UNIVERSITATEA DIN BUCURE ŞTI

DE LA MONOSEMIE LA POLISEMIE ÎN TERMINOLOGIA ŞTIIN łIFIC Ă ACTUAL Ă

Teză de doctorat

CONDUCĂTOR ŞTIIN łIFIC

prof. univ. dr. Angela Bidu – Vrănceanu

AUTORUL Monica – Mihaela Rizea

BUCUREŞTI

2009

2

CUPRINS

PARTEA I

PERSPECTIVE TEORETICE ŞI PRINCIPII DE ANALIZ Ă

Cuvânt înainte

1. Parcurs teoretic în terminologie – de la monosemie, la polisemie................16

1.1. Două abordări distincte – terminologia internă vs. terminologia externă....16

1.1.1. Terminologia internă sau terminologia propriu-zisă..........................17

1.1.1.1. ConsideraŃii generale.............................................................17

1.1.1.2. O perspectivă asupra termenului – termenul-concept sau

termenul-etichetă...................................................................21

1.1.2. Terminologia externă sau terminologia din perspectivă lingvistică..26

1.1.2.1. ConsideraŃii generale.............................................................26

1.1.2.2. DirecŃii teoretice....................................................................27

1.1.2.3. Termenul ca termen-lexem....................................................28

1.2. Terminologia internă şi terminologia externă -

teorii în complementaritate...........................................................................33

2. Polisemia din perspectiva terminologiei externe.............................................52

2.1. ConsideraŃii generale.....................................................................................52

2.2. Tipuri de polisemie........................................................................................53

2.2.1. Polisemia interdomenială....................................................................53

2.2.2. Polisemia intradomenială....................................................................60

2.2.3. Polisemia extradomenială....................................................................62

2.3. O teorie a migrării termenilor.........................................................................65

2.3.1. Definirea fenomenului migrării...........................................................65

2.3.2. Termenul ca termen migrator..............................................................66

2.3.2.1. Lexic migrator (LM) vs. lexic nucleu (LN)...........................66

3

2.3.2.2. Clasificarea termenilor prin raportare la fenomenul

migrării...................................................................................69

2.3.3. Polisemia ca urmare a migrării termenilor...........................................69

2.3.4. SpaŃii de interferenŃă – o etapă în procesul migrării............................75

2.3.5. Tipuri de sens (în funcŃie de spaŃiul în care se manifestă, la

un moment dat, în procesul migrării: domeniul specializat

sau limba comună)...............................................................................86

PARTEA a II - a

ANALIZA CORPUSULUI ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR

3. Informatica – domeniul „cu cea mai spectaculoasă ascensiune şi cu cel

mai puternic impact asupra limbii comune”.................................................107

3.1. ConsideraŃii generale...................................................................................107

3.2. Justificarea alegerii domeniului informaticii în analiza migrării

terminologice...............................................................................................108

4. Corpusul.............................................................................................................114

5. Termeni (exclusiv) informatici care migrează spre LC.................................118

5.1. A ACCESA.................................................................................................118

5.1.1. Analiză paradigmatică.......................................................................118

5.1.2. Analiză sintagmatică..........................................................................120

5.1.2.1. Polisemia (extradomenială) ca urmare a simplei „diluŃii” la

nivelul LC.............................................................................121

5.1.2.2. Polisemia (extradomenială) ca urmare a dezvoltării de

sensuri conotative la nivelul LC...........................................125

5.1.2.2.1. Modificări semantice bazate pe metaforă..............127

5.1.2.2.2. Modificări semantice bazate pe metonimie...........134

4

5.1.2.3. Polisemia ca urmare a contactului accidental (în contextul

permisiv al limbii comune) cu termeni despecializaŃi

aparŃinând altor terminologii...............................................136

5.1.2.3.1. Modificări semantice bazate pe metonimie..........137

5.1.2.3.2. Modificări semantice bazate pe metaforă.............139

5.2. ON-LINE....................................................................................................140

5.2.1. Analiză paradigmatică......................................................................140

5.2.2. Analiză sintagmatică........................................................................142

6. Termeni interdisciplinari care migrează spre LC.........................................158

6.1. INTERFAłĂ................................................................................................158

6.1.1. Analiză paradigmatică.........................................................................158

6.1.2. Analiză sintagmatică............................................................................159

6.1.2.1. Polisemia (extradomenială) ca urmare a simplei „diluŃii” la

nivelul LC.............................................................................160

6.1.2.2. Polisemia (extradomenială) ca urmare a dezvoltării de

sensuri conotative la nivelul LC...........................................162

6.2. VIRUS / A VIRUSA...................................................................................167

6.2.1. Analiză paradigmatică........................................................................169

6.2.2. Analiză sintagmatică...........................................................................170

6.2.2.1. Cotextul oferă indicii despre domeniul de provenienŃă.........171

6.2.2.2. Cotextul nu oferă indicii despre domeniul de provenienŃă....174

7. Termeni informatici cu originea în LC a căror utilizare frecvent ă dincolo

de discursul specializat conduce la dezvoltarea polisemiei

(extradomeniale)................................................................................................177

7.1. ConsideraŃii generale - importanŃa calcurilor semantice în dezvoltarea

polisemiei extradomeniale............................................................................177

7.2. PRIETENOS / PRIETENOASĂ..................................................................182

5

8. Concluzii ...............................................................................................................186

8.1. Elemente de noutate.....................................................................................186

8.2. Rezultatele analizei corpusului....................................................................187

8.3. Mecanisme ale dezvoltării polisemiei la contactul termenilor cu limba

comună.........................................................................................................199

8.4. Valoarea aplicativă a tezei............................................................................209

Bibliografie.....................................................................................................................229

ANEXE...........................................................................................................................255

6

CUVÂNT ÎNAINTE

De la monosemie la polisemie în terminologia ştiin Ńifică actuală se încadrează,

din punctul de vedere al metodologiei şi al obiectivelor vizate, curentului manifestat în

terminologie ca ştiinŃă începând cu anii ’90, care subsumează socioterminologia, teoria

comunicativă a terminologiei sau terminologia textuală şi pe care l-am numit

terminologie externă, deosebindu-l de terminologia normativă, a specialiştilor.

La modul general, metoda proprie acestei orientări este prioritar lingvistică,

obiectivul terminologiei externe fiind, „înregistrarea, explicarea, descrierea termenilor

specializaŃi din diverse domenii, în sine sau în relaŃia cu limba comună” 1.

Teza se distinge prin următoarele aspecte: în primul rând este un studiu de

terminologie realizat din perspectivă lingvistică, descriptivă (curent relativ recent în

terminologie ca ştiinŃă), care îşi propune o analiză după modele şi metode lingvistice2 a

unui fenomen de actualitate, motivat, în mare parte, de noile realităŃi extralingvistice3 –

migrarea termenilor (luând în discuŃie efecte majore precum determinologizarea,

terminologizarea şi interdisciplinaritatea ), considerat o cauză importantă a unei

realităŃi care încă stârneşte controverse: polisemia terminologică4.

Noile realităŃi sociale au condus la o „deschidere” a domeniilor, atât din

perspectiva interesului manifestat de către nespecialişti, care solicită accesul la cât mai

multe informaŃii din diverse domenii, în această „societate a cunoaşterii” (société du

savoir), unde fiecare trebuie să se Ńină la curent cu descoperirile ştiinŃifice şi tehnice5, cât

şi din perspectiva asigurării unei bune comunicări între specialiştii de orientări diferite

care sunt nevoiŃi să lucreze împreună. Dezvoltându-se foarte multe domenii cu caracter

interdisciplinar se resimte nevoia de a nu se mai Ńine seama de „naŃionalitatea”

termenilor, care ajung să se mişte liber pe teritoriul altor domenii6 . Aşadar devine

îndreptăŃită încercarea noii terminologii de a avea o perspectivă integratoare, de a situa

limbajele specializate într-un continuum şi de a permite o viziune polisemică asupra

termenilor. Principiul polisemiei (în domenii care comunică) nu mai este blocat ca până

acum de principiul omonimiei (în domenii care au graniŃe stricte). Studiul pune, aşadar,

7

problema unei realităŃi noi, aceea a necesităŃii comunicării între specialişti ce activează în

domenii diferite, inclusiv a (tendinŃei) estompării graniŃelor dintre domenii şi a

manifestării a ceea ce vom numi polisemie interdomenială.7

De asemenea, am ales în analiza noastră un domeniu care cunoaşte în prezent o

evoluŃie extraordinară, manifestată la nivel internaŃional – informatica , unul dintre cele

mai dinamice domenii ale cunoaşterii umane, înregistrând, pe zi ce trece, progrese tot mai

mari. Deşi domeniul informaticii cunoaşte o dezvoltare remarcabilă, cu importante

consecinŃe de ordin lingvistic8 (limbajul informaticii reprezentând astăzi, nu numai

pentru limba română, limbajul tehnic cu cea mai spectaculoasă ascensiune şi cu cel mai

puternic impact asupra limbii comune9), înregistrarea avântului terminologiei informatice

este slab reprezentată la nivelul dicŃionarelor generale ale limbii române, lucru semnalat

şi de alte studii importante (reŃinând aici în principal studiul elaborat de R. Trif în 2006),

noutatea lucrării constând şi în încercarea de corelare a dicŃionarelor cu realitatea limbii

române actuale în ceea ce priveşte reprezentarea terminologiei informatice (prin

înregistrarea de termeni sau sensuri noi, inclusiv evidenŃierea dinamicii semantice pe care

o manifestă termenii informatici care migrează spre limba comună). În acest sens,

rezultatele cercetării se doresc o sursă pentru elaborarea viitoarelor dicŃionare generale

explicative ale limbii române.

Obiectivele pe care teza le propune pot fi rezumate astfel:

1. Delimitarea a două curente distincte în terminologie ca ştiin Ńă, în funcŃie de

raportarea la obiectul de studiu – termenul, şi implicit de raportarea la fenomenul

polisemiei în terminologie, de la monosemie, la polisemie marcând, din această

perspectivă, un parcurs interpretativ. Avem în vedere, pe de o parte, terminologia

apărută în prima jumătate a secolului al XX-lea10 - terminologia specialiştilor,

normativă, de tip wüsterian, sau terminologia internă, iar pe de altă parte terminologia

ale cărei prime manifestări datează de la începutul anilor ’9011 - terminologia din

perspectivă lingvistică, descriptivă, sau terminologia externă.

8

2. În urma argumentării considerării polisemiei terminologice ca fenomen

firesc din perspectiva unei terminologii externe, lucrarea îşi propune descrierea şi

exemplificarea principalelor tipuri de polisemie terminologică, evidenŃiate în

lucrările de specialitate, pe care le-am grupat în trei categorii principale: polisemie

interdomenială, polisemie intradomenială, respectiv polisemie extradomenială.

3. Investigarea fenomenului migrării termenilor şi precizarea rolului acestuia în

dezvoltarea polisemiei, interesându-ne, în principal, polisemia extradomenială. Din

punctul nostru de vedere, polisemia extradomenială, pe care lucrările de specialitate o

numesc şi dinamică/neologie semantică sau polisemie externă, se defineşte ca tip de

polisemie ce se manifestă în afara domeniilor specializate, fie ele domenii de origine sau

domenii-receptor, ca urmare a migrării termenilor spre limba comună care îi poate pune

în relaŃie, prin intermediul presei de largă circulaŃie12, şi cu alŃi termeni despecializaŃi

proveniŃi din alte domenii, admiŃându-se că libertăŃile combinatorii pot fi mult mai mari.

Din acest punct de vedere interesează utilizările concrete ale termenilor în texte cu grad

inferior de specializare sau chiar comunicarea obişnuită.

4. Ilustrarea mecanismului semantic al polisemiei extradomeniale, prin

analiza impactului terminologiei informatice asupra limbii comune fiind recunoscut

faptul că limbajul informaticii reprezintă astăzi, nu numai pentru limba română, limbajul

tehnic cu cea mai spectaculoasă ascensiune şi cu cel mai puternic impact asupra limbii

comune13.

În ceea ce priveşte partea aplicativă a lucrării , obiectivul este descrierea

comportamentului semantic al termenilor în momentul în care sunt consemnaŃi în texte de

largă circulaŃie (cu un grad de specializare inferior, mergând până la vulgarizare, texte

aparŃinând mass-media sau chiar limbii comune).

Metodologia constă în combinarea analizei paradigmatice, cu cea sintagmatică,

comparând sensurile dezvoltate de termeni în noile contexte de limbă comună 14

(urmărind, aşadar, dinamica sensurilor), cu definiŃiile consemnate de dicŃionarele

generale şi propunând, în momentul în care sunt respectate anumite criterii de frecvenŃă şi

9

de durată a atestărilor pentru un anumit sens, revenirea la definiŃiile de dicŃionar şi

înregistrarea acestuia. Raportarea la termenul strict specializat este, într-o primă fază,

necesară pentru a stabili raportul cu „nucleul dur” sau gradul de determinologizare.

Alegerea corpusului: Pentru alcătuirea corpusului ne-am adresat în primul rând

presei de largă circulaŃie, studiind ocurenŃele termenilor (la origine specializaŃi)

informatici (preferinŃe contextuale, modificări contextual-semantice, frecvenŃa anumitor

îmbinări ş.a., de cele mai multe ori existând posibilitatea deducerii unor mecanisme şi

„strategii” ale modificării/evoluŃiei semantice, în momentul în care, în cazul unităŃilor

analizate, sunt detectate la nivelul textelor schimbări ale preferinŃelor contextuale,

reŃinând aici afirmaŃia făcută de V. Nyckees 2000 conform căreia „a detecta o modificare

de sens înseamnă a detecta în texte o modificare a regulilor de uzaj” ; de pildă, un

mecanism des întâlnit este extinderea uzului, prin analogie, pe reŃeaua de sensuri a

cuvântului polisemantic din contextul imediat: de la ACCESAREA unui program

informatic, se ajunge la ACCESAREA unui program TV şi chiar la ACCESAREA unui

program de finanŃare ş.a.) pe o perioadă determinată: 2004 - 2009, această opŃiune fiind

justificată prin calitatea presei de a fi, aşa cum afirma şi F. Dimitrescu în PrefaŃa

DicŃionarului de cuvinte recente, „printre primele canale care, prin intermediul

cuvântului scris, aduce la cunoştinŃa maselor noutăŃile din diverse domenii, surprinde

„pe viu“ schimbările în limbă; presa mânuieşte un limbaj extrem de receptiv (deci

deschis inovaŃiilor) menit să reflecte realitatea lingvistică actuală; în plus, aceasta are

calitatea de a influenŃa în gradul cel mai înalt limba vie de astăzi15”.

Am considerat ca fiind cele mai reprezentative pentru analiză textele cu grad

redus de specializare, sau nespecializate (în domeniul vizat - informatica) aşadar, am

selectat corpusul făcând apel la cele mai cunoscute publicaŃii actuale, reprezentând

diverse segmente de presă, dar evitând publicaŃiile cu profil informatic (vezi CHIP, PC

World, PC Magazine, XtremePc ş.a.), care se adresează în primul rând specialiştilor în

acest domeniu. Tipul de discurs vizat a fost, deci, cel de vulgarizare, puŃin specializat,

făcut de specialişti în grade diferite pentru nespecialişti. S-a cercetat arhiva electronică a

următoarelor publicaŃii: „22”, „Academia CaŃavencu” (A.C.), „Adevărul” (A.),

10

„Banii No ştri” (B.N.), „Bursa” (B.), „Capital” (CA.), „Cadran Politic” (C.P.),

„Cotidianul” (CO), „Dilema Veche” (D.V.), „Formula As” (F.A.), „Gardianul” (G.),

„Jurnalul Na Ńional” (J.N.), „România Liber ă” (R.L.) „S ăptămâna Financiară”

(S.F.), „Ziarul Financiar” (Z.F.) , pe o perioadă cuprinsă între anul 2004 - 2009.

Lucrarea este structurată în două părŃi. Partea I reprezintă fundamentarea

teoretică a lucrării, accentul căzând, aşadar, pe delimitarea orientărilor teoretice şi pe

definirea unităŃilor şi a principiilor de analiză.

Capitolul 1, Parcurs teoretic în terminologie – de la monosemie, la polisemie

este conceput astfel: prezentarea fiecărui model teoretic în parte - terminologia

specialiştilor, normativ ă, de tip wüsterian, sau terminologia internă vs. terminologia

din perspectivă lingvistică, descriptivă, sau terminologia externă (cu delimitarea

diferenŃelor în funcŃie de obiective, de metodologie şi de raportarea la obiectul de studiu

– termenul: vezi subcapitolele 1.1.1. Terminologia internă sau terminologia

propriu-zisă; 1.1.1.2. O perspectivă asupra termenului – termenul-concept sau

termenul-etichetă; 1.1.2. Terminologia externă sau terminologia din perspectivă

lingvistică; 1.1.2.3. Termenul ca termen-lexem) în vederea justificării a două viziuni

distincte asupra polisemiei terminologice. Chiar dacă analiza noastră se încadrează

terminologiei externe, descriptive, abordarea nu împrumută perspectiva critică a

majorităŃii reprezentanŃilor terminologiei europene (vezi, spre exemplu, M. T. Cabré

2000 b – Elements for a Theory of Terminology: towards an alternative paradigm),

întrucât considerăm terminologia internă ca nefiind altceva decât o altă „ intrare”

(reconsiderând astfel teoria intrărilor multiple – la théorie des portes / the theory of

doors, avansată de M. T. Cabré) care permite o altă perspectivă asupra termenului,

obiectivul acestei terminologii fiind diferit cel de al terminologiei externe (vezi

subcapitolul 1.2. Terminologia internă şi terminologia externă - teorii în

complementaritate.)

În Capitolul 2, Polisemia din perspectiva terminologiei externe se pot

recunoaşte două momente principale:

A. În urma argumentării considerării polisemiei terminologice ca fenomen firesc

din perspectiva unei terminologii externe, lucrarea îşi propune descrierea şi

11

exemplificarea principalelor tipuri de polisemie terminologică (vezi subcapitolul 2.2.

Tipuri de polisemie), evidenŃiate în lucrările de specialitate, pe care le-am grupat în trei

categorii principale: polisemie interdomenială (2.2.1.), polisemie intradomenială

(2.2.2.), respectiv polisemie extradomenială (2.2.3.).

B. Investigarea fenomenului migrării termenilor (subcapitolul 2.3. O teorie a

migrării termenilor, unde sunt vizate definirea migrării terminologice şi a termenului ca

termen migrator (subcapitolele 2.3.1. şi 2.3.2.), definirea spaŃiilor de inteferenŃă ca

etapă în procesul migrării şi clasificarea etapelor migrării (2.3.4.), precum şi clasificarea

sensului în funcŃie de spaŃiul în care se manifestă, la un moment dat, în procesul migrării

(2.3.5.)) şi precizarea rolului acestuia în dezvoltarea polisemiei (vezi subcapitolul

2.3.3. Polisemia ca urmare a migrării termenilor) , interesându-ne, în principal,

polisemia extradomenială (analizată pe larg în partea a doua a lucrării).

Partea a II-a este dedicată analizei corpusului şi interpretării rezultatelor. Partea

aplicativă a lucrării vizează descrierea comportamentului semantic al termenilor în

momentul în care sunt consemnaŃi în texte de largă circulaŃie16 (cu un grad de specializare

inferior, mergând până la vulgarizare, texte aparŃinând mass-media sau chiar limbii

comune), cercetându-se, mai exact, fenomenul îmbogăŃirii cu noi sensuri a unor termeni

utilizaŃi în limba comună în contexte extralingvistice şi lingvistice repetabile17; ilustrarea

mecanismului semantic al polisemiei extradomeniale se realizează prin analiza

impactului terminologiei informatice (în Capitolul 3 se justifică alegerea domeniului

informaticii în analiza migrării terminologice) asupra limbii comune.

Termenii informatici care migrează spre limba comună pot fi:

1. termeni exclusiv informatici, sau termeni al căror domeniu de origine este

informatica şi care nu se regăsesc şi în structura conceptuală a altor domenii de

specialitate (Capitolul 5).

ex.: A ACCESA

2. termeni interdisciplinari (aşadar termeni care se regăsesc în structura

conceptuală a mai multor domenii) şi a căror imagine în limba comună trebuie

12

dezambiguizată, contextul oferind de cele mai multe ori indicii asupra domeniului de

provenienŃă, indicii constând în alŃi termeni despecializaŃi aparŃinând domeniului; când

aceste indicii nu sunt prezente sau sunt inutilizabile (trimiŃând, în acelaşi timp, spre mai

multe domenii), un factor important este gradul de sensibilizare a societăŃii faŃă de

respectivul domeniu (Capitolul 6).

ex.: INTERFAłĂ, A PROCESA, VIRUS/A VIRUSA, A NAVIGA ş.a.

3. termeni informatici cu originea în LC a căror utilizare frecvent ă dincolo

de discursul specializat conduce la dezvoltarea polisemiei extradomeniale

(Capitolul 7).

UnităŃi ale lexicului general suferă mai întâi un proces de terminologizare în

domeniul informatic (fiind vorba, în majoritatea cazurilor, de calc semantic, modelul

fiind limba engleză), pentru ca apoi, prin utilizare frecventă în textele de presă, să sufere

din nou o despecializare (ceea ce reprezintă o premisă a dezvoltării altor sensuri

conotative), pe măsură ce accesul maselor la aceşti termeni creşte, fiind un proces de flux

şi reflux, între terminologizare şi determinologizare.

R.Trif 2006: 148 atrage atenŃia şi asupra faptului că „aceste sensuri noi, căpătate

sub influenŃă engleză de cuvinte (mai) vechi în română vor trebui luate în considerare la

alcătuirea viitoarelor dicŃionare explicative generale ale limbii române, întrucât ele

constituie o sursă extrem de importantă a polisemiei.”

Spre exemplu, adjectivele terminologizate în domeniul informaticii INTUITIV18,

VESEL, PRIETENOS, în contexte precum INTERFAłĂ, APLICAłIE, DISPOZITIV,

PROGRAM, ş.a., care suferă, prin utilizarea în presa de largă circulaŃie, o diluŃie a

sensului specializat; chiar dacă sensul metaforic poate fi decodat mai mult sau mai puŃin

de vorbitorul mediu, o interfaŃă grafică intutivă, de pildă, nu poate avea aceeaşi relevanŃă

pentru acest tip de vorbitor ca pentru un specialist (aproximare la nivelul interpretării).

Pornind de la sensul informatic se dezvoltă, mai apoi, sensuri noi, conotative: de

la PROGRAM INFORMATIC PRIETENOS, s-a ajuns la PROGRAM DE ÎNVĂłARE

PRIETENOS, adjectivul PRIETENOS, extinzându-se, din contextul informatic, prin

13

analogie, şi în contextul PROGRAM DE ÎNVĂłARE; extinderea metaforică se

realizează, în acest caz, pe baza relaŃiei de sensuri a cuvântului polisemantic PROGRAM:

„Taper - un program de arhivare prietenos si destept pt. placerea beta testarii.”

(INFORM.)

„Plecand de la acest adevar am conceput un program prietenos si flexibil bazat

pe principiul invatarii experientiale unde activitatile didactice de natura teoretica au ca

suport practic activitatile extracurriculare.” 19

Elementele de noutate prin care se remarcă teza pot fi rezumate astfel:

În primul rând studiul se realizează din perspectiva terminologiei externe,

descriptive, asupra unui domeniu cu mare impact în societatea actuală – informatica ,

scopul fiind evidenŃierea dinamicii semantice pe care o manifestă termenii informatici

care migrează spre limba comună.

Totodată este un studiu asupra polisemiei terminologice, fenomen controversat,

existând mari rezerve în acceptarea lui în terminologia internă, a specialiştilor, unde este

de cele mai multe ori raportat ca o anomalie, o disfuncŃie şi rezolvat prin mecanisme

specifice. Terminologia internă prefera înlocuirea lui, ori de câte ori era posibil, prin

omonimie, sau prin ceea ce André Petroff numea monosemie plurală.

Pe baza unei bibliografii recente, lucrarea defineşte şi ilustrează principalele

tipuri de polisemie terminologică, noutatea constând în încadrarea lor în trei tipuri

principale, (polisemie intra-, inter-, respectiv extradomenială) prin raportare atât la

domeniile de specialitate (care pot fi domenii de origine sau domenii recetor), cât şi

la relaŃiile termenilor cu limba comună. Un mare rol în dezvoltarea polisemiei

terminologice îl are fenomenul migrării termenilor , atât spre alte domenii, cât şi spre

limba comună, fiind determinat, în principal, de noile realităŃi extralingvistice: pe de

o parte tendinŃa de democratizare a cunoaşterii sau de laicizare a ştiinŃelor, iar pe de altă

parte dezvoltarea unor domenii interdisciplinare, unde specialişti cu formaŃii diferite sunt

implicaŃi în cercetarea aceluiaşi obiect de studiu.

ImportanŃa tezei constă şi în încercarea de corelare a definiŃiilor din

dicŃionarele generale cu realitatea textelor, pentru a marca, atunci când sunt

14

îndeplinite anumite criterii de frecvenŃă, dinamica sensurilor, manifestată în

momentul în care termenii migrează dincolo de domeniu, dincolo de discursul strict

specializat, spre limba comună.

Unul dintre obiectivele vizate în acest studiu este, aşadar, analiza fenomenului

dinamicii semantice (implicit a dezvoltării polisemiei), care se manifestă la nivelul

vocabularului limbii române actuale (ca urmare a determinologizării), fenomen pe care îl

studiem în legătură cu o serie de termeni informatici, care sunt obŃinuŃi în mare parte prin

calc semantic (după modelul englezei, limba în care terminologia informaticii se dezvoltă

preponderent) prin atribuirea unui sens nou, tehnic, specific domeniului, unor cuvinte

folosite frecvent în limba uzuală20.

Rezultatele cercetării, care se concentrează în mare parte pe semnalarea

elementelor de noutate (constând în termeni sau sensuri noi) cu privire la reprezentarea

terminologiei informatice în limba română actuală pot fi utilizate la elaborarea viitoarelor

dicŃionare generale explicative ale limbii române.

15

PARTEA I

PERSPECTIVE TEORETICE ŞI

PRINCIPII DE ANALIZ Ă

16

1. PARCURS TEORETIC ÎN TERMINOLOGIE – DE LA MONOSEMIE, LA POLISEMIE 1.1. Două abordări distincte – terminologia internă vs.

terminologia externă

”...no research approach can cover its object in its totality,

because every object is by definition multifaceted and can

therefore be approached from many different angles. Every

object can belong, in fact does belong, to different fields of study

by virtue of its multifaceted nature; each field of study stressing

one aspect or another. Besides, inside any one discipline every

object can be examined from different viewpoints; every object is

multidimensional.” (M.T.Cabré 1999: 7)

De la monosemie la polisemie este în primul rând un parcurs teoretic în

terminologie ca ştiin Ńă21, Ńinând cont de două paradigme22 diferite, de două raportări

distincte la ceea ce numim obiectul terminologiei – termenul.23

Avem în vedere, pe de o parte, terminologia internă24, normativă, inspirată de

Eugen Wüster, iar pe de altă parte terminologia care se prefigurează la începutul

anilor ’9025, numită în lucrările de specialitate terminologie externă26, descriptivă.

Reconsiderând modelul „perspectivelor multiple” propus de M.T.Cabré 2000 a

2003: 186 odată cu a sa théorie des portes27 vom aprecia cele două abordări ca fiind

complementare, constituind două moduri diferite de a percepe unul şi acelaşi obiect

(termenul) şi prin aceasta contribuind la formularea unei imagini complete.28 Prima este o

teorie a termenului în condiŃii ideale, cu scopul de a standardiza, de a norma şi de a evita

comunicarea ambiguă între specialiştii din acelaşi domeniu, a doua este o teorie a

termenului în condiŃiile reale ale apariŃiei în texte, de la cele strict specializate, la cele

17

cu grad inferior de specializare, depăşindu-se, de data aceasta, graniŃele unui anumit

domeniu.

Cele două teorii diferă atât din punctul de vedere al raportării la obiectul de studiu,

cât şi din perspectiva metodologiei şi a obiectivelor avute în vedere. În funcŃie de

perspectiva (intra sau extradomenială) 29 ,de abordarea (onomasiologică sau

semasiologică), de concepŃia asupra termenului şi de obiectivele terminologului, care se

situează astfel pe poziŃiile unuia sau altuia dintre cele două modele teoretice enunŃate mai

sus şi asupra cărora vom reveni în cele ce urmează, vom distinge raportări distincte la

fenomenul polisemiei.

În primul se postulează absenŃa polisemiei şi a variaŃiilor de orice tip, polisemia

fiind raportată ca o anomalie30, fiind un factor de ambiguitate, de aceea preferându-se

înlocuirea ei cu omonimia31 sau cu monosemia plurală32; în al doilea polisemia este

văzută ca firească33, termenul nefiind perceput ca radical distinct de cuvânt.34

În cele ce urmează vom prezenta cele două modele, terminologia internă,

normativă (sau terminologia propriu-zisă) şi terminologia externă, descriptivă (sau

terminologia din perspectivă lingvistică), având în vedere viziunea asupra termenului

şi implicit raportarea diferită la fenomenul polisemiei şi vom justifica alegerea noastră de

a privi cele două tipuri de terminologii în complementaritate, revizitând „teoria intrărilor

multiple” a lui M.T. Cabré.

1.1.1. Terminologia internă sau terminologia propriu-zisă

1.1.1.1. ConsideraŃii generale

Numită (în lucrări din ultimele două decenii) „terminologie intern ă, a

specialiştilor 35” sau chiar „tradi Ńională” 36, „clasică” 37, terminologia apărută în prima

jumătate a secolului al XX-lea (ca urmare a necesităŃii oamenilor de ştiinŃă de a unifica

termenii şi conceptele proprii domeniilor în care activau, cu scopul de a facilita

18

comunicarea profesională şi transferul de cunoştinŃe)38 este legată în principal de numele

lui E. Wüster şi de activitatea Cercului de la Viena.

Aşa cum arăta M. T. Cabré 2003: 166, explicitarea principiilor lui E. Wüster a

fost realizată postum de către H. Felber pe baza prelegerilor Ńinute de primul la Institutul

de Lingvistică al UniversităŃii din Viena (Institut für Sprachwissenschaft der Universität

Wien) în perioada 1972-1974. Aceste principii au fost publicate sub titlul de Einführung

in die allgemeine Terminologielehre und terminologische Lexikographie (1979), lucrare

care a fost referită mai târziu în literatura de specialitate ca Teoria generală a

terminologiei (The General Theory of Terminology) şi care a fost, se pare, considerată ca

fiind reprezentativă pentru ideile lui Wüster. Cercul de la Viena nu era însă singurul

implicat în activitatea terminologică, alte şcoli de terminologie fiind de asemenea active

în acea perioadă. Vezi în acest sens M.T. Cabré 2000 b: 37 “Although being the most

prominent representative of the emerging traditional theory of terminology, Wüster was

not the only scientist who contributed to the birth of the discipline, nor was the Vienna

group the only one involved in terminological practice. Other schools of terminology

were active in those years, such as Czech and Russian Schools...”

Obiectivul principal al terminologiei interne constă în asigurarea unei

comunicări univoce, precise, într-un anumit domeniu ştiinŃific, tehnic, profesional

(A. Bidu-Vrănceanu 2007: 19, 20) şi se reflectă în activitatea de standardizare

conceptuală şi denominativă a termenilor, înŃeleşi ca „forme (lingvistice sau

nonlingvistice) care desemneză un concept determinat, impus printr-o definiŃie, la nivelul

unui domeniu dat”39 (A.Bidu-Vrănceanu 2007: 32). O condiŃie primordială pe care

trebuie s-o îndeplinească termenii este caracterul monoconceptual, ceea ce conduce la

monoreferenŃialitate şi monosemantism. (A.Bidu-Vrănceanu 2007: 33).

De altfel, terminologia internă vizează, aşa cum afirma M. Slodzian 2000: 70,

cucerirea unei monosemii universale, postulând o distanŃă optimală între limba comună

şi limbajele de specialitate.

Pentru a atinge obiectivul asigurării unei comunicări nonambigue între specialişti

era necesară definirea limbajelor de specialitate în opoziŃie cu limba naturală (considerată

19

ca fiind caracterizată de imprecizie, diversitate şi polisemie)40 şi implicit distingerea

termenului, conceput ca „vector al cunoştinŃelor nonlingvistice”,41 de cuvânt. O

consecinŃă a opoziŃiei între termen şi cuvânt, corelată cu necesitatea constituirii

terminologiei ca ştiinŃă autonomă, a fost distingerea ei de lingvistică.42

Vom prezenta, în continuare, principalele diferenŃe evidenŃiate de terminologia

internă între termen şi cuvânt, diferenŃe care vor fi în mare parte reformulate de

terminologia externă (vezi H. Béjoint şi Ph. Thoiron 2000: 5 „[...]la distinction entre

terme et mot était érigée en principe, et affirmée sur le plan de la signification, celle du

mot dépendant en grand partie de l’environnement linguistique alors que celle du terme

aurait été liée avant tout à l’environnement pragmatique”; M. L’Homme 2000: 72, 71

„[...] les critiques se font plus insistantes depuis quelques années et on réclame un

enrichissement des modèles terminologiques, notamment à partir de théories et de

méthodes linguistiques. Les cloisons entre la terminologie et la linguistique ne se

justifient plus selon de nombreux auteurs (voir, entre autres, les articles dans Béjoint et

Thoiron 2000, Delavigne et Bouveret 1999.”; N. Zgardan şi A. Vartic 2008: 241 „aceste

entităŃi sunt examinate de unii terminologi în relaŃie de opoziŃie – cuvânt/termen,

semnificat/concept, trăsături semantice/trăsături conceptuale etc. – demonstrând, de fapt,

prin aceasta, că dânşii mai sunt tributari ai terminologiei wüsteriene, prin care se

postulează că există o diferenŃă de principiu între cuvânt, ca obiect al lexicologiei, şi

termen, ca obiect al terminologiei.” ş.a.), aşa cum vom vedea în capitolul următor.

În unele lucrări, pentru a se sublinia diferenŃa dintre termen şi cuvânt, se

utilizează denumire şi noŃiune / concept în cazul primului (cu menŃiunea că „beaucoup

de non-terminologues - et quelques terminologues, en particulier Gentilhomme –

distinguent „concept” de „notion”43, alors que l’ISO a récemment abandonné „notion”

pour lui substituer „concept””- H. Béjoint şi Ph. Thoiron 2000: 9), respectiv semnificant

şi semnificat pentru cel de-al doilea (vezi M.T.Cabré 2000 c: 23). Pentru L. Depecker

(2000), spre exemplu, conceptul nu se poate confunda cu semnificatul, întrucât acesta

din urmă este adesea caracterizat prin ambiguitate: “le signifié est souvent caractérisé

par une ambiguïté inconcevable dans le cas du concept et, grâce surtout aux

connotations qui lui sont ordinairement attachées, il peut être remarquablement riche, ce

qui est également exclu quand il s’agit du concept. “ La fel şi M. Slodzian 2000: 68 e de

20

părere că „la notion ne peut avoir en meme temps le statut de concept universel et de

signifié lingustique”, căci, aşa cum remarca Rastier „le concept est le signifié d’un mot

dont on décide de négliger la dimension linguistique” (Rastier 1995: 55)

Alte diferenŃe sunt sesizate la nivelul formei: „Il est aussi affirmé que la forme

des termes est contrôlée tandis que celle des mots ne l’est pas. Le contrôle des

dénominations est fondé sur la légitimité de l’intervention, décrite comme normalisation.

(M.T.Cabré 2000 c: 23); de asemenea, „les règles de formation des termes utilisent des

structures différentes de celles utilisées pour la formation des mots [...] Pour cette raison,

il existe des normes ISO sur la dénomination, qui prescrivent comment il faut construire

des dénominations standardisées.” (idem.: 24)

C. Sager 2000: 53 arată că „les termes diffèrent des mots par la signification, le

mode de désignation et la fonction. [...]La signification des termes est limitée par le

système cognitif auquel ils appartiennent. En revanche, la signification des mots n’est

limitée que par celle des autres mots avec lesquels ils sont combinés dans le discours

(vezi şi Felber 1984 „ [...] la signification du mot est donnée par le contexte; elle est

dépendante du contexte. [...] La signification du terme qui est le concept est dépendante

de la position du concept dans le système conceptuel correspondant”). S’agissant de la

désignation, les termes sont créés délibérément et spécifiquement. Les mots sont créés

d’une manière arbitraire. S’agissant de leur fonction, les termes doivent renvoyer

clairement au référent qu’ils désignent et permettre la transmission efficace des

connaissances44. Les mots sont destinés à l’expression de ce qui est techniquement

imprécis et de ce qui ne doit pas nécessairement être compris ou exprimé avec un haut

degré de précision.” Cu privire la funcŃia termenilor, M. Slodzian 2000: 66 arată că „dès

lors que la fonction du terme45 se réduit à la dénomination des concepts, la terminologie

ne retient de la langue que le lexique”, nepreocupându-se nici de morfologie, nici de

sintaxă.46

O altă diferenŃă este dată de caracterul decontextualizat al termenului. Vezi

M.T.Cabré 2000 c: 24, vorbind despre perspectiva terminologiei propriu-zise „les termes

sont intéressants par eux-mêmes indépendamment du contexte linguistique où ils

apparaissent. Ce principe rend invalide en terminologie n’importe quelle étude sur les

contextes syntaxiques associés aux unités terminologiques”47. Termenul, spre deosebire

21

de cuvânt, „n’est pas en relation avec un contexte mais avec un domaine qui constitue

son champ conceptuel” (Wüster 1976); vezi şi Halskov 2005 a: 45 „Ideally, a distinctive

feature of terms, as opposed to words, is that the 1:1 correspondence between a term and

the concept it labels is impervious to linguistic context, and the meaning of a term can

thus be fully decoded irrespective of the context in which it was used.48 Words, on the

other hand, represent fuzzy categories, which partly overlap with adjacent categories,

and for their meaning to be fully decoded, one normally needs to consider both the

linguistic and communicative contexts.”

De asemenea, spre deosebire de cuvinte, termenii sunt studiaŃi doar în sincronie,

căci „les aspects diachroniques des termes ne sont pas remarquables pur la terminologie,

qui s’interésse seulement à la réalisation des unités en synchronie.”

(M.T.Cabré 2000 c: 24)

O diferenŃă, adesea subliniată, între lexicologie şi terminologie, este fondată pe

faptul că termenii sunt monosemantici, pe când cuvintele se caracterizează frecvent prin

polisemie49 (vezi M.T.Cabré 2000 c: 30).

Polisemia, ca specifică limbilor naturale, este respinsă de o comunicare care se

doreşte uivocă, precisă. Din perspectiva acestei abordări, polisemia este considerată

aşadar o anomalie, o „disfuncŃie” 50 , o „imperfecŃiune”51 care se cere corectată prin

intervenŃia organismelor de standardizare şi rezolvată, pe cât posibil, prin omonimie52 şi

printr-o perspectivă sincronică53, domeniile fiind concepute ca sisteme închise, statice.

1.1.1.2. O perspectivă asupra termenului – termenul-concept54

sau termenul-etichetă55

Asupra termenului există atât o perspectivă intradomenială56 – şi atunci vorbim

despre un termen-concept (având un loc bine stabilit în ierarhia conceptuală a

domeniilor în care se regăseşte57) şi despre absenŃa polisemiei (impusă prin diverse

22

mecanisme), terminologia internă fiind o teorie a termenului în condiŃii ideale, cu

scopul de a standardiza, de a norma şi de a evita comunicarea ambiguă între specialiştii

din acelaşi domeniu, cât şi o perspectivă extradomenială (a nespecialistului în domeniul

vizat – lingvist, traducător, vorbitor mediu). Din această a doua perspectivă (care

caracterizează, aşa cum vom vedea, terminologia externă) vom vorbi în alt capitol

despre un termen-lexem58, care se supune la diverse tipuri de variaŃii conceptual-

semantice şi contextuale, fiind virtual polisemantic, terminologia externă fiind o teorie a

termenului în condiŃiile reale ale apariŃiei în texte, de la cele strict specializate, la cele

cu grad inferior de specializare, depăşindu-se, de data aceasta, graniŃele unui anumit

domeniu.

Definit ca forma (lingvistică sau non-lingvistică) care desemnează un concept

determinat, impus printr-o definiŃie, la nivelul unui domeniu dat (M.T. Cabré 2000 c : 35)

calitatea primordială a termenului59 este de a fi o unitate cognitivă, caracterizându-se prin

conŃinut univoc, precis, monoreferenŃial, într-o ierarhie conceptuală a unui domeniu dat.60

CondiŃiile pe care trebuie să le îndeplinească un termen sunt, potrivit lui B.

Spillner 1994: 56-59: a. funcŃia denotativă, reprezentată de capacitatea termenului de a

denumi un obiect prin intermediul conceptului, b. o bună definiŃie care îi conferă calitatea

de termen, c. biunivocitatea denumirii, care îi asigură monoreferenŃialitatea,

monosemantismul şi non-ambiguitatea (ceea ce recomandă evitarea polisemiei,

omonimiei şi sinonimiei), d. apartenenŃa la un anumit câmp terminologic, e. valoarea

invariabilă într-o anumită comunitate profesională şi lingvistică, ceea ce îi conferă o

anumită stabilitate, f. stabilitatea e corelată cu normarea în comunitatea experŃilor sau cu

codificarea prin normă (standardizare impusă interlingual prin organisme internaŃionale),

g. stabilitatea termenului se impune şi diacronic, neutralitatea termenului sau absenŃa

varietăŃii lui diafazice, a mărcilor de modalitate şi de afectivitate (ceea ce înseamnă

primordialitatea definiŃiei şi evitarea conotaŃiilor).

În cele ce urmează vom prezenta principalele elemente care, în terminologia

internă, conduc la eliminarea ambiguităŃii, implicit a polisemiei:61

23

- considerarea domeniilor ca sisteme închise, statice62, ceea ce permite o definire

riguroasă a termenilor în funcŃie de rolul ocupat într-o ierarhie conceptuală bine

delimitată care constituie un câmp sau un sistem noŃional.63 Acest lucru implică,

aşadar, o izolare a domeniilor de specialitate atât în raport cu limba comună, cât şi

în raport cu alte domenii de specialitate.64 Se doreşte astfel eliminarea

posibilitatăŃii de manifestare a polisemiei atât ca urmare a variaŃiei conceptuale

(conceptele sunt delimitate unele în raport cu celelalte în interiorul unui domeniu),

cât şi ca urmare a legăturilor de sens care se pot stabili cu semnificanŃii identici

din alte domenii sau din limba comună;

- prin urmare, perspectiva este circumscrisă unui anumit domeniu, informaŃiile

provenite din exterior fiind irelevante pentru modelul descris (informaŃii

semantice venite dinspre limba comună sau dinspre alte domenii);

- dezambiguizarea polisemiei se face aşadar prin menŃinerea unei frontiere între

domenii, care devin sisteme noŃionale distincte. Polisemia (care se manifestă în

momentul în care „unor termeni identici le corespund noŃiuni diferite între care

există o legătură etimologică sau semantică” - Felber 1987) este dezambiguizată

prin omonimie ori de câte ori este posibil, fiecărui semnificant fiindu-i asociat un

concept unic.65 Omonimia se manifestă în momentul în care „unor termeni

identici le corespund noŃiuni diferite care sunt independente unele de altele” –

Felber 198766 ;

- conceptele sunt bine determinate, precise, având un loc bine definit într-un sistem

conceptual;

- stipularea unei semnificaŃii prin intermediul definiŃiei logice este presupusă a

bloca polisemia (M.Slodzian 2000: 69) ;

- termenul este văzut ca o unitate caracterizată prin formă (denumirea) şi conŃinut

(conceptul)67;

- cunoaşterea ştiin Ńifică este văzută ca universală, omogenă şi independentă de

limbă şi cultură68 şi, spre deosebire de cunoaşterea generală, este considerată ca

anterioară expresiei (M.T. Cabré 2000 a: 9);

24

- tot asfel, conceptele sunt considerate ca anterioare sau preexistente oricărei

denumiri, ceea ce justifică plasarea conceptului în centrul acestei discipline (M.T.

Cabré 2003: 168);

- demersul terminologic este considerat esenŃialmente normativ, onomasiologic,

conceptual, metoda de lucru fiind în concordanŃă cu obiectivele, reprezentate de

stabilirea de denumiri standardizate, plecând de la un concept delimitat anterior.

Aşadar se pleacă mai întâi de la stabilirea prin consens a unui concept pentru ca

apoi să se încerce stabilirea unei denumiri de referinŃă pentru fiecare limbă în

parte;69

- conceptul terminologic este fixat de o autoritate (expert, persoană, organism) şi nu

de uzaj;

- conceptele sunt considerate ca entităŃi statice, de aceea aspectele diacronice ale

termenilor nu sunt importante, terminologia interesându-se doar de realizarea lor

în sincronie70;

- rolului lingvisticii este limitat71 la atribuirea de nume, la impunerea formelor lor

(cu explicarea originii sau formării lor)72;

- contextul lingvistic este ignorat în favoarea circumscrierii în structura conceptuală

a unui anumit domeniu73;

- fiind conceput ca „vector al cunoştinŃelor nonlingvistice”, termenul nu-şi

defineşte sensul prin uz, prin contextul lingvistic, ci prin locul pe care-l ocupă în

ierarhia conceptuală a unui domeniu (caracterul decontextualizat al termenului);

- funcŃia strictă a terminologiei este de a eticheta denumirea conceptelor în

comunicarea profesională şi, prin urmare, valoarea comunicativă a termenilor în

discursul profesional este lipsită de interes;

- avem aşadar în vedere „termenul-etichetă” 74, cel care este utilizat exclusiv în

scopul identificării şi clasificării;

- termenii sunt concepuŃi ca independenŃi de context75, interesând doar din punctul

de vedere al standardizării; se face aşadar abstracŃie de aspectele sintactice, de

variaŃia formală şi conceptuală, sau de dimensiunea comunicativă, de aspectele lor

discursive76;

25

- posibilitatea intervenŃiei organismelor internaŃionale pentru regularizarea,

normarea, standardizarea conceptelor şi a denumirilor;

- reglarea uzajului termenilor este realizată de organismele de standardizare,

recomandându-se utilizarea termenilor cu caracter monoreferenŃial, monosemantic,

această regulă a nonambiguităŃii fiind aplicată deopotrivă şi în cazul

împrumuturilor dintr-o limbă străină sau din alte domenii77;

- forma sau denumirea are un caracter motivat78 (pentru a asigura claritatea şi a

contribui la comunicarea nonambiguă), trebuind să redea conŃinutul conceptual al

termenilor şi este impusă printr-o acŃiune conştientă, prin intermediul

organismelor de standardizare (M.Slodzian 2000: 66);

- ignorarea dimensiunii orale a textului strict specializat (relevante fiind, deci numai

textele scrise).

Deşi multe voci critice se vor ridica împotriva faptului că terminologia internă

nu se sprijină pe realitatea textelor, pe ocurenŃele reale ale termenilor în context79, suntem

de acord cu J. Halskov80 care afirmă că atât timp cât obiectivul terminologiei interne

este structurarea cunoştinŃelor şi standardizarea (şi nu descrierea utilizării termenilor în

diverse contexte - desigur, când scopul este descrierea, şi nu normarea, postulatele

terminologiei interne nu se verifică), această direcŃie este perfect justificată, iar viziunea

critic ă de mai târziu a unor specialişti, în principal a celor care interpretează terminologia

din perspectivă lingvisitică, nu se susŃine. Aşa cum vom vedea în continuare, opŃiunea

noastră este de a privi cele două abordări în complementaritate, ele redând, după cum

arată H. Béjoint et Ph. Thoiron 2000: 6, „deux conceptions radicalement différentes de la

langue : langue construite comme un outil pour façonner le monde, et langue qui façonne

le monde a notre insu.”

26

1.1.2. Terminologia externă sau terminologia

din perspectivă lingvistică81

1.1.2.1. ConsideraŃii generale

H. Béjoint şi Ph. Thoiron 2000: 6, 15 atrag atenŃia asupra apariŃiei unei

terminologii „de tip nou” (terminologie d’un nouveau genre) unde un număr din ce în

ce mai mare de terminologi se interesează de lingvistică.82

Dacă terminologia internă, „tradi Ńională”, normativ ă vizează cucerirea unei

monosemii universale83 postulând o distanŃă optimală între limba comună şi limbajele

de specialitate în scopul asigurării unei comunicari univoce, precise, între specialişti,

terminologia externă, descriptivă are ca principiu fundamental punerea sub semnul

întrebării a postulatului wüsterian potrivit căruia termenul este monosemantic şi

monoreferenŃial84.

De asemenea, dacă din perspectiva terminologiei interne este binecunoscută

distincŃia dintre termen (ca obiect de studiu al terminologiei) şi cuvânt (ca obiect de

studiu al lingvisticii), considrându-se că termenul se caracterizează prin monosemantism,

stabilit la nivelul unui anumit domeniu, spre deosebire de cuvânt, care e virtual

polisemantic, interesul manifestat de lexicologi, lexicografi, lingvişti şi traducători faŃă de

termeni şi faŃă de textele specializate, în lucrări din ultimul deceniu, face ca, din

perspectivă lingvistică, o astfel de poziŃie să devină inadecvată (M.T. Cabré 2002: 2)85 .

Putem vorbi de două perspective distincte:

a. perspectiva specialistului, care este circumscrisă domeniului (perspectivă

intradomenială);

b. perspectiva lingvistului, situată la nivelul limbii în general, deci în exteriorul

domeniilor ştiinŃifice (perspectivă extradomenială);

Perspectiva extradomenială are drept consecinŃă „ruperea” graniŃelor dintre

domenii, care nu mai sunt percepute ca sisteme închise, lipsite de dinamică internă.

Dacă pentru specialist termenii se definesc prin raportarea strictă la un domeniu

ştiinŃific (situarea într-o structură conceptuală bine delimitată), pentru lingvist termenii se

27

definesc prin raportare la context (lingvistic şi extralingvistic).86 Aşadar, perspectiva

extradomenială, a lingvistului-terminolog este legată strict de actualizarea termenilor în

discurs.87

Perspectiva fiind extradomenială, situată la nivelul textului şi al discursului,

postulatele terminologiei interne (care puteau funcŃiona la nivelul domeniului văzut ca

sistem închis, static) nu se mai verifică.88 Polisemia nu-şi mai găseşte rezolvarea în

omonimie sau în perspectiva sincronică iar termenul devine o entitate dinamică.

1.1.2.2. DirecŃii teoretice

În realitate, ceea ce numim la modul general terminologie externă89 cunoaşte

mai multe variante: socioterminologie90 (Yves Gambier 1987, 1991, 1993, F. Gaudin

1993 a şi b, 2003, A. Bidu-Vrănceanu 200791), terminologie textuală (D. Bourigault şi

M. Slodzian 1999, M. Slodzian 2000, M. Jacques şi A Soubeille 2000, M. L’Homme

2000, 2005, A. Condamines şi J. Rebeyrolle 1997 a, 2004 ş.a.) sau teoria comunicativă

a terminologiei (M.T. Cabré 2000 b., 2003). Ceea ce reuneşte toate aceste teorii este

importanŃa acordată lingvisticii 92, abordarea semasiologico-descriptivă, viziunea

asupra termenului (1. ca nefiind radical distinct de cuvânt, diferenŃele care se admit

fiind de natură pragmatică sau pur şi simplu metodologică93, 2. ca nefiind o simplă

etichetă ataşată lucrului pe care-l desemnează, ci o unitate destinată funcŃionării într-un

mediu lingvistic (limba, sau, mai exact, discursul de specialitate) şi într-un mediu social94)

importanŃa acordată textelor şi discursului (situarea termenilor în discurs, în contextul

lor lingvistic şi comunicativ real95, ceea ce conduce la admiterea unei variaŃii a termenilor

la nivel textual şi intertextual96 ), abandonarea perspectivei strict sincronice şi

intradomeniale, acceptarea variaŃiei terminologice în timp97, acceptarea polisemiei

ca fenomen firesc.

28

Cele două terminologii diferă în privinŃa obiectivelor şi a metodologiei abordate:

Dacă la nivelul terminologiei interne vorbim de o abordare onomasiologică în

scopuri normative, lucrând cu termeni în condiŃii ideale, termeni-etichetă 98 sau

termeni-concept99, avându-se în vedere asigurarea unei comunicări nonambigue între

specialişti şi implicit respingerea polisemiei ca fiind un accident, o anomalie, o disfuncŃie,

la nivelul terminologiei externe, abordarea este semasiologică, iar termenii sunt

percepuŃi ca „semne lingvistice vii”100, termeni din discurs101, termeni-lexem102. Din

această perspectivă se doreşte descrierea termenilor conform apariŃiilor reale, în texte, iar

polisemia este văzută ca naturală, firească.

1.1.2.3. Termenul ca temen-lexem103

Aşa cum arătam într-un capitol anterior, terminologia externă se distinge în

principal de terminologia internă, normativă prin viziunea asupra termenului: 1. ca

nefiind radical distinct de cuvânt, diferenŃele care se admit fiind de natură pragmatică sau

pur şi simplu metodologică, 2. ca nefiind o simplă etichetă ataşată lucrului pe care-l

desemnează, ci o unitate destinată funcŃionării într-un mediu lingvistic (limba, sau, mai

exact, discursul de specialitate) şi într-un mediu social (H.Béjoint şi Ph.Thoiron: 2000:

16)), implicit 3. situarea termenului în discurs, în contextul lingvistic şi comunicativ real

(M.L’ Homme 2003: 153 „termenii sunt unităŃi dependente de context şi trebuie să fie

descrise din punctul de vedere al funcŃiei pe care o îndeplinesc în text”.), ceea ce conduce

la 4. admiterea unei variaŃii termonologice la nivel textual şi intertextual (M.Slodzian

2000: 75 şi 69 „realitatea textelor demonstrează frecvenŃa variaŃiei terminologice” şi „la

montée inexorable de la polysémie”, datorată în principal comunicării între domenii.”),

aşadar la 5. acceptarea polisemiei terminologice ca fenomen firesc (M.Bouveret 1998: 6,

8: „La deuxième hypothèse met en question le principe de monosémie du terme en

mettant en avant le fait que les dysfonctionnements que connaît le terme ne sont rien

d'autre que le fonctionnement normal de tout signe de langue naturelle. [...]En réalité, le

terme est sujet à la synonymie et à la polysémie, à tous les «dysfonctionnements» que

29

connaissent les dénominations de langue commune. Tout terminologue dans sa pratique

en rencontre de nombreux cas. Le terme n'est donc pas intrinsèquement monosémique, et

en cela distinct du signe.”)

În continuare vom rezuma elementele caracteristice terminologiei externe,

marcând astfel o schimbare de perspectivă atât în ceea ce priveşte concepŃia asupra

termenului, cât şi asupra fenomenului polisemiei. Aşadar, iată care sunt elementele care

au dat naştere la ceea ce M. Slodzian numea „ la montée inexorable de la polysémie” 104:

- terminologia externă îşi propune descrierea termenilor ca fapte naturale (nu

convenŃionale ca în terminologia tradiŃională), similar cuvintelor lexicului comun. (A.

Bidu-Vrănceanu 2007: 23);

- este un domeniu cu necesitate interdisciplinar care intercondiŃionează nu numai

cu semantica, lexicologia, ci şi cu pragmatica (M. T. Cabré 2000 c: 29, 30, L.Depecker

2002:9, F. Gaudin 2003: 30);

- în acest nou cadru teoretic demersul terminologic devine descriptiv, termenii

fiind studiaŃi în contextul lingvistic şi comunicativ real, unde circulă mult mai uşor între

cunoaşterea generală şi cunoaşterea specializată105;

- opoziŃia se face astfel între prescriptiv, normativ, caracteristice terminologiei

interne şi descriptiv, între perspectiva onomasiologică şi cea semasiologică (vezi H.

Bejoint et al. 2000: 15; L. Depecker 2002 : 9)106;

- dacă în terminologia internă, tradi Ńională, avem de-a face cu

termenul-etichetă, utilizat exclusiv în scopul identificării şi clasificării, în terminologia

externă avem în vedere termenul din discurs sau termenul utilizat în discursul produs

de specialiştii în diverse grade, fiind posibilă stabilirea unor subcategorii în funcŃie de

tipul de discurs107, de frecvenŃă şi de alte caracteristici 108;

- se consideră că din punct de vedere cognitiv, termenii sunt elemente integrate

în structura conceptuală a domeniului; din punct de vedere lingvistic, termenii sunt

unităŃi lexicale, care pot coincide în formă cu unităŃile limbii generale (cuvintele). (M.T.

Cabré 2003, M.L’Homme 2005:1116) 109;

- aşadar, termenii sunt atât unităŃi de acces la cunoaştere, unităŃi enciclopedice,

dar în acelaşi timp şi unităŃi lingvistice110;

30

- conceptul nu mai este văzut ca o entitate statică, ci este perceput din punctul de

vedere al evoluŃiei şi al variaŃiei lui în timp111;

- se arată că prin caracterul său normat şi prin consensul instaurat în interiorul

comunităŃii în care este utilizat, termenul este supus la ceea ce am putea numi „un reglaj

de sens forŃat” (cf. Siblot 1989)112;

- termenul este aşadar un semn lingvistic, dar cu o funcŃionare specifică,

normată,113 ceea ce implică faptul că sensul termenului nu este redat numai de locul pe

care-l deŃine într-un sistem conceptual, ci este determinat în acelaşi timp şi de contextul

lingvistic şi extralingvistic. Trebuie avută deci în vedere şi interacŃiunea dintre limbă şi

discurs în construirea sensului;

- din perspectivă lingvistică, termenii sunt văzuŃi ca unităŃi cu caracter lexical,

care pot fi descrise la nivelul formei, conŃinutului şi modului de funcŃionare în discurs

(M.T. Cabré 2000 c: 4)114;

- se consideră că acestor unităŃi lexicale le este asociat un număr mare de

informaŃii gramaticale, pragmatice şi enciclopedice, condiŃiile discursive putând decide

dobândirea unei valori pragmatice particulare ataşată semnificatului. Una dintre aceste

valori poate fi calificată ca „terminologică” sau „specilizată.” (M.T. Cabré 2000 a: 13);

- dacă terminologia internă restrânge lingvisticul la acordarea de denumiri şi

impune o perspectivă esenŃial paradigmatică, studiul textelor specializate deplasează

interesul către: a. funcŃionarea reală a unităŃilor lexicale în context; b. abordarea

descriptivă a textelor şi a unităŃilor lexicale în detrimentul abordării normative.

(M. Slodzian 2000: 74);

- textul 115 joacă un rol determinat, prin situarea în discurs116 a terminologiei.

Conceput în afara textului, termenul nu ar fi decât un element lipsit de viaŃă. Termenul

trebuie studiat „în mediul lui natural” (H. Béjoint şi Ph.Thoiron 2000: 16);

- contextul poate modifica semantismul termenului; aşadar termenul poate avea

un sens contextual, în text şi nu o semnificaŃie unică, în afara textului (M. Slodzian 2000:

72) 117;

- dacă analiza lingvistică are în vedere texte strict specializate din acelaşi

domeniu ştiin Ńific , cu cât nivelul de specializare a textelor este mai mare, cu atât

densitatea terminologică este mai mare. De obicei un text cu nivel înalt de specializare

31

tinde către precizie, concizie şi un caracter sistematic. Termenii care apar aici au o

tendinŃă spre monosemie şi univocitate (evident, cu diferenŃe în funcŃie de tipul de

domeniu, mai exact dacă acesta se încadrează ştiinŃelor sociale sau umaniste, sau

ştiinŃelor exacte118). Pe măsură ce gradul de specializare scade, discursul dobândeşte

caracteristicile discursului nespecializat. Din punct de vedere semantic observăm variaŃii

conceptuale, redundanŃe, ambiguităŃi, lipsă de precizie; din punct de vedere al expresiei

observăm un nivel înalt de sinonimie şi expresii care exprimă analitic un concept care, la

un nivel specializat, ar fi fost redat printr-un singur termen. (M.T. Cabré 2000 a: 15);

- transmiterea cunoaşterii ştiinŃifice prin învăŃământ şi mass-media a condus

terminologia dincolo de cercul restrâns al specialiştilor iar comunicarea ştiinŃifică,

dincolo de simple schimburi internaŃionale standardizate119;

- importanŃa textelor şi a contextelor (reflectată de gradul de dependenŃă

combinatorie, analiza libertăŃilor preferinŃelor sau restricŃiilor contextuale) este atrasă şi

de extinderea lexicului specializat în direcŃia limbii comune (A. Bidu-Vrănceanu 2007:

16), ca urmare a rolului sporit al ştiinŃei şi tehnicii în societăŃile moderne (M. T. Cabré

1998: 23), considerate societăŃi ale cunoaşterii (Meyer et al. 2000 a: 201);

- utilizaŃi în comunicarea reală (mai ales în cea mai puŃin specilizată) termenii

ajung în vecinătăŃi lingvistice mai libere (P. Lerat 1995:29) care pot afecta îndeplinirea

condiŃiilor rigide impuse teoretic în terminologia internă, tradiŃională;

- de asemenea, se consideră că dincolo de discursul strict specializat, termenul

admite extinderi textuale şi contextuale (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 38) care îl diferenŃiază

în mai mică măsură de cuvânt, supunându-l determinologizării în grade diferite şi

dezvoltării polisemiei. Tipul de comunicare şi tipul de discurs ajung premisa distincŃiei

dintre termen şi cuvânt.120;

- între termen şi cuvânt există elemente de similitudine 121, căci ambele sunt

unităŃi care se realizează în mod natural în discurs, ceea ce înseamnă că pot fi cercetate

după acelaşi model lingvistic122 (M.T. Cabré 2000 c: 21); termenii sunt unităŃi cu

caracter lexical care aparŃin aceloraşi clase funcŃionale ca şi cuvintele, respectând aceleaşi

reguli morfologice, lexicale şi sintactice123;

- Angela Bidu-Vrănceanu 2007: 38 este de părere că asemănările (dintre termen

şi cuvânt) sunt justificate mai concret în cazul celor care interpretează terminologia din

32

perspectivă lingvisitică124, considerând termenul un semn lingvistic viu (L. Depecker

2002: 21) sau un element activ şi reactiv care poate reda jocul dintre limbă şi cultură,

limbă şi societate şi limbă şi cunoaştere (L. Depecker 2002: 17);

- diferenŃele dintre termeni şi cuvinte sunt reconsiderate, ele fiind de această dată

de natură semantică (tipul de semnificaŃie) şi pragmatică. Din punct de vedere pragmatic

termenii şi cuvintele diferă în funcŃie de emiŃător (specialist în grade diferite), de

destinatari (care au întotdeauna ca scop achiziŃia de noi cunoştinŃe) şi de tipul de discurs,

care în funcŃie de tipul de specializare se împarte în specializat, didactic sau discurs de

vulgarizare, iar în funcŃie de gradul de specializare poate fi strict specializat, discurs cu

specializare medie sau mică. Termenii sunt unităŃi lexicale a căror valoare specializată

sau terminologică poate fi activată în funŃie de condiŃiile de uzaj, într-o situaŃie

particulară (M. T. Cabré 2000 c: 30)125;

- o mare importaŃă în analiză o are considerarea raportului dintre sintagmatic şi

paradigmatic (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 17, M. Slodzian 2000: 77), grila de interpretare

combinând analiza paradigmatică cu cea sintagmatică într-o manieră comună cu

descrierea lexicului comun (M.T. Cabré 1998: 193, id. 2000 c: 21, L. Depecker 2001: 29,

66-67, G. Gross et al. 179 ş.a);

- abordarea semasiologică pune în evidenŃă importanŃa variaŃiei terminologice

care nu mai este văzută ca o problemă de rezolvat, ci mai degrabă ca un fenomen ce se

cere descris. (M. L’ Homme 2005: 1115);

- analiza unor corpusuri mari de texte a permis observarea unor fenomene

respinse până atunci de terminologia clasică: variaŃia terminologică la nivel textual şi

intertextual126;

- se consideră că termenii, văzuŃi în discursul real, sunt potenŃial polisemantici,

căci semnificatul lor se poate extinde şi multiplica în diferite domenii de specialitate (M.

T. Cabré 2000 c)127;

- termenii sunt văzuŃi ca unităŃi recursive şi dinamice, capacitate care dă seama de

mobilitatea unităŃilor dinspre lexicul specializat spre lexicul comun şi invers, ca şi dinspre

un domeniu de specialitate în altul (M.T.Cabré 2000 a: 13), punându-se astfel în evidenŃă

fenomene incompatibile cu viziunea clasică asupra termenului: variaŃia terminologică în

33

texte şi expansiunea polisemiei pe măsură ce domeniile se intersectează, cum se poate

constata din lucrările pluridisciplinare (H. Béjoint şi Ph. Thoiron 2000: 14);

- în ceea ce priveşte relaŃia cu limba comună, se consideră că transferul termenilor

în texte şi contexte de largă circulaŃie determină un proces de determinologizare, în grade

diferite, a sensului specializat, termenul putând căpăta, pe lângă dimensiunea denotativă

şi o dimensiune conotativă (ajungând la polisemie propriu-zisă)128;

- totodată, perspectiva extradomenială permite ca omonimia postulată de

terminologia internă să se justifice din punctul de vedere al terminologiei externe, ca

polisemie, 129 care este văzută ca un fenomen firesc130.

1.2. Terminologia internă şi terminologia externă -

teorii în complementaritate

Reconsiderând modelul lui M.T. Cabré vom situa terminologia internă,

tradi Ńională şi terminologia externă în complementaritate, cele două teorii contribuind

la formularea unei imagini cât mai complete asupra entităŃii complexe numită termen.

În funcŃie de obiectivul avut în vedere, terminologul va avea acces la una sau la

alta dintre numeroasele faŃete alte termenului, căci, „ On ne peut avoir la même approche

du terme et du concept selon que l’on se situe dans l’une ou autre pratique: aménager

une langue, unifier le vocabulaire d’une discipline, décrire la diversité des usages ou

encore permettre une communication interlinguistique.” (M. V. Campenhoudt 2006: 4)

Se cer făcute însă următoarele precizări: M. T. Cabré, la fel ca majoritatea

reprezentanŃilor terminologiei europene, redă o perspectivă critică asupra a ceea ce

numeşte terminologie clasică sau tradiŃională131, lucru justificabil având în vedere

dorinŃa de a propune o nouă paradigmă (M. T. Cabré 2000 b – Elements for a Theory of

Terminology: towards an alternative paradigm), nu de puŃine ori, atrăgându-se atenŃia

asupra inadecvării teoriei tradiŃionale (M. T. Cabré 2000 b : 36-41), incapabilă de a da

seama de întreaga complexitate a termenului132.

34

Prin urmare, propune o nouă teorie (teoria intrărilor multiple – la théorie des

portes / the theory of doors) care să integreze mai multe puncte de vedere133 şi care să

poată oferi o imagine completă asupra termenului134, în funcŃie de perspectiva aleasă135.

Teoria avansată de Cabré propune observarea comportamentului termenilor în

mediul natural, în discurs (M.T.Cabré 2003: 178 „If we observe terminological data in

their natural environment in discourse, with variations according to the different

functional registers of specialized communication, the data are less systematic, less

unambiguous, less universal...”), de aceea perspectiva cognitivă asupra termenilor este

din acest punct de vedere una diferită, admiŃându-se o condiŃionare socială a conceptelor

şi nu trebuie confundată cu perspectiva cognitivă tradiŃională, unde conceptele sunt

considerate statice136.

Revizitând teoria lui Cabré într-un moment în care terminologia externă şi-a

definit statutul, câştigându-şi o oarecare autoritate, considerăm că abordarea tradiŃională

nu este altceva decât o altă perspectivă, o „intrare” pe care terminologul care are drept

scop evitarea ambiguităŃii în comunicarea profesională prin standardizarea conceptuală şi

denominativă a termenilor o alege şi are acces, prin urmare, la o altă dimensiune a

termenului „comme étiquette apposée sur la chose qu’il désigne, bref de la langue

fabriquée de toutes pièces et contrôlée par la communauté linguistique pour façonner le

monde” (H. Béjoint şi Ph. Thoiron

2000: 6).

Un atare obiectiv este clar definit în cazul organismelor internaŃionale de

standardizare, standardizarea terminologică fiind concepută ca „ac Ńiunea prin care un

organism oficial impune uzului folosirea preferenŃială / exclusivă sau, după caz,

excluderea unui anumit element (sens, termen...)” (ISO 1087 – (1989)).

Abordarea noastră nu este, aşadar, critică faŃă de terminologia internă,

tradi Ńională, ci o considerăm ca nefiind altceva decât o altă „ intrare”, care permite o

altă perspectivă asupra termenului, obiectivul ei fiind diferit de al terminologiei

externe.

Dacă prima propune o imagine a termenului în condiŃii ideale (cum ar trebui să fie

el în comunicarea dintre specialişti), fiind eminamente prescriptivă, obiectivul principal

35

fiind normarea, a doua întregeşte imaginea termenului descriind ocurenŃele lui reale în

diverse tipuri de discurs, de la cele strict specializate, la cele cu grad mediu sau mic de

specializare. Considerăm reprezentativă în acest sens diferenŃa pe care o stabileşte M.T.

Cabré 2000 b între terminologia reprezentaŃională (representational terminology) şi

terminologia comunicativă (communicative terminology)137.

Abordarea noastră coincide, sub aspectul rolului acordat celor două tipuri de

terminologii, interpretărilor din terminologia românească, şi ne referim în principal la A.

Bidu-Vrănceanu care consideră că „delimitarea celor două tipuri de terminologii se

poate face în funcŃie de obiectul, metodele şi scopurile urmărite” (A. Bidu-Vrănceanu

2007: 20) şi că, dacă „terminologia internă, a specialiştilor, este interpretată strict în

raport cu problemele comunicării specializate”, realizată fară echivoc între specialiştii

din acelaşi domeniu, „terminologia externă sau socioterminologia are în vedere interesul

larg pentru identificarea şi utilizarea adecvată a sensului specializat de către vorbitorii

obişnuiŃi”. (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 23).

Din perspectiva terminologiei externe, abordarea noastră (adaptând „teoria

intrărilor multiple” ) va permite realizarea unei analize „după metode şi modele

lingvistice” a textelor de la cele strict specializate, la cele cu nivel mediu sau mic de

specializare, fără a intra în contradicŃie cu terminologia internă, tradi Ńională. Fiecare

„intare” va oferi celui care o alege, aşadar, o perspectivă diferită asupra realităŃii analizate,

căci, aşa cum afirma şi A. Toma, cu referire la problematica terminologiei matematice,

viziunea lingvistului este total diferită de cea a specialistului într-un domeniu tehnico-

ştiinŃific: „Biparti Ńia pe care o facem încearcă separarea dintre aspectele relevante în

termenul matematic pentru lingvist şi aspectele relevante în termenul matematic pentru

specialist, matematician. Încercăm să demonstrăm distanŃa dintre cele două laturi ale

termenului matematic, semantică şi conceptuală, ca fiind mare pentru matematician şi

mică pentru lingvist. De exemplu, pentru lingvist, o ECUAłIE nu este mult diferită de o

PROBLEMĂ, ambele însemnând “o stare conflictuală”, în timp ce pentru matematician,

conceptele ecuaŃie şi problemă sunt strict diferenŃiate, bine definite şi delimitate.” (A.

Toma 2006 b: 5).

36

NOTE:

1 A. Bidu -Vrănceanu 2007: 31. 2 Vezi, spre exemplu M. L’Homme 2000: 72, 71 „[...]on réclame un enrichissement des modèles

terminologiques, notamment à partir de théories et de méthodes linguistiques (en citant, plus précisément, la sémantique lexicale ou la linguistique de corpus). Les cloisons entre la terminologie et la linguistique ne se justifient plus selon de nombreux auteurs (voir, entre autres, les articles dans Béjoint et Thoiron 2000, Delavigne et Bouveret 1999.”; „[...]on propose d’emprunter des modèles déjà largement utilisés en sémantique lexicale, en lexicographie et en traitement automatique de la langue (en l’occurrence, la lexicologie explicative et combinatoire), Mel’cuk et al. 1995.

3 Reprezentate atât prin tendinŃa de democratizare a cunoaşterii sau de laicizare a ştiinŃelor, cât şi prin tendinŃa dezvoltării unor domenii interdisciplinare, unde specialişti cu formaŃii diferite sunt implicaŃi în cercetarea aceluiaşi obiect de studiu.

4 Vezi, spre exemplu M. Jacques şi A Soubeille 2000: 318 „[...]la polysémie était réputée absente des vocabulaires techniques et scientifiques et si d’aventure, au fil des textes, une forme apparaissait dans des contextes différents, les terminologues considéraient qu’il ne pouvait s’agir que d’un aléa de dénomination qui avait fortuitement attribué une forme déjà utilisée dans le domaine à un concept nouveau. Les descriptions des spécificités de ces vocabulaires plaident en faveur d’un traitement homonymique de ce genre de cas.” 5 I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a: 201, A. Bidu-Vrănceanu 2007: 16. 6 Vezi şi A. Toma 2005: 393 „În cercetarea lingvistică actuală, de multe ori, discipline diverse intervin în investigarea aceluiaşi obiect de cercetare sau oameni de ştiinŃă, cu dublă sau multiplă specializare au o mobilitate particulară între domenii [...]InterfaŃa lingvistică a acestei relităŃi ştiinŃifice este migrarea termenilor ştiinŃifici de la un domeniu la altul.”

7 Vezi şi M. Jacques şi A Soubeille 2000: 323 „Dans la sphère des sciences et des techniques, l’interdisciplinarité et globalement le recours à des connaissances et/ou à des techniques élaborées dans des champs variés estompent les frontières entre domaines et conduisent à l’utilisation de termes identiques. Il faut alors se prononcer sur le traitement des concepts qui leur sont associés. Nous avons choisi, en rupture avec une tradition terminologique de plus en plus remise en question par les faits, de traiter ces cas de figures comme des manifestations de polysémie d’un terme, au regard de la parenté (parfois justifiée par l’opération de référence réalisée par le terme) entre des concepts élaborés dans des systèmes différents.” Facem următoarea completare: în contextul modern al necesităŃii comunicării între experŃi cu specializări apropiate, sau chiar diferite, o serie de studii (printre care şi cel citat) sunt motivate tocmai de faptul că „[...] une des craintes des partenaires est d’employer les mêmes formes linguistiques sans s’apercevoir que chacun les interprète différemment. Nous avons ainsi eu principalement à repérer dans quelle mesure des termes identiques employés par plusieurs partenaires renvoient aux mêmes concepts ou à des concepts différents et, dans ce dernier cas de figure, à produire une évaluation de cette différence”( M. Jacques şi A Soubeille 2000: 313).

8 În aceast sens vezi şi R. Zafiu 2001 a: 86 „rapiditatea cu care limbajul informaticii s-a răspândit şi s-a internaŃionalizat, o dată cu tot mai larga folosire a computerului personal şi a Internetului (în România, procesul s-a accelerat vizibil după 1989), oferă o instructivă ilustrare contemporană a schimbării lingvistice, în care se manifestă fenomene generale precum formarea cuvintelor, evoluŃia sensurilor, împrumutul lexical şi calcul sintactic, interferenŃa registrelor etc. Ca şi în alte limbi (în cazul românei) importul terminologic din engleză a ridicat unele probleme de integrare lingvistică şi de standardizare.” şi studiul referitor la influenŃa limbii engleze asupra limbii române în terminologia informaticii, realizat de R. Trif în 2006, în scopul de a răspunde „în ce măsură termenii ştiinŃei informatice, intraŃi în limba română în imensa lor majoritate pe filon englez, sunt corecŃi şi utilizaŃi corect, în contextul în care aceşti termeni nu se regăsesc decât în număr foarte mic în dicŃionarele importante ale limbii române şi ritmul extrem de rapid al inovaŃiilor în domeniu constituie un factor extralingvistic însemnat care are drept efect o comprimare accentuată a duratei procesului de adaptare morfologică şi fonetică la normele limbii române.”(R. Trif 2006: 8).

9 R. Zafiu 2001 a: 86. 10 „Specialiştii consideră capitală, pentru naşterea terminologiei, lucrarea de doctorat a

profesorului austriac Eugen Wüster, Internationale Sprechnormung in der Technik, besonders in der Elektrotechnik, publicată în 1931”(E. Pavel şi C. Rucăreanu 2001: 17).

37

11 M.T. Cabré 2003: 170-171 „This seems to have been the case of the recent history of

terminology: the containment of the 1960s, 70s and 80s, has given way to the diversified manifestation of new ideas in the 1990s and the first few years of this century.” Să nu uităm că şi Gaudin publică Pour une socioterminologie: des problèmes sémantiques aux pratiques institutionnelles în 1993.

12 Vezi corpusul utilizat în partea a II-a a lucrării; corpusul este reprezentat de arhiva electronică a celor mai cunoscute publicaŃii actuale, reprezentând diverse segmente de presă, dar evitând publicaŃiile cu profil informatic (vezi CHIP), care se adresează în primul rând specialiştilor în acest domeniu. Tipul de discurs vizat a fost, deci, cel de vulgarizare, puŃin specializat, făcut de specialişti în grade diferite pentru nespecialişti. Dintre publica Ńiile cercetate amintim: „22”, „Academia CaŃavencu” (A.C.), „Adevărul” (A.), „Banii No ştri” (B.N.), „Bursa” (B.), „Capital” (CA.), „Cadran Politic” (C.P.), „Cotidianul” (CO), „Dilema Veche” (D.V.), „Formula As” (F.A.), „Gardianul” (G.), „Jurnalul NaŃional” (J.N.), „România Liber ă” (R.L.) „S ăptămâna Financiară” (S.F.), „Ziarul Financiar” (Z.F.).

13 R.Zafiu 2001a: 86. 14 Recunoscând aici a ceea ce A. Bidu-Vrănceanu numea problema îmbogăŃirii cu noi sensuri a

unor termeni din limbajele specializate utilizaŃi în limba comună în contexte extralingvistice şi lingvistice repetabile.

15 Vezi şi Al. Graur 1968: 285; I. Iordan 1968: 202. 16 Ca urmare a fenomenului (remarcat în toate limbile) care constă „în mişcarea lexicului

specializat (LS) spre limba comună (implicit lexicul comun (LC)) şi care se manifestă datorită interesului larg al vorbitorilor pentru LS în societăŃile moderne, „societăŃi ale cunoaşterii” (sociétés du savoir - I.Meyer şi K. Mackintosh 2000:201) ceea ce determină „democratizarea” sau „socializarea” cunoaşterii (F. Gaudin 2003: 151) sau „laicizarea” ştiinŃelor (F. Rastier 1995:45). Aspectele antrenate de interesul larg al vorbitorilor pentru terminologiile ştiinŃifice care se extind în comunicarea obişnuită din româna actuală sunt analizate pe larg de A. Bidu-Vrănceanu în studiul din 2007, Lexicul specializat în mişcare. De la dicŃionar la texte.

17 Vezi A. Bidu-Vrănceanu 2004. 18 Vezi, spre exemplu, definiŃia dată de K.B.Bærentsen 2000: 32 pentru INTERFAłĂ

INTUITIV Ă:„Hence an intuitive interface may be defined as an interface, which is immediately understandable to all users, without the need neither for special knowledge by the user nor for the initiation of special educational measures. Anybody can walk up to the system; see what kind of services it affords, and what should be done in order to operate it. While operating the device, navigation and manipulation of the system interface should proceed without the need for conscious awareness of the sensory- motor operational aspects of the interface. Since this definition presupposes an initial knowledge by the user of the kinds of functions embodied in the technology, this degree of intuitivity is probably not achievable. Indeed it will be unattainable in principle, inasmuch as the development of information technology is very fast. It is therefore necessary to supplement the definition of an intuitive interface with the availability of functions supporting learning of unknown functions and their operation, but in a way that is not perceived as “teaching” or “education”. Learning must be a spontaneous product of the activity of use.”

19 http://prescolar.ro/Crese/Gradinita-Casuta-cu-Povesti.html. 20 Am numit aceasta o strategie a teminologiei informatice de a obŃine popularizarea, ceea ce

determină, indirect, calitatea termenilor specifici informaticii de a fi mult mult mai predispuşi la procesul de determinologizare decât alte terminologii, cu implicaŃii majore asupra evoluŃiei sensurilor, implicit a dezvoltării polisemiei.

21 Încă de la început, se cere făcută distincŃia între terminologia înŃeleasă ca ştiinŃă şi terminologia ca ansamblul de unităŃi (lingvistice sau de alt fel) utilizate efectiv în comunicarea specializată dintr-un anumit domeniu (vezi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 19).

22 Vezi M. T. Cabré 2000 b (Elements for a Theory of Terminology: Towards an alternative Paradigm) care se referă la terminologia din perspectivă lingvistică (numită de noi terminologie externă) şi la terminologia wüsteriană (sau internă) ca la două paradigme distincte.

23 Primul capitol îşi propune în principal să înfăŃişeze modul în care este tratat fenomenul polisemiei în două curente diferite ale terminologiei (ca ştiinŃă) – este vorba de terminologia internă, normativă, „tradi Ńională” , respectiv de terminologia externă, descriptivă – în strânsă legătură cu accepŃiunile atribuite termenului ca obiect de studiu, şi cu importanŃa, mai mare sau mai mică, acordată

38

lingvisticii. De la monosemie, la polisemie, marchează, aşadar, din această perspectivă, un parcurs interpretativ . 24 Pentru distincŃia terminologie internă vs. terminologie externă vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 19-20, 23-25.

25 M. T. Cabré 2003: 170-171 „It is a law of nature that a time of containment and concentration is followed by one of expansion and development. This seems to have been the case of the recent history of terminology: the containment of the 1960s, 70s and 80s, has given way to the diversified manifestation of new ideas in the 1990s and the first few years of this century.” Să nu uităm că şi F. Gaudin publică lucrarea sa “Pour une socioterminologie: des problèmes sémantiques aux pratiques institutionnelles” în 1993.

26 Aşa cum vom vedea, ceea ce numim terminologie externă se reprezintă printr-un ansamblu de teorii care au în comun în principal reconsiderarea rolului lingvisticii în terminologie, care nu mai este unul secundar, limitat la activitatea de normare tehnico-ştiin Ńifică (de exemplu acordarea de denumiri noilor concepte) sau lingvistică (adecvarea denumirilor termenilor la specificul limbii, implicit protejarea împotriva încorporării abuzive în terminologiile naŃionale de cuvinte străine – vezi M. T. Cabré 1999: 61). Metoda proprie acestei orientări trebuie să fie prioritar lingvistic ă (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 25), terminologia externă fiind descriptivă, spre deosebire de terminologia internă, „tradi Ńională” care este normativă (căci aşa cum arăta şi F. Gaudin 2003: 150 „un des rôles du linguste-terminologue est donc de décrire le sens, et non de le prescrire.”). Obiectivul propriu acestei terminologii este, aşadar, „ înregistrarea, explicarea, descrierea termenilor specializaŃi din diverse domenii, în sine sau în relaŃia cu limba comună” . (A. Bidu -Vrănceanu 2007: 31.) 27 M.T.Cabré 2003: 186, 195-196 „Can these two conceptions of the terminological object be reconciled? Or, expressed differently, how can we formulate a theory in which the different strands of terminology are combined? This model (the theory of doors) attempts to represent the plural, but not simultaneous, access to the object; and in such a way that, whether starting from the concept or the term or the situations, the central object, the terminological unit, is directly addressed.”; „This theory is suitably represented by the image of a house; let us assume a house with several entrance doors. We can enter any one of its rooms through a different door, but the choice of the door conditions the way to the inside of the house. The internal arrangement of rooms is not altered, what does change is the way one chooses to get there.” 28 Tot astfel şi A. Toma 2006 b.: 3, 4 are în vedere bisistemicitatea, înŃeleasă ca „sistemicitate lingvistică (în sensul lui Saussure) şi sistemicitatea cerută de disciplină (în sens „logic”)” , ceea ce-i permite o perspectivă complexă asupra limbajului matematic şi implicit asupra termenului matematic: „Deşi conŃinutul informativ al mesajului este obiectiv – independent de lector şi de situaŃia de lectură – textul matematic rămâne implacabil dependent de acestea (de lector şi de situaŃie). Pornind de la aceasta considerăm întemeiată ipoteza noastră de a transfera bisistemicitatea la nivelul termenului matematic, considerându-l amalgamul dintre o unitate lexicală, pe care o numim termen şi o unitate conceptuală - conceptul.” ; „Termenul are accepŃii multiple în funcŃie de diversele teorii în care apare. Considerăm necesar transferul unor anumite aspecte – atribuite curent termenului – asupra conceptului. Păstrăm sub denumirea de termen accepŃia termenului din terminologia lingvistică, în general, şi din terminologia românească, în special. Termenul wüsterian, devine, în studiul nostru, concept. Altfel spus, termenul tutelează aspectele lingvistice (în primul rând semantice), iar conceptul Ńine de aspectele ştiinŃifice, matematice.” 29 Prin perspectivă intradomenială ne referim la perspectiva terminologului specialist în domeniul pe care îl studiază, în scopul unei standardizări conceptuale şi terminologice. Este vorba aşadar de terminologul de tip clasic. Acest tip de terminolog nu pleacă de la texte, de la dimensiunea sintagmatică, ci de la cunoştinŃele prealabile pe care le are asupra domeniului, demersul fiind onomasiologic (vezi şi M. T. Cabré 2007: 7; şi J. Humbley 1997: 24 care face indirect distincŃia între două perspective (intradomenială vs extradomenială) corespunzătoare unor metodologii distincte (onomasiologică vs. semasiologică)„Whereas it may be argued that early terminologists such as Schlomann and Wüster were subject specialists, and made up their terminology structure from their own intimate knowledge of the field they were treating, the same cannot be said today of terminologists with a linguistic or translation background, who are not subject specialists. They proceed semasiologically picking out term candidats from texts, be it either by hand or assisted by computer”). Perspectiva extradomenială este cea a lingvistului terminolog (prin urmare nespecialist în domeniul studiat), care îşi concepe analiza plecând de la un corpus de texte (reŃinem, aici, comentariul lui

39

F. Gaudin 2003: 156 „Dès lors que l'onomasiologie était abanonnée au profit d'une démarche inductive sémasiologique, le recours à une structure conceptuelle préalablement possée perdait d'un coup toute utilité”.) În funcŃie de scopul avut în vedere, lingvistul terminolog poate analiza atât texte specializate, realizate de specialişti pentru specialişti, în cadrul unui domeniu de activitate (sau în domenii interdisciplinare), dar şi texte cu grad redus de specializare, realizate de specialişti în grade diferite pentru nespecialişti. Cu privire la prima categorie (textul specializat) facem clarificarea că „incompetenŃa” lingvistului terminolog în domeniile studiate nu-i oferă acces decât la discursul specializat (de unde şi obişnuinŃa apelării la un specialist în domeniu pentru validarea rezultalelor), acesta fundamentându-şi întotdeauna cercetarea pornind de la un corpus, de la actualizare (vezi Rebeyrolle 1997 a: 176 „notre incompétence dans les domaines étudiés nous oblige à étudier la langue spécialisée à travers ses actualisations, telle qu'elle se manifeste dans les corpus. Nous n'avons accès qu'à du discours…”„ on peut se demander alors si le travail sur corpus ne relève pas toujours d'une linguistique du discours. En effet, on connaît toujours l'origine d'un corpus, c'est-à-dire le contexte socioculturel dans lequel il a été écrit, de quel genre il relève... ” ) Pentru analiza discursului specializat, vezi, spre exemplu studiul realizat de A. Condamines şi J. Rebeyrolle 1997 a, având drept obiectiv depistarea polisemiei terminologice (înŃeleasă ca puncte de vedere diferite) plecând de la un corpus specializat, sau A. Condamines şi J. Rebeyrolle 2004, studiu având în vedere depistarea variaŃiei terminologice în timp (analiza fiind realizată într-o „diacronie restrânsă”, pornind de la texte produse de specialişti pe o perioadă de aproximativ 10 ani) şi care corespunde, de altfel, unei aplicaŃii solicitate de Centrul NaŃional de Studii SpaŃiale (CNES, Toulouse, FranŃa) pentru a preîntâmpina „pierderea de cunoştinŃe”, ca urmare a unei evoluŃii rapide în cercetare, în cazul unor proiecte de durată, care se desfăşoară pe o perioadă de mai mult de 10 ani. Din aceeaşi categorie face parte şi studiul întreprins de M. Jacques şi A Soubeille 2000, care are în vedere depistarea cazurilor de polisemie (când conceptele desemnate de aceleaşi forme lingvistice „présentent une certaine ressemblance sans être toutefois en relation d’identité” M. Jacques et al. 2000: 318) sau de omonimie (când conceptele desemnate sub aceeaşi denumire sunt complet distincte), detaşându-se astfel de tradiŃia terminologică unde„[...]la polysémie était réputée absente des vocabulaires techniques et scientifiques et si d’aventure, au fil des textes, une forme apparaissait dans des contextes différents, les terminologues considéraient qu’il ne pouvait s’agir que d’un aléa de dénomination qui avait fortuitement attribué une forme déjà utilisée dans le domaine à un concept nouveau. Les descriptions des spécificités de ces vocabulaires plaident en faveur d’un traitement homonymique de ce genre de cas.” (M. Jacques et al. 2000: 318), analiza realizându-se pe patru corpusuri specializate aparŃinând unor grupuri profesionale distincte (idem: 323). Deşi la prima vedere avem de-a face cu acelaşi domeniu de specialitate, frecvenŃa variaŃiilor conceptuale depistate (din 800 de concepte înregistrate, există numai patru cazuri de echivalenŃă, restul fiind cazuri de polisemie sau de omonimie idem: 318) le determină pe autoare să ajungă la concluzia că au de fapt de-a face cu domenii distincte. („Le fait que la plupart des termes employés par plusieurs locuteurs soient ainsi polysémiques amène à penser qu’ils ne se situent pas exactement dans un même domaine” idem.: 323) Studiul pune problema unei realităŃi noi, aceea a necesităŃii comunicării între specialişti ce activează în domenii diferite, inclusiv a estompării graniŃelor dintre domenii şi a manifestării a ceea ce vom numi polisemie interdomenială („Dans la sphère des sciences et des techniques, l’interdisciplinarité et globalement le recours à des connaissances et/ou à des techniques élaborées dans des champs variés estompent les frontières entre domaines et conduisent à l’utilisation de termes identiques. Il faut alors se prononcer sur le traitement des concepts qui leur sont associés. Nous avons choisi, en rupture avec une tradition terminologique de plus en plus remise en question par les faits, de traiter ces cas de figures comme des manifestations de polysémie d’un terme, au regard de la parenté (parfois justifiée par l’opération de référence réalisée par le terme) entre des concepts élaborés dans des systèmes différents.” idem.: 323). Studiile de terminologie externă care au în vedere discursul specializat (elaborate în pricipal în FranŃa şi Canada) se caracterizează, în general, prin : recurgerea la corpusuri (electronice) de talie mare (vezi M. Slodzian 2000, C. Bodson 2004, M. L'Homme 2002, 2004 ş.a. Spre exemplu, M. L'Homme 2004: 8 afirmă următoarele despre corpusul utilizat „This corpus contains over 53 different texts and amounts to 600,000 words. It was compiled by the terminology team within the group Observatoire de linguistique Sens-Texte (OLST) in Montreal. Since I am not an expert in computer science, I must rely – like other terminologists – on information provided in a corpus and not on previous knowledge...”, delimitându-se, totodată, de perspectiva terminologului de tip clasic), folosirea de instrumente informatizate pentru

40

analiză (vezi F.Gaudin 2003 : 156 „il ne peut plus être question de répondre aux besoins terminologiques en faissant appel seulement à des resources humaines.” sau A. Bertels 2005 „l’exploitation de grandes quantités de textes requiert une approche quantitative et automatisée.”; pentru descrierea (necesităŃii utilizării) instrumentelor informatice în cercetarea terminologică vezi şi C. Varga 2006), recurgerea la modele lingvistice (spre exemplu M. L’Homme 2000: 72, 71 „Bien que l’inadéquation des modèles fondateurs à une réalité observable en corpus spécialisés est reconnue depuis déjà un certain temps, les critiques se font plus insistantes depuis quelques années et on réclame un enrichissement des modèles terminologiques, notamment à partir de théories et de méthodes linguistiques (en citant, plus précisément, la sémantique lexicale ou la linguistique de corpus). Les cloisons entre la terminologie et la linguistique ne se justifient plus selon de nombreux auteurs (voir, entre autres, les articles dans Béjoint et Thoiron 2000, Delavigne et Bouveret 1999.”; „[...]on propose d’emprunter des modèles déjà largement utilisés en sémantique lexicale, en lexicographie et en traitement automatique de la langue (en l’occurrence, la lexicologie explicative et combinatoire, Mel’cuk et al. 1995)”; vezi şi A. Condamines şi J. Rebeyrolle 1997 b: 195, A. Condamines, J. Rebeyrolle şi A. Soubeille 2004: 547-548, 555; M. Jacques şi A Soubeille 2000: 317 ş.a.) şi prin apelul la specialişti în domeniu pentru validarea rezultatelor (reŃinem aici menŃiunea făcută de M. Jacques şi A Soubeille 2000: 313 „Fonder la représentation de la terminologie et de l’organisation conceptuelle du domaine sur le contenu des textes procure l’avantage d’atteindre une modélisation moins dépendante du point de vue d’un expert d’autant que, si son expertise professionnelle est avérée, sa conscience des phénomènes linguistiques observables dans le domaine et son appréhension des usages réels peuvent se situer à un niveau assez faible. Il est bien évident que le recours à l’expert demeure incontournable...”). ReŃinem aici şi comentariul făcut de A. Bidu-Vrânceanu 2000 : 69 „Se consideră, în general, că legăturile între terminologie şi IA (inteligenŃa artificială) pot duce la revizuirea anumitor postulate. Fiecare dintre aceste perspective moderne de studiere a terminologiilor ar putea fi de mare utilitate cercetărilor întreprinse în România, dar informaŃia complexă şi specializată în acelaşi timp, ne face să considerăm această perspectivă ca un deziderat de viitor (pentru că nu se poate realiza numai pe informaŃie bibliografică).” 30 H. Béjoint 1989: 406 “En tous cas, pour ces terminologues, si la polysémie existe dans une terminologie, elle est vue comme une imperfection qui empêche le bon fonctionnement de la communication - ce qui est aussi difficile à prouver qu'à réfuter - et qu'il faut donc éliminer aussi tôt que possible.” 31 Vezi, de pildă, A. Bidu-Vrănceanu 2007: 113 „Date fiind rezervele faŃă de polisemie în terminologia internă a specialiştilor se propune tratarea ei ca omonimie.”, M. Bouveret 1998: 7 “La théorie terminologique préfère réduire la métaphore à un signifiant nouveau plutôt que de l'envisager comme un signifié nouveau. Ceci constitue là encore un moyen de circonscrire la polysémie des signes en la désambiguïsant selon un principe d'homonymie.” sau M. Slodzian 2000: 72 “Autre parade, destinée cette fois à éviter de poser la question de la polysémie d’une unité lexicale qui se trouve manifester dans un même texte un degré variable de prescription sémantique: on introduit la catégorie d’homonymie functionelle.[...] En réalité, plutot que d’opter pour l’interprétation contextuelle qui obligerait à admettre que le contexte est déterminant pour établir le sens du terme postulé, on décrète l’homonymie.” 32 Vezi F. Gaudin 2003: 166 “On a vu apparaître chez André Pétroff la curieuse notion de monosémie plurielle (1990), qui témoigne de la difficulté à négocier un compromis entre un échafaudage théorique à respecter et des données qui le contredisent.” 33 Vezi ipoteza susŃinută de M. Bouveret 1998: 6, 8 care „[...] met en question le principe de monosémie du terme en mettant en avant le fait que les dysfonctionnements que connaît le terme ne sont rien d'autre que le fonctionnement normal de tout signe de langue naturelle. [...]En réalité, le terme est sujet à la synonymie et à la polysémie, à tous les „dysfonctionnements” que connaissent les dénominations de langue commune. Tout terminologue dans sa pratique en rencontre de nombreux cas. Le terme n'est donc pas intrinsèquement monosémique, et en cela distinct du signe.” , dar şi A. Bidu–Vrănceanu 2007: 114 care arată că polisemia „... trebuie considerată firească pentru termenii care trec dincolo de domeniul lor şi prezintă un interes major în terminologia „externă” sau într-o terminologie dinamică”. Se cuvine făcută precizarea că putem vorbi de două direcŃii în terminologia externă: a. unii specialişti sunt de părere că polisemia terminologică este un fenomen normal, unanim acceptat (doar) în momentul în care avem de-a face cu texte de specializare medie sau mică, când termenii trec dincolo de mediul lor, în relaŃie cu limba comună (vezi Bidu-Vrănceanu 2007: 38 „Dincolo de discursul strict specializat, termenul admite extinderi textuale şi contextuale care îl diferenŃiază în mai mică măsură de cuvânt, supunându-l riscurilor impreciziei semantice prin determinologizare şi prin ambiguitate – dezvoltarea

41

polisemiei”şi J. Halskov 2005 a: 45 „When we move beyond neat, synchronic samples of expert – expert communication within a highly specialized domain, the clear-cut line between terms and words start to blur, however.” ş.a); b. o altă opinie este că indiferent de gradul de specializare şi de tipul de domeniu (se obişnuieşte relizarea unei distincŃii între domenii ce Ńin de ştiinŃele sociale şi umaniste şi cele ce Ńin de ştiinŃele exacte - matematică, chimie, mineralogie, medicină, botanică ş.a - susŃinându-se că ultimele ar corespunde în mai mare măsură idealului de monosemie, de univocitate şi de absenŃă a conotaŃiilor, postulat de terminologia internă.) actualizarea în discurs (deopotrivă dimensiune scrisă şi orală), şi, în general, perspectiva lingvistică (ceea ce noi numim perspectivă extradomenială, care conduce, printre altele, atât la 1. împrumutul unor practici şi metode lingvistice - vezi, spre exemplu, M.L’Homme 2000: 72, 82 „Bien que l’inadéquation des modèles fondateurs à une réalité observable en corpus spécialisés est reconnue depuis déjà un certain temps, les critiques se font plus insistantes depuis quelques années et on réclame un enrichissement des modèles terminologiques, notamment à partir de théories et de méthodes linguistiques - en citant, plus précisément, la sémantique lexicale ou la linguistique de corpus. Les cloisons entre la terminologie et la linguistique ne se justifient plus selon de nombreux auteurs - voir, entre autres, les articles dans Béjoint et Thoiron 2000, Delavigne et Bouveret 1999” , drept pentru care „Nous avons proposé d’utiliser des modèles mis au point en lexicologie - en l’occurrence, la lexicologie explicative et combinatoire”, cât şi la 2. estomparea graniŃelor dintre domenii) face ca variaŃia terminologică, implicit polisemia, să fie un lucru firesc. Studii recente arată că, dacă schimbăm perspectiva (adoptând o perspectivă lingvistică, descriptivă, caracterizată prin considerarea: 1. dimensiunii textuale şi discursive, 2. a dimensiunii orale, şi 3. a dimensiunii temporale, ignorate de o terminologie normativă) şi renunŃăm la constrângerile impuse de terminologia internă (– mecanisme menite a evita ambiguitatea, implicit a bloca polisemia), chiar şi în cazul domeniilor considerate a îndeplini în mare măsură idealul de monosemie, de univocitate şi de absenŃă a conotaŃiilor, se manifestă variabilităŃi multiple : 1. dacă estompăm graniŃa dintre domenii, abandonând perspectiva intradomenială pentru una extradomenială vom vorbi de polisemie ca urmare a migrării termenilor dintr-un domeniu în altul (vezi, spre exemplu, ceea ce A. Toma 2000 :100 şi 2006 a : 331-332 numea împrumutul prin matematizare sau împrumuturi prin adăugarea unor accepŃii noi sensurilor iniŃiale, sau ceea ce M. Bouveret 1998 : 11 numeşte tip de polisemie corespunzător metaforei, dând exemplul termenului VIRUS din informatică a cărui denumire este preluată din biologie pe baza unei analogii. De altfel, M.T. Cabré 1998: 187 consideră că originea majorităŃii termenilor polisemantici constă într-o analogie între două concepte (din domenii diferite), ceea ce permite ca denumirea unuia să poată fi utilizată pentru denumirea celuilalt, pe baza unei asemănări semantice parŃiale, dând exemple din biologie şi aeronautică sau din geografie şi politică – fiind cunoscut faptul că disciplinele de tip delfic (după clasificarea lui Riggs 1984, unde se distinge între disciplinele delfice „delphiques", care utilizează forme existente dându-le un sens nou şi disciplinle criptice "cryptiques", care creează forme noi) împrumută denumirile unor concepte din alte discipline pe baza unei analogii între aceste concepte, ceea ce constituie, în termenii lui H. Béjoint 1989: 408 creaŃia terminologică de tip polisemic (la création terminologique de type polysémique)) sau de polisemie ca puncte de vedere diferite în domenii interdisciplinare (vezi studiile realizate de A. Condamines şi J. Rebeyrolle 1997 a, sau de F.Gaudin 2003: 167, care vorbeşte despre polisemie terminologică în cazul unor termeni cu „caracter pluridomenial” precum GOMME XANTHANE (industria chimică şi industria alimentară) sau EDULCORANT NATUREL (aparŃinând atât domeniului industriei agroalimentare cât şi industriei farmaceutice), acelaşi semn (lingvistic), fiind conceptualizat în cadrul a două practici diferite care guvernează izotopii diferite) 2. dacă abandonăm perspectiva strict sincronică asupra domeniului, adică dacă avem în vedere şi dimensiunea temporală vor fi manifeste alte tipuri de polisemie: spre exemplu polisemia ca variaŃie terminologică în timp (reflectând o dinamică conceptual-semantică a domeniilor de specialitate, prin impunerea de noi sensuri odată cu evoluŃia conceptelor, a teoriilor ştiinŃifice – vezi, de exemplu, ceea ce G. Pană-Dindelegan 1997: 9-10 numeşte polisemie „denotativă” sau „conceptual-semantică” sau ceea ce M. Bouveret 1998: 10, înregistrează ca modificări în diacronie în urma descoperirilor ştiinŃifice sau evoluŃiei tehnicii, dând exemplul evoluŃiei semantice a termenului VIRUS în medicină şi biologie) şi, tot astfel, 3. dacă abandonăm nomenclaturile în favoarea cercetării textului şi a discursului specializat, lucrând cu corpusuri de dimensiuni mari şi dacă pe lângă dimensiunea scrisă a textului o luăm în calcul şi pe cea orală (respinsă, aşa cum am văzut, de terminologia tradiŃională) se va putea observa că postulatele terminologiei normative (care s-ar fi putut respecta într-un mediu artificial creat, în condiŃii „ideale”, deci) nu se mai verifică (reŃinem, în acest sens, comentariul lui M. Jacques şi A Soubeille 2000: 313 „Fonder la représentation de la terminologie et de

42

l’organisation conceptuelle du domaine sur le contenu des textes procure l’avantage d’atteindre une modélisation moins dépendante du point de vue d’un expert d’autant que, si son expertise professionnelle est avérée, sa conscience des phénomènes linguistiques observables dans le domaine et son appréhension des usages réels peuvent se situer à un niveau assez faible.”), polisemia ca variaŃie conceptuală, care se obişnuia a fi asociată cu „domeniile care manifestă o normare mai puŃin strictă” (A.Bidu-Vrănceanu 2007: 113) - domenii ce aparŃin ştiin Ńelor sociale şi umaniste, dar chiar şi ştiin Ńele economice şi informatic ă (A.Bidu-Vrănceanu 2007: 36, 113; M.T. Cabré 1991: 61) poate fi o manifestare curentă. 34 H. Béjoint et Ph. Thoiron: 2000: 16 “Il y ait consensus pour dire que le terme n’est pas radicalement différent du mot, même si l’on maintient généralement qu’il y a des différences, qui ne sont d’ailleurs pas nécessairement essentielles, mais peuvent être pragmatiques ou même simplement méthodologiques.”

35 A. Bidu-Vrănceanu 2007: 19. 36 Vezi, spre exemplu, M.T. Cabré 1998, 2000 b: 35, 2003: 166, 171, 186, F. Gaudin 1993 a.,

2003, M.L’Homme 2005: 1114, R.Temmermann 1998-1999: 77, 2000, C. Sager 1990 ş.a. 37M. Bouveret 1998, M.T. Cabré 2000 a: 2, M. V. Campenhoudt 2006: 2, M. Slodzian 2000: 75

ş.a. 38 M.T. Cabré 2000 b: 35, 37 care vorbeşte despre „the traditional theory which has sufficed to achieve certain goals (namely, the conceptual and denominative standardization of terms)...”

39 Vezi şi ISO 1087-1/ISO 12620, unde termenul este definit ca "a verbal designation of a general concept in a specific subject field". 40 M. T. Cabré 2000 a: 3 „Wüster veut surmonter les difficultés de la communication professionelle, difficultés qui trouvent leur origine, selon lui, dans l’imprécision, la diversification et la polysémie de la langue naturelle.” 41 P. Lerat 1994: 28, 1995: 22.

42 M. T. Cabré 2003: 166 indică diferenŃele dintre terminologie şi lingvistică, aşa cum sunt susŃinute în Teoria generală a terminologiei „This book (The General Theory of Terminology) emphasizes the difference between terminology and linguistics on several fronts:

a. regarding language: - the priority of the concept; - the precision of concepts (monosemy); - the univocity of the term (absence of synonymy); - the semiotic conception of designations;

- the exclusive interest in the lexicon, leaving aside all other linguistics levels; - the synchronic treatment of terms;

- the priority of written registers; b. regarding assumptions about its evolution: - the conscious control of evolution (planning, unifying, standardising); - the priority given to international forms of designations; - the concern with the written language only; c. regarding working methods: - the exclusive use of the onomasiological approach (in contrast with the - semasiological approach of lexicography) and hence a preference for systematic ordering.” 43 „Conceptul, să o semnalăm, e definit printr-o definiŃie sine qua non, pe când noŃiunea nu e decât

„descrisă” printr-o definiŃie - descriere lexicografică, urmată în general de exemple care precizează modul său de utilizare semantică şi sintactică în discurs, independent de o teorie dată. Jean-Blaise Grize 1996: 18 numeşte conceptele „idei dure”, iar noŃiunile – „idei moi”, prin analogie cu opoziŃia, bine cunoscută, dintre ştiinŃele dure şi moi.”(Y. Gentilhomme 2000: 66).

44 Această funcŃie ideală a termenului nu trebuie însă confundată cu ceea ce se întâmplă în mod real, unele studii recente (vezi M. Jacques şi A Soubeille 2000) în contextul modern al necesităŃii comunicării între experŃi cu specializări apropiate, sau chiar diferite, fiind motivate tocmai de faptul că „[...] une des craintes des partenaires est d’employer les mêmes formes linguistiques sans s’apercevoir que chacun les interprète différemment. Nous avons ainsi eu principalement à repérer dans quelle mesure des termes identiques employés par plusieurs partenaires renvoient aux mêmes concepts ou à des concepts différents et, dans ce dernier cas de figure, à produire une évaluation de cette différence”, rezultatul fiind

43

că „ [...] sur quelques 800 concepts sur lesquels a porté notre étude, seuls quatre [...]sont identiques pour les locuteurs pour lesquels ils existent...”. Rezultatele acestor studii au condus la concluzia că „ pour la dénomination spécialisée, il n’existe pas de lien direct entre le référent et le terme mais cette relation passe par une activité catégorisante. [...] cette activité catégorisante est liée aux spécialités.” (M.Bouveret 1997); vezi şi D. Bourigault şi M. Slodzian 1999„la description d’un objet technique est elle même tributaire du point de vue imposé par la spécialité de l’expert.”

45 Reluăm aici definiŃia termenului aşa cum este formulată de M. Slodzian 2000: 66„Le terme, en tant que signe, y est supposé présenter une double face: celle de l’expression, la dénomination, et celle du contenu, le concept auquel renvoie la dénomination”. În acest context „ termen” este utilizat, aşadar, cu prima accepŃiune. Şi, mai clar: „Le mot „ terme” sert en effet à désigner l’ unité terminologique complètte (dénomination plus concept) en même temps qu’il fonctionne comme synonyme de „dénomination””. De unde rezultă că referindu-se la funcŃia termenului, C. Sager 2000 avea în vedere unitatea terminologică completă, pe când M. Slodzian, aşa cum spuneam, are în vedere accepŃiunea de „ dénomination”.

46 De altfel, este binecunoscut rolul redus al lingvisticii din perspectiva terminologiei interne, clasice (vezi M. Slodzian 2000: 74 „ [...] la terminologie classique restraint le linguistique aux seuls mécanismes de dénomination et impose une vue essentiellement pradigmatique”).

47 Teoria comunicativă a terminologiei, formulată ulterior de M.T. Cabré va atrage atenŃia asupra faptului că „By reducing terms to their denominative role, their syntactic functions have been disregarded. This omission has hindered research on the grammatical role and behaviour of terminology, in parallel to such studies for lexical units of the general language. Consequently, there is a dearth of grammatical information in terminological databases.” (M.T. Cabré 2000b : 40)

48 Aşa cum remarca şi J. Halskov, „insensibilitatea” termenului faŃă de contextul lingvistic nu poate fi afirmată decât la modul ideal, (vezi şi M.T. Cabré 2003:167 „Wüster developed a theory about what terminology should be in order to ensure unambiguous plurilingual communication and not about what terminology actually is in its great variety and plurality”). De asemenea, Pearson 1998: 7-8 susŃine că „it is futile to propose differences between words and terms without reference to the circumstances in which they are used […we need to consider] what happens when terms are actually used in text rather than simply as labels for concepts in knowledge structures” şi F.Gaudin 1993 a.: 295 „En rupture avec les usages traditionnels: consultation d’experts, travaux sur les corpus limités, ignorance de la dimension orale, une attitude plus linguistique – la linguistique étant essentiellement une science descriptive – suppose que les termes soient étudiés dans leur dimension interactive et discursive.”

Postulatele terminologiei interne asupra caracterului decontextualizat al termenului vor fi reconsiderate de terminologia externă: vezi M.L’ Homme 2003: 153 „Terms are not „context-independent” units per se, they can only be envisaged as such for particular applications for which this viewpoint is necessary. On the contrary, many terms are heavily „context-dependent” units and have to be described according to their function in a particular text.”, M. Bouveret 1998: 16 „le terme ne produit pas du sens strictement à partir de sa place dans un système conceptuel, mais le contexte, linguistique et extralinguistique, détermine aussi son sens.” şi M. Slodzian 2000: 72 „Le contexte modifie la sémantisation du terme et, ultimement, le terme pourrait avoir un sens contextuel et non une signification unique, hors du texte et dans le texte...”ş.a.

49 ReacŃia terminologiei externe poate fi redată prin comentariul lui M.T.Cabré 2000 c: 30-32, care arată că „[...]on pourrait affirmer qu’en terminologie on ne trouve pas le phénomène de la polysémie. Cette affirmation est presque entièrement vraie si l’on reste sur une observation superficielle de la physionomie des dictionnaires.” şi, mai departe, „on croit que ce qui est polysémie en lexicographie est homonymie en terminologie parce qu’on a, pour cette dernière, pris l’habitude de fragmenter le domaine des connaissances et de présenter ces sous-ensembles dans des dictionnaires spécifiques.”; M.T.Cabré 2000 c: 33, 34 „Selon notre conception du terme, le fait d’affirmer que les termes ne sont pas polisémiques mais que, par contre, les mots le sont, n’a aucun fondement.” 50 M. Bouveret 1998: 2 „Le terme n'est pas monosémique, mais seul un „réglage de sens forcé” (Siblot 1989) évite les dysfonctionnements de sens.” 51 H. Béjoint 1989: 406 „En tous cas, pour ces terminologues, si la polysémie existe dans une terminologie, elle est vue comme une imperfection qui empêche le bon fonctionnement de la communication - ce qui est aussi difficile à prouver qu'à réfuter - et qu'il faut donc éliminer aussi tôt que possible.”

44

52 M. Slodzian 2000: 72 „La ruse qui consiste à résoudre systématiquement la polysémie par l’ homonymie [...] refuser la polysémie, c’est aussi refuser la diachronie.” 53 M.T. Cabré 2000 a : 7 „La TGT (Théorie Générale de la Terminologie) ne s’attache pas non plus à l’étude de l’évolution des concepts. La TGT considère que les concepts sont statiques. Et s’ils ne le sont pas, la perspective strictement synchronique qu’elle adopte les traite de cette façon.”

54 Denumirea de termen-concept (sau concept) este folosită iniŃial de A. Toma 2006 a: 332-334 şi A. Toma 2006 b: 3, 5, cu referire la termenul din perspectiva terminologiei interne, tradiŃionale sau termenul wüsterian.

55 H. Béjoint et Ph. Thoiron: 2000: 16. 56 Putem vorbi de două perspective distincte: a. perspectiva specialistului, care este circumscrisă domeniului (perspectivă intradomenială); b. perspectiva lingvistului, situată la nivelul limbii în general, deci în exteriorul domeniilor ştiinŃifice

(perspectivă extradomenială). Perspectiva extradomenială are drept consecinŃă „ruperea” graniŃelor dintre domenii, care nu mai

sunt percepute ca sisteme închise, lipsite de dinamică internă. Dacă pentru specialist termenii se definesc prin raportarea la un domeniu ştiinŃific (situarea într-o

structură conceptuală bine delimitată), pentru lingvist termenii se definesc prin raportare la context (lingvistic şi extralingvistic), perspectiva extradomenială, a lingvistului-terminolog fiind legată strict de actualizarea termenilor în discurs (reŃinem din acest punct de vedere precizarea făcută de A. Condamines şi J. Rebeyrolle 1997 a: 4 „ Notre incompétence dans les domaines étudiés nous oblige à étudier la langue à travers ses actualisations, telle qu'elle se manifeste dans les corpus. Nous n'avons accès qu'à du discours.“)

57 Vezi M Bouveret 1998 : 1 „ L'étude des termes est envisagée selon une organisation en systèmes conceptuels et leur fonctionnement dans ce cadre est généralement analysé comme indépendant des locuteurs, des discours et des conditions de production. Cette approche résulte d'une nécessité première de la terminologie : la normalisation.“

58 A. Toma 2006 a : 333. 59 Ne referim la termenul-concept. Vezi şi definiŃia data termenilor de Y. Gentilhomme 2000: 65,

drept „cuvinte sau locuŃiuni al căror conŃinut semantic este riguros definit. Nici un derapaj semantic nu este tolerat. Figurile de stil, atât de curente în discursul uzual sunt prohibite. Astfel, metonimia (dacă nu e anunŃată cu grijă) este taxată drept eroare grosieră. „Flexibilitatea”, atât de importantă în discurs, deoarece permite acoperirea absenŃei unui cuvânt ad hoc, nu este disponibilă. Numim concepte, asemenea conŃinuturi, prin opoziŃie cu conŃinuturile vehiculate de cuvintele curente sau noŃiuni care nu se supun unor asemenea constrângeri.”

60 Vezi şi J. Halskov 2005 a : 44 „A term is typically defined as a lexical unit which represents a concept inside a domain or „a verbal designation of a general concept in a specific subject field” (ISO 1087-1 / ISO 12620). Ideally, there is one to one mapping between a domain-specific concept and the term which designates or labels it.”

61 Vezi şi M.Slodzian 2000: 64 „ la terminologie (wüstérienne) est conçue comme un rempart contre la polysémie en vue de perfectionner la langue naturelle et de la rendre sûre.” 62 Vezi şi M.T. Cabré 1998 : ”La terminologie wüstérienne considère chaque domaine de spécialité comme un champ fermé, le terme ayant sa valeur spécifique seulement à l’intérieur de ce champ.” 63 A. Bidu-Vrănceanu 2007: 32 „StricteŃea definirii conceptuale a termenului este sporită de faptul că el aparŃine unui sistem cognitiv dat şi, mai precis, unor câmpuri noŃionale (conceptuale)” . 64 M. Bouveret 1998: 1 “Or, si l'on veut se situer à l'intérieur d'un tel système, cela suppose d'envisager l'ensemble d'un domaine, de le délimiter comme un domaine clos où les dénominations peuvent être hiérarchisées et situées sans ambiguïté les unes par rapport aux autres. Cela implique d'isoler les domaines de spécialité les uns des autres et de les couper de la langue générale, car ce sont des classifications possédant une cohérence interne, dans un système clos.” 65 idem. “En effet, une fois établi ce fonctionnement du terme selon une classification intrinsèque, toute ambiguïté pouvant le toucher est logiquement éliminée, grâce d'une part à un fonctionnement selon lequel le terme est situé de manière différentielle par rapport aux autres, et d'autre part parce que chaque terme du domaine perd son lien avec les autres signifiants identiques, dans d'autres domaines ou en langue générale. Ainsi, la désambiguïsation du terme repose sur l'évacuation de l'éventuelle polysémie par un

45

principe d'homonymie. La monosémie du terme est alors assurée parce qu'à chaque signifiant du domaine est associé un signifié unique. “

66 Vezi şi M.Bouveret 1998: 7. 67 MulŃi autori, pentru a sublinia diferenŃa între termen şi cuvânt, utilizează denumire şi concept în cazul primului, respectiv semnificant şi semnificat pentru cel de-al doilea (vezi M.T.Cabré 2000 c: 23). Pentru L. Depecker (2000), spre exemplu, conceptul nu se poate confunda cu semnificatul, întrucât acesta din urmă este adesea caracterizat prin ambiguitate: “le signifié est souvent caractérisé par une ambiguïté inconcevable dans le cas du concept et, grâce surtout aux connotations qui lui sont ordinairement attachées, il peut être remarquablement riche, ce qui est également exclu quand il s’agit du concept. “

68 Vezi şi M.T. Cabré 2003: 167 „[...]a concept is universal, independent of cultural differences and that consequently the only variation possible is that given by the diversity of languages.”

69 Vezi şi J. Halskov 2004: 1-2 „The traditional school, also known as The General Theory of Terminology (GTT), was proposed by Wüster in 1979 who says the following on termhood and terminology: 1. Terminologists work onomasiologically (as opposed to semasiologically); 2. That is to say their starting point is the concept which is part of a hierarchical conceptual structure and needs to be named (labelled) so that it can be referred to in an unambiguous way; 3. Terminologists focus on vocabulary and consider morphology, syntax and other aspects important to linguistic performance to be irrelevant; 4. The semantic content of terms is protected (invariant) due to standardized usage, so terms are characterized by a 1:1 relation between concept and meaning, in contrast to their polysemous cousins, the words.

These viewpoints are challenged by adherents of the pragmatic school (Pearson, Kageura and others) who object that the above view of terminology is idealized and out of touch with reality.

Kageura 2002: 21-22 claims that „in the traditional theory of terminology, there is not a single explanation of the formal relationship between „concept” and „terms” which makes it essentially different from the relationship between meaning and words in general linguistic semantics” .

Pearson adds that we need to consider „what happens when terms are actually used in text rather than simply as labels for concepts in knowledge structures” (Pearson, 1998: 7-8). The pragmatic school is thus basically a descriptive approach to terminology rather than a normative one. In their opinion termhood is contingent upon communicative setting: It is something which is determined in discourse. It is concluded that terminology is really an „aspectual category” (Kageura, 2002: 26), because the same lexical unit may be used as a word in one setting but as a term in another.” 70 Vezi şi I. Desmet 2005: 1 „[...]selon la théorie générale de la terminologie, le terme est perçu uniquement comme une dénomination, non variable, normalisé. Il est attaché à un domaine et la seule perspective synchronique intéresse les études terminologiques.”

71 Rastier 1995:55 „[...]le concept est le signifié d’un mot dont on décide de négliger la dimension linguistique” .

72 A.Bidu-Vrănceanu 2007: 19. 73 Wüster 1976: „Un terme n’est pas en relation avec un contexte mais avec un domaine qui constitue son champ conceptuel”; Felber 1984: „La signification d’un mot est donée par le contexte; elle est dépendante du contexte. [...] La signification du terme qui est le concept est dépendante de la position du concept dans le système conceptuel correspondant” . 74 H. Béjoint et Ph. Thoiron: 2000: 16; vezi şi M. Bouveret 1998: 2 „Les termes dans ce cadre ne sont pas considérés selon leur contexte de phrase et encore moins selon le contexte de production; ils sont réduits à des noms-étiquettes.”

75 Vezi şi J. Halskov 2005 a: 45 „Ideally, a distinctive feature of terms, as opposed to words, is that the 1:1 correspondence between a term and a concept it labels is impervious to linguistic context, and the meaning of a term can thus be fully decoded irrespective of the context in which it was used.” 76 Vezi şi M.T. Cabré 2000 a: 7, 8: „Pour la TGT, les termes n’ont pas de valeur pragmatique, et ils ne présentent aucune variation sémantique parce qu’ils ne sont considérés que dans un seul registre: le registre formel professionel.”

77 M.Bouveret 1998: 7 „Dans les normes officielles ou tout document à caractère normatif, il est conseillé d'utiliser des termes monosémiques et mononymiques, c'est-à-dire qu'une seule notion est affectée à un terme et un seul terme à une seule notion. Cette règle de non-ambiguïté est appliquée également à

46

l'emprunt, à une langue étrangère ou à un autre domaine. Considérer comme emprunt à la même langue un transfert de terme témoigne d'une partition entre domaines clos et cela est renforcé par la recommandation avancée : Parfois, il se révèle utile d'attribuer un sens modifié à un terme dont l'usage est courant dans un autre domaine, pourvu que ce domaine soit suffisamment éloigné pour qu'on évite toute ambiguïté. Ce terme est appelé terme transféré. […] Par exemple les termes «information» et «code» ont été introduits dans le domaine de la génétique avec des sens modifiés. (Felber 1987)”

78 Spre deosebire de cuvinte, termenii sunt cel mai adesea motivaŃi, unul din principiile de bază ale neologiei propuse de ISO (în norma ISO 704 privind neologia) fiind acela că încărcătura conceptuală trebuie să fie accesibilă utilizatorului prin termen, fără a mai fi nevoie de o definiŃie: astfel, trăsăturile care definesc conceptul trebuie să se regăsească în elementele din care este format termenul.

79 Vezi H. Béjoint et Ph. Thoiron 2000: 6: „Plusieurs des auteurs rassemblés ici montrent que la terminologie s’était d’abord construite sur une description d’idéaux plutôt que sur l’étude des phénomènes réels : idéaux de la monosémie, de l’exactitude des définitions, du terme comme étiquette apposée sur la chose qu’il désigne, bref de la langue fabriquée de toutes pièces et contrôlée par la communauté linguistique pour façonner le monde”; C. Sager 2000: 57: „Ce que l’on présente généralement comme les fondements de la terminologie se résume souvent en une théorie simplifiée et à quelques principes, largement prescriptifs, énonçant ce qui devrait être plutôt que ce qui est. Ces théories reposent sur une vision idéalisée des termes et des concepts. Selon ce point de vue erroné, les termes sont monosémiques, les concepts uniréférentiels et les structures conceptuelles rigides, comme si la terminologie pouvait être figée en un système statique. Pourtant, ce n’est pas le cas, même dans les sciences naturelles fondées sur l’observation comme la botanique, la zoologie et la géologie. Les fondements théoriques qui nourrissent ces principes ne sont pas fondés sur l’usage linguistique mais sont vue de l’esprit.”; R. Temmerman 2000: 15 : „ Traditional Terminology confuses principles, i.e. objectives to be aimed at, with facts which are the foundation of a science. By raising principles to the level of facts, it converts wishes into reality”; M .T. Cabré 2000 b: 38: „This inability leads to wishful thinking and a constant confusion between what it is and what the theory would want it to be. It has led to the introduction of a methodology taken as universally valid for all special fields, for all applied goals, and for all languages and which, for this reason, reveals the dichotomy between real and ideal language.”

80 J. Halskov 2005 a.: 49 „As long as one recognizes that the primary objectives of GTT are knowledge structuring and standardization, rather than a descriptive account of terminological usage in various contexts, I find this bias perfectly legitimate, however.”

81 Vezi şi A. Toma 2006 a: 329 şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 38. 82 Vezi şi A. Toma 2006 b: 1 „La terminologie n’est plus, de nos jours, une science exclusivement des ingénieurs, mais une sciences des scientifiques de différents domaines et, surtout, une science des linguistes.”

83 M. Slodzian 2000: 70. 84 A. Toma 2006 a: 329.

85 Vezi şi M. Bouveret 1998: 16 „L'affirmation de la terminologie selon laquelle le terme et le signe sont différents en soi est réductrice d'un point de vue linguistique.”, M. L’ Homme 2003 : 154 „From a linguistic point of view, at least, terms behave like words.”şi M.T.Cabré 2000 c: 33 „Selon notre conception du terme, le fait d’affirmer que les termes ne sont pas polisémiques mais que, par contre, les mots le sont, n’a aucun fondement.” 86 Vezi şi M. Bouveret 1998: 16 „Le terme ne produit pas du sens strictement à partir de sa place dans un système conceptuel, mais que le contexte, linguistique et extralinguistique, détermine aussi son sens.”, M . L’ Homme 2003: 153 „Terms are not “context-independent” units per se, they can only be envisaged as such for particular applications for which this viewpoint is necesary. On the contrary, many terms are heavily “context-dependent” units and have to be described according to their function in a particular text.” 87 ReŃinem din acest punct de vedere precizarea făcută de Condamines şi Rebeyrolle 1997 a: 176 „Notre incompétence dans les domaines étudiés nous oblige à étudier la langue à travers ses actualisations, telle qu'elle se manifeste dans les corpus. Nous n'avons accès qu'à du discours. “

88 Vezi şi M. L’Homme 2000: 72 „De nombreux chercheurs (Cabré 1992, Gaudin 1993 a, Sager 1990, Temmerman 2000, entre autres) critiquent une terminologie désormais classée comme „traditionnelle“ ou „wüstérienne“ et le fait que certains principes véhiculés comme des convictions se vérifient rarement dans la réalité. Par exemple, la synonymie ou la „variation terminologique“ peut

47

s’observer dans presque tous les textes spécialisés (voir entre autres, Bowker 1997, Daille et al. 1995), heurtant ainsi l’idéal de monoréférentialité des unités terminologiques. De même, la polysémie, comme le montre, entre autres, le présent article, vient ébranler celui de l’univocité. Et il ne s’agit là que de quelques-uns des édifices qui ont subi des assauts. “ 89 „Terminologie externă”, termen utilizat de A. Bidu-Vrănceanu 2007: 23-25 este folosit de noi cu o semnificaŃie extinsă, ajungând să nu se mai limiteze la socioterminologie (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 23 „Terminologia externă sau socioterminologia are în vedere interesul larg pentru identificarea şi utilizarea adecvată a sensului specializat de către vorbitorii obişnuiŃi...” ), ci să desemneze ceea ce H. Béjoint şi Ph.Thoiron 2000: 6 numeau la modul general terminologies d’un nouveau genre; trăsăturile definitorii ale acestui tip de terminologie vor fi sintetizate în cele ce urmează.

90 J.Halskov 2005 a: 51 afirmă că „Socioterminology is basically a functionalist approach to terminology, which stipulates that we should include contextual factors like language change and social practices in the study of terminology [...] Its focal piont is thus linguistic reality, or terminological „performance” in Chomskian terms, rather than terminological standardization or knowledge structuring as such”; Vezi şi Y. Gambier 1987: 320 „Un terme ne peut pas être vu seulement par rapport à un système (adéquation de la désignation, rattachement à un réseau de notions…): il est aussi à voir dans son fonctionemment, sur le terrain des contradictions socials. (Qui utilise quoi? Qui innove? Comment et par qui les termes se diffusent-ils? Comment s’opèrent les réajustements terminologiques, les reformulations? Etc.)”. 91A. Bidu-Vrănceanu 2007: 23 defineşte poziŃia teoretică pe care se situează ca socioterminologie. 92 A. Bidu-Vrănceanu 2007: 23, 24 vorbeşte despre rolul important al lingvisticii în acest tip de terminologie; vezi şi F. Gaudin 1993: 295 „En rupture avec les usages traditionnels: consultation d’experts, travaux sur les corpus limités, ignorance de la dimension orale, une attitude plus linguistique – la linguistique étant essentiellement une science descriptive – suppose que les termes soient étudiés dans leur dimension interactive et discursive.” 93 H. Béjoint et Ph. Thoiron: 2000: 16 , vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 37, 38 care consideră că „În momentul în care termenul capătă, pe lângă dimensiunea denotativă, proprie sensului specializat şi una conotativă (ajungând la polisemie propriu-zisă), apropierea lui de cuvânt e maximă.” 94 H. Béjoint şi Ph. Thoiron: 2000: 16 95 M.T.Cabré 2000 c: 37; vezi şi H. Béjoint şi Ph.Thoiron 2000:16 care consideră că „textul joacă un rol determinant, prin situarea în discurs a terminologiei. Conceput în afara textului, termenul nu ar fi decât un element lipsit de viaŃă. Termenul trebuie studiat „în mediul lui natural”” şi M. L’ Homme 2003: 153 „termenii sunt unităŃi dependente de context şi trebuie să fie descrise din punctul de vedere al funcŃiei pe care o îndeplinesc în text.” 96 Vezi şi M.Slodzian 2000: 75 care consideră că analiza unor corpusuri mari de texte a permis „observarea unor fenomene respinse până atunci de terminologia clasică: variaŃia terminologică la nivel textual şi intertextual.” şi 69 „realitatea textelor demonstrează frecvenŃa variaŃiei terminologice” şi „„ la montée inexorable de la polysémie”, datorată în principal comunicării între domenii.”

97 R. Temmerman 2000: 15 arăta că „An attempt at getting more insight into how the meaning of terms evolves [...] could be a major research topic for Terminology.” 98 H. Béjoint şi Ph.Thoiron 2000:13. 99 A. Toma 2006 a: 332-333. 100 L.Depecker 2002: 21. 101 H. Bejoint şi Ph.Thoiron 2000: 13.

102 A. Toma 2006 a : 333. 103 A. Toma 2006 a : 333.

104 Între teoriile enumerate de noi sub 1.1.2.2. ca fiind încadrate în ceea ce am numit “ terminologie externă” există, desigur, destule diferenŃe. Scopul nostru este însă aici de a arăta care sunt elementele de similitudine care ne îndreptăŃesc să le reunim într-un curent nou, distinct de ceea ce numeam terminologie internă sau tradiŃională, concentrându-ne, în principal, asupra schimbării de perspectivă în ceea ce priveşte obiectul de studiu (termenul) şi implicit în ceea ce priveşte fenomenului polisemiei. De asemenea, ceea ce trebuie reŃinut este că, deşi analiza noastră ulterioară se va realiza de pe poziŃiile terminologiei externe, noi nu ne situăm pe o prespectivă critică asupra terminologiei tradiŃionale, ci considerăm, aşa cum vom arăta într-un capitol ulterior, că aceste două abordări sunt de fapt complementare,

48

ambele perspective contribuind la crearea unei imagini mai complete asupra aceleiaşi entităŃi complexe numite termen şi implicit asupra fenomenului polisemiei.

105 Vezi şi H. Béjoint şi Ph.Thoiron: 15 care consideră că „din această perspectivă demersul terminologic devine descriptiv, pe când terminologia tradiŃională îl prezintă ca normativ. Devine semasiologic, spre deosebire de cel al terminologiei tradiŃionale care-l concepea ca onomasiologic, devine lingvistic, terminologia clasică vazându-l conceptual.”

106 Şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 23 este de părere că terminologia externă „se diferenŃiază la modul general prin orientarea descriptiv-semasiologică (în defavoarea celei normativ -onomasiologice) ceea ce creşte rolul lingvisticii în acest tip de terminologie” .

107 Vom reveni asupra clasificării termenilor în funcŃie de discurs într-un capitol ulterior. 108 Şi H. Béjoint şi Ph. Thoiron 2000: 16: „termenul nu este o simplă etichetă ataşată lucrului pe

care-l desemnează, ci o unitate destinată funcŃionării într-un mediu lingvistic (limba, sau, mai exact, discursul de specialitate) şi într-un mediu social” şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 38 „se distinge termenul-etichetă ca element al unei nomenclaturi, destinat identificării conceptelor şi termenul din discurs, utilizat în comunicarea specializată în grade diferite.”

109 M.T. Cabré consideră că termenii, unităŃi poliedrice, pot fi priviŃi atât din perspectivă lingvistică şi comunicativă, cât şi din perspectivă cognitivă, în funcŃie de „intrarea aleasă” (vezi „teoria intrărilor multiple” – la théorie des portes) La fel şi A. Toma 2006 b: 3, 5 consideră că între termen şi concept există o relaŃie bijectivă („ Termenul (matematic) se defineşte prin stabilirea unei relaŃii bijective cu un concept ( matematic).” ); prin termen înŃelege „un semn lingvistic, unitate dintre un semnificant şi un semnificat”, păstrând, deci, sub această denumire „ accepŃia din terminologia lingvistică, în general, şi din terminologia românească, în special.” iar prin concept, termenul din perspectiva terminologiei interne, tradiŃionale: „Termenul wüsterian, excluzând aspectele legate de semnificant, devine, în studiul nostru, concept.” . De asemenea, menŃionează că „termenul tutelează aspectele lingvistice (în primul rând semantice), iar conceptul Ńine de aspectele ştiinŃifice.”

110 Vezi şi A. Toma 2006 b: 5 care defineşte termenul ca „amalgamul dintre o unitate lexicală şi o unitate conceptuală”. 111 M. L’Homme 2005: 1115 “Pour la socioterminologie, le concept n’est pas une entité figée et posée avant la découverte des désignations. Il se construit en discours où il subit toutes sortes de tensions et se modifie en fonction de variables sociales et historiques.”

112 Şi F. Rastier 1995: 55 defineşte termenul ca „un cuvânt supus restricŃiilor” . 113 Vezi şi M. Bouveret 1998: 6 , 16 „Le terme n'est pas différent du signe de langue commune.

Mais la diférence avec le signe est que le terme est normé au sein d'une communauté de spécialistes où il joue également un rôle de normalisateur institutionnel” , „Le terme est bien un signe, mais il a un fonctionnement spécifique, normé.”

114 Vezi şi A. Toma 2006 b „Termenul este un semn lingvistic, unitate dintre un semnificant şi un semnificat.” 115 Redăm aici definiŃia textului specializat, aşa cum este prezentată de I. Desmet 2005: 3 „ L’ensemble des textes spécialisés peut être défini comme la forme, parlée et écrite, et le contenu de tout ce que l’on exprime dans les langues spécialisées. Cette définition, certes trop vaste, présente l’avantage de prendre en considération les textes oraux et les textes écrits, les textes contemporains et les textes passés, des textes en langue standard et non standard, des textes en langue centrale et des textes en langue régionale, des textes primaires ou hautement spécialisés et des textes de vulgarisation et didactiques…” 116 I. Desmet 2005: 2-3 evidenŃiază următoarele categorii de discurs ştiinŃific, având în vedere studiile realizate de A. M. Laurian (1983: 10-12), J. Pearson (1998: 35-39) şi I. Meyer & K. Mackintosh (1996: 270-271): „Cette catégorisation, essentiellement basée sur la situation de communication, fait que les discours diffèrent entre eux selon l’émetteur du discours, le récepteur ou destinataire du discours, le but du discours et le degré de technicité ou de spécialisation du discours. Les catégories que l’on retrouve de manière systématique chez tous les auteurs peuvent être schématisées de la façon suivante : Discours de spécialité - Discours scientifique spécialisé (p. ex : un manuel spécialisé ; une revue scientifique) - Discours scientifique officiel (p. ex : des textes de loi) - Discours scientifique pédagogique ou didactique (p. ex : un manuel pour les étudiants)

49

- Discours de semi-vulgarisation scientifique (p. ex : une revue de spécialité pour un public d’initiés) - Discours de vulgarisation scientifique (p. ex : les secteurs spécialisés dans la presse générale)” 117 Vezi şi M.L’ Homme 2003: 153 „Terms are not „context-independent” units per se; they can only be envisaged as such for particular applications for which this viewpoint is necessary. On the contrary, many terms are heavily „context-dependent” units and have to be described according to their function in a particular text.” şi M. Bouveret 1998: 16 „le terme ne produit pas du sens strictement à partir de sa place dans un système conceptuel, mais que le contexte, linguistique et extralinguistique, détermine aussi son sens.” 118 Vezi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 36. 119 H. Béjoint şi Ph. Thoiron 2000: 14 afirmă că „studiul corpusurilor de texte specializate (chiar multilingve) evidenŃiază faptul că transmiterea cunoştinŃelor, accentuată de media şi învăŃământ, a condus terminologia în afara cercului restrâns al specialiştilor” iar „comunicarea tehnico-ştiinŃifică nu mai poate fi asimilată, cu excepŃia unor sectoare izolate, cu simple schimburi internaŃionale standardizate.” 120 Vezi şi M. L’ Homme 2003: 154 „The work by Meyer and Mackintosh (2000) on determinologization has clearly demonstrated that the dividing line between terms and words is blurred and that lexical units travel from one area of usage to another.”

121Vezi şi H. Béjoint et Ph. Thoiron 2000:16 care consideră că există un consens în ceea ce priveşte considerarea termenului ca nefiind radical diferit de cuvânt (chiar dacă se acceptă că există unele diferenŃe care pot fi de natură pragmatică sau chiar metodologică). 122 Vezi şi M.L’Homme 2000: 72, 71, cu privire la recurgerea la modele lingvistice : „Bien que l’inadéquation des modèles fondateurs à une réalité observable en corpus spécialisés est reconnue depuis déjà un certain temps, les critiques se font plus insistantes depuis quelques années et on réclame un enrichissement des modèles terminologiques, notamment à partir de théories et de méthodes linguistiques (en citant, plus précisément, la sémantique lexicale ou la linguistique de corpus). Les cloisons entre la terminologie et la linguistique ne se justifient plus selon de nombreux auteurs (voir, entre autres, les articles dans Béjoint et Thoiron 2000, Delavigne et Bouveret 1999). ”; „[...]on propose d’emprunter des modèles déjà largement utilisés en sémantique lexicale, en lexicographie et en traitement automatique de la langue (en l’occurrence, la lexicologie explicative et combinatoire, Mel’cuk et al. 1995)”.

123 Vezi şi M.T. Cabré 2000 c: 28 „din punct de vedere morfo-sintactic termenii nu prezintă nicio diferenŃă faŃă de cuvintele lexicului general ale unei limbi”. 124 Şi M. Bouveret 1998: 16 - „L'affirmation de la terminologie selon laquelle le terme et le signe sont différents en soi est réductrice d'un point de vue linguistique” şi M. L’Homme 2003: 154 „From a linguistic point of view, at least, terms behave like words”. 125 Vezi şi M.T. Cabré 2000 a: 11, 13 „ termenii sunt asemănători şi în acelaşi timp diferiŃi de unităŃile lexicale ale unei limbi numite cuvinte de lexicologie. Specificitatea lor se regăseşte în aspectul lor pragmatic şi tipul de semnificaŃie.” , „unităŃile teminologice prezintă aceleaşi caracteristici formale ca şi cuvintele, dar se disting prin condiŃiile producerii şi receptării lor şi prin tipul de semnificaŃie.” 126 Vezi şi M. Slodzian 2000: 75, 76 care consideră că realitatea textelor demonstrează frecvenŃa variaŃiei terminologice şi „la montée inexorable de la polysémie”, datorată în principal comunicării între domenii şi că, departe de a fi un accident, variaŃia terminologică afectează cam 10-25% din totalul unităŃilor atestate ca termeni şi I. Desmet 2005: 1 „De notre point de vue et d’après notre pratique, les termes et les langues spécialisées n’échappent pas à ce phénomène naturel (la “variabilité” - la capacité de toute langue naturelle de produire de la variation lorsqu’elle s’actualise en discours) tout comme les mots de la langue générale et la langue générale elle-même.” 127 Vezi şi M.T. Cabré 2000 c: 35 care susŃine că, din punct de vedere al semnificatului, există adesea o mare apropiere între utilizările aceleiaşi forme în mai multe domenii; termenii care sunt utilizaŃi în mai multe domenii şi sunt formal identici pot fi şi semantic identici (total sau parŃial), în ambele cazuri fiind vorba despre polisemie; aşadar, polisemia poate avea loc când un termen specific unui domeniu poate fi utilizat din nou, în alt domeniu, cu sau fără modificare de sens. 128 Vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 28 care consideră că extinderile contextual-semantice pe care le admite utilizarea termenilor specializaŃi în texte de circulaŃie largă (dincolo de textele strict specializate) favorizează modificări ale sensului care conduc de obicei la polisemie ; J. Levická 2003: 1 „Cette volonté

50

d’étudier le terme aussi à travers l'usage qui en est fait, les processus de terminologisation et de déterminologisation ont obligé les terminologues à admettre l’existence de la polysémie au sein des systèmes terminologiques, niés par l'école wüstérienne comme des obstacles d’une communication efficace.” şi C. Sager 2000 : 52 „Il y a un mouvement de va-et-vient constant entre les processus de lexicalisation et de terminologisation. Une unité lexicale qui a été terminologisée peut se relexicaliser si elle est utilisée en tant que terme générique et perd de ce fait sa spécificité dans le domaine (par exemple ordinateur, puce, frein). Une unité lexicale peut se transformer en terme si elle n’est plus utilisée que dans des circonstances particulières et qu’elle ne peut plus servir de générique (char est maintenant un terme militaire qui n’est plus utilisé que dans le sens de véhicule armé et blindé).” 129 M.T. Cabré 2000 a: 13 „L’ homonymie de la terminologie traditionelle se justifie à notre avis comme la polysémie.“şi 2000 c: 32: „On croit que ce qui est polysémie en lexicographie est homonymie en terminologie parce qu’ on a, pour cette dernière, pris l’habitude de fragmenter le domaine des connaissances et de présenter ces sous-ensembles dans des dictionnaires spécifiques.” 130 M. Bouveret 1998: 6 „les dysfonctionnements que connaît le terme ne sont rien d'autre que le fonctionnement normal de tout signe de langue naturelle.” 131 Sau terminologie internă la noi. 132 Vezi M.T.Cabré 1999: 8 - 9: „In the light of the evidence of specialized discourse it is obvious that Wüster’s theory does not satisfactorily describe terms because it does not account for: (a) the multidisciplinary (denominative, cognitive and functional) approach to terms; (b) the many facets of each and every terminological unit; (c) the double function of terms as both representative and communicative units in specialized discourse; (d) the distinction between the descriptive and the prescriptive role of terms which varies with the communicative situation in which they occur; (e) the conceptual variation inherent in each unit of knowledge which is inextricably linked to a specific general and scientific culture which determines a world view; (f) the linguistic dependence of terms on particular languages; (g) the pragmatically conditioned variation of designations inherent in both general and special discourse.” şi M.T.Cabré 2000 b: 35: „The traditional theory is reductionist in various theoretical and practical aspects: the global conception of the terminological unit, its reduction to a denominative function, the neglect of the syntactic and communicative nature of terms, and the persistent denyal of the formal and conceptual variation of terms. Secondly, it is based upon a presumed homogeneity which is not reflected in the empirical data from different subject fields, nor in its different applications, nor, indeed, in the illusory deffence of a single methodology.” 133 M.T. Cabré 2000 a: 12, 1999: 9 „La conception de la terminologie comme domaine de connaissance nécessairement interdisciplinaire, qui traite des termes et qui intègre les aspects cognitifs, linguistiques, sémiotiques et communicatifs des unités terminologiques, nous conduit à proposer ce que nous appelons la théorie des portes. Il s’agit d’une théorie qui rend poossible le traitement multidimensionnel des termes.” „It (terminology) is interdisciplinary because its object cannot be described without reference to other fields of study, namely linguistics, cognitive science and communication.” 134 M.T. Cabré 2003: 183, 187 „The multifaceted terminological units are at one and the same time units of knowledge, units of language and units of communication.”; „At the core of the knowledge field of terminology we, therefore, find the terminological unit seen as a polyhedron with three viewpoints: the cognitive (the concept), the linguistic (the term) and the communicative (the situation).” 135 idem.187: „So, if we accept the multidimensional nature of terminological units, we speak of three dimensions which have to be kept permanently before our eyes as the point of departure. Each one of the three dimensions, while being inseparable in the terminological unit, permits a direct access to the object. The conceptual strand of a unit (the concept and its relations) may be the door to the description and explanation of terminological units, without thereby rejecting their multidimensionality. Equally, its linguistic strand is another door to description. Logically, keeping in mind that, even though we analyze them as linguistic units, they do not lose their cognitive and social nature. Finally, if we approach terminology via the door of communication we are faced with different communicative situations in which linguistic units share the expressive space with those of other systems of communication.” 136 M.T.Cabré 2000 b: 5 „From the cognitive perspective, the position of the traditional theory regarding the concept has been criticised as being profoundly idealistic, and far removed from the cognitive view of the socially conditioned concepts prevalent in contemporary science. The persumed universality of the concept and the belief that special subjects, independent of their domain and languages

51

are uniform, closed and static systems has also been attacked because these premises are very difficult to reconcile with empirical data. The view of special subjects as fossilized disciplines to be described by identical methods, without internal dynamism, and the one-sided view of terms, or at least their representations, has undermined the neopositivist premises at the basis of the traditional perception.” 137 M.T. Cabré 2000 b: 8 „Representational terminology may be artificial and arbitrary, and may completely control variation, thus preserving the principle of univocity and monosemy. Terminology fit for communication has by necessity to be real in the sense that it must be usable effectively, directly and appropriately, and, if it is real, it naturally implies variety of expression forms [...] On the one hand representational terminology serves: to standardise international communication and documentation (information retrieval on the basis of terms collected in thesauri and classifications); to develop strict language policies and assist knowledge engineering, both of which are aimed at simplifying and controlling terminological variations. On the other hand, communicative terminology serves translation, specialised modes of expression and standardisation of language in sociolinguistic contexts regulated by policies that presuppose variation.”

52

2. POLISEMIA DIN PERSPECTIVA TERMINOLOGIEI EXTERNE

2.1. ConsideraŃii generale

Terminologia care se prefigurează începând cu anii ’90, pe care am numit-o în

capitolul anterior terminologie externă, se distinge la modul general de terminologia

internă, normativă prin importan Ńa acordată lingvisticii 1 abordarea

semasiologico-descriptivă, viziunea asupra termenului (1. ca nefiind radical distinct

de cuvânt, diferenŃele care se admit fiind de natură pragmatică sau pur şi simplu

metodologică2, 2. ca nefiind o simplă etichetă ataşată lucrului pe care-l desemnează, ci o

unitate destinată funcŃionării într-un mediu lingvistic (limba, sau, mai exact, discursul de

specialitate) şi într-un mediu social3), importan Ńa acordată textelor şi discursului

(situarea termenilor în discurs, în contextul lor lingvistic şi comunicativ real4, ceea ce

conduce la admiterea unei variaŃii a termenilor la nivel textual şi intertextual5 ),

abandonarea perspectivei strict sincronice şi intradomeniale, acceptarea variaŃiei

terminologice în timp şi a polisemiei ca fenomen firesc.6

Din perspectiva terminologiei externe, polisemia cunoaşte mai multe

manifestări7, evidenŃiate în lucrările de specialitate şi pe care am ales să le grupăm în trei

categorii principale, pe care le vom discuta pe larg în capitolele ce urmează: polisemie

interdomenială, polisemie intradomenială, respectiv polisemie extradomenială.

Noile realităŃi sociale au condus la o „deschidere” a domeniilor, atât din

perspectiva asigurării unei bune comunicări între specialiştii de orientări diferite care sunt

nevoiŃi să lucreze împreună, cât şi din perspectiva interesului manifestat de către

nespecialişti, care solicită accesul la cât mai multe informaŃii din diverse domenii, în

această „societate a cunoaşterii” (société du savoir), unde fiecare trebuie să se Ńină la

curent cu descoperirile ştiinŃifice şi tehnice8.

Dezvoltându-se foarte multe domenii cu caracter interdisciplinar se resimte

nevoia de a nu se mai Ńine seama de „naŃionalitatea” termenilor, care ajung să se mişte

53

liber pe teritoriul altor domenii9. Aşadar devine îndreptăŃită încercarea noii terminologii

de a avea o perspectivă integratoare, de a situa limbajele specializate într-un continuum şi

de a permite o viziune polisemică asupra termenilor.

Principiul polisemiei (în domenii care comunică) nu mai este blocat ca până acum de

principiul omonimiei (în domenii care au graniŃe stricte).

2.2. Tipuri de polisemie

2.2.1. Polisemia interdomenială Polisemia interdomenială 10 este analizată în lucrările de specialitate din

următoarele perspective:

2.2.1.1. Polisemia în domenii care interrelaŃionează (nu fără motivări

extralingvistice), ceea ce conduce, evident, la o oarecare estompare a graniŃelor între

aceste domenii pentru a întâmpina, aşadar, nevoile comunicaŃionale dintre

specialişti :

2.2.1.1.1. ramuri ale industriei care comunică între ele şi care presupun o colaborare

între specialişti de orientări diferite

F. Gaudin 2003: 167 vorbeşte despre polisemie terminologică în cazul unor

termeni cu „caracter pluridomenial” precum GOMME XANTHANE (industria chimică şi

industria alimentară11), EDULCORANT NATUREL (aparŃinând atât domeniului industriei

agroalimentare cât şi industriei farmaceutice) sau BACTERIE LACTIQUE, propunând o

descriere „des divers cas d’utilisation d’un même terme en tournant le dos à une

démarche homonymique”.

Redăm mai jos descrierea propusă de Gaudin pentru gomme xanthane (gumă de xantan)

şi édulcorant naturel (îndulcitor natural), fiind vorba de acelaşi referent, de acelaşi semn

(lingvistic), care este conceptualizat în cadrul a două practici diferite care guvernează

54

izotopii diferite; în al doilea caz, deşi hiperonimele şi izonimle sunt identice, obiectele şi

aplicaŃiile tipice diferă:

a. gomme xanthane

{act. typ.} 1. lubrifiant

{app. typ.} 1. industries chimiques

{act. typ.} 2. additif

{app. typ.} 2. industries alimentaires

b. édulcorant naturel

{hyper} édulcorant

{iso} saccharose, édulcorant artificiel, édulcorant semi-synthétique

{act. typ.} donner une saveur douce

{obj. typ.} 1. produits alimantaires

{app. typ.} 1. industrie agro-alimentaire

{obj. typ.} 2. medicaments

{app. typ.} 2. industrie pharmaceutique

2.2.1.1.2. domenii interdisciplinare

M. Bouveret 1998: 11-12 dă exemplul bioinformaticii şi discută termenul

IDENTITATE (în cadrul activităŃii de comparare a secvenŃelor de ADN prin interogarea

unor baze de date via Internet - Bouveret şi Gaudin 1996). Din punctul de vedere12 al

biologilor, gradul de asemănare este pertinent, IDENTITATEA fiind înŃeleasă ca

hiperonim pentru similaritate (gradul de asemănare este redus la mai puŃin de 8 unităŃi)

şi omologie (grad de asemănare mai mare de 8 unităŃi). Din punctul de vedere al

informaticienilor (implicaŃi în realizarea de programe pentru efectuarea unei comparaŃii

între secvenŃele de ADN), pentru a vorbi de IDENTITATE este de ajuns să fie reperată

de către program o asemănare globală între cele două secvenŃe (aşadar, gradul de

asemănare nu este relevant). Prin urmare, dacă biologii vor considera că există

IDENTITATE numai când gradul de asemănare este mai mare de 8 unităŃi (aşadar doar

55

cazurile de omologie sunt pertinente), informaticienii vor considera IDENTITATE orice

tip de asemănare, indiferent de gradul în care se manifestă.

A. Condamines şi J. Rebeyrolle 1997 a: 179 efectuează un studiu pe baza unui

corpus de texte provenind de la două divizii diferite („Observation de la Terre"- D1

respectiv „Mathématiques Spatiales" - D2) care activează într-un domeniu

interdisciplinar precum ştiin Ńele spaŃiale, reunind cercetători cu diverse specializări

precum geofizică sau matematică aplicată.

Polisemia este înŃeleasă aici ca poliaccepŃiune (A. Condamines şi J. Rebeyrolle

1997 a: 178 – Numim poliaccepŃiune faptul că mai multe clase semantice de contexte pot

fi identificabile pentru un termen). Această poliaccepŃiune reprezintă manifestarea la

nivelul textelor specializate a unor puncte de vedere diferite ale specialiştilor, care pot

fi asociate fie unei alegeri individuale, fie unei alegeri colective (ultima fiind

reprezentativă pentru competenŃa socioprofesională comună a unui grup identificabil de

locutori)13.

Termenul analizat este SATELIT iar metodologia este următoarea : prin

intermediul programului ALCESTE sunt reperate accepŃiunile (clase

sintactico-semantice de contexte) termenului SATELIT, ceea ce conduce la stabilirea a 6

patroni sintactico-semantici (patrons syntaxico-sémantiques). Se recurge apoi la ajutorul

unui specialist în domeniu, căruia i se solicită să identifice fiecare accepŃiune,

identificare ce ar corespunde punctelor de vedere ale specialistului. Fiecare structură

sintactico-semantică este asociată aşadar unui punct de vedere.14 Cu ajutorul datelor

statistice rezultate în urma analizei celor două corpusuri, se cercetează mai întâi dacă

punctele de vedere identificate a priori de către specialist corespund unor puncte de

vedere individuale (deci nepertinente terminologic) ale specialiştilor din D1 sau D2 sau

unor puncte de vedere colective (pertinente terminologic)15 . Punctele de vedere

colective sunt apoi cercetate sub aspectul reprezentativităŃii , aşadar se evidenŃiază ce

puncte de vedere sunt caracteristice specialiştilor din D1 respectiv, ce puncte de vedere

sunt caracteristice specialiştilor din D2.

Rezultatele indică faptul că platformă şi (corp) mobil sunt manifestări ale unui

punct de vedere colectiv la nivelul D1, respectiv D2. Aşadar, un SATELIT reprezintă din

punctul de vedere al specialiştilor din D1 în primul rând o platformă (punctul de vedere

56

dominant în D1) iar din punctul de vedere al specialiştilor din D2 în primul rând un

(corp) mobil (punctul de vedere dominant în D2). Celelalte patru puncte de vedere fiind

slab reprezentate sunt catalogate ca individuale, deci secundare.

2.2.1.2. Polisemia ca urmare a migrării (prin împrumutul) termenilor în alte domenii

de specialitate (migrare directă)

Acest tip de polisemie interdomenială este adesea adus în discuŃie în terminologia

externă (M. Bouveret 1998: 11, H. Béjoint şi Ph. Thoiron : 14, M. Slodzian 2000 : 75, M.

T. Cabré 1998: 187, 2000a : 13, 2000c : 35, 2002 : 6, 7, A. Toma 2000 : 100 ş.a.), însă

vom avea în vedere aici în principal rezultatele analizei lui A. Toma şi M. T. Cabré.

A. Toma 2000: 100-101 consideră că polisemia termenilor se asigură prin

migrări dintr-un domeniu al cunoaşterii într-un altul, chiar dacă admite că diversificarea

semantică nu cunoaşte numai forma polisemantismului, cu păstrarea unor verigi

semantice între diversele accepŃii 16 , ci şi forma omonimiei, cu ruperea totală a relaŃiei

semantice sau cu adăugarea unor accepŃii care nu au nicio legătură cu cele anterioare

dând drept exemple ARTICULARE 1, (ca termen al morfologiei, pus în relaŃie

semantică cu articolul) şi ARTICULARE 2, (termenul din fonetică referitor la modul şi

baza de articulare a unei limbi) şi SUBIECT 1 (în sintaxă) şi SUBIECT 2 (în psihologie)

între care nu există nicio relaŃie de sens.

Vorbind despre împrumutul lexical din limbajul matematic în alte limbaje

specializate, A.Toma consideră că există două cazuri distincte:

1. împrumutul prin matematizare (metode de cercetare utilizând matematica

pătrunzând tot mai des şi în tot mai multe domenii începând cu fizică, informatică,

cibernetică şi terminând cu lingvistică, pedagogie şi chiar istorie şi geografie),

când nu se înregistrează modificări de sens, sensul iniŃial, matematic rămânând

neschimbat, dar, adăugăm noi, se înregistrează diferenŃe contextuale.17 Ne vom

raporta la această situaŃie ca la tipul inferior de polisemie interdomenială.

57

Spre exemplu, termenul funcŃie pătrunde din matematică în lingvistică sau logică.

În lingvistică, funcŃia (monadică sau diadică) se utilizează în contextul adverb („un

adverb care funcŃionează predicativ poate fi monadic – funcŃie de un argument sau

diadic – funcŃie de două argumente” (A. Toma 2006 a.: 331) ), adjectiv18 sau, în general,

în contextul argument al unui predicat19 iar în logică apare în contextul operator

(monadic), logică de ordinul 2 (monadică) ş.a.

2. împrumuturi prin adăugarea unor accepŃii noi sensurilor iniŃiale.

A. Toma 2006 a.: 331-332 dă exemplul transferului (prin alterarea sensului)

termenului la origine matematic funcŃie în biologie (funcŃiile sistemului circulator) sau în

psihologie (funcŃiile afectivităŃii ), considerând că proprietatea care rămâne constantă este

de fiecare dată „asocierea”. Spre exemplu, funcŃia reflectorie în psihologie explicitează

relaŃia (asocierea) dintre subiect şi obiect într-un timp şi spaŃiu bine determinate care

definesc o împrejurare de viaŃă.

De asemenea, se consideră (A. Toma 2000: 100) că scara de îndepărtare de

sensul iniŃial (matematic) este gradată, (căci distanŃă (arte plastice), mulŃime (lingvistică),

descompunere (biologie), rază (fizică), convex (fizică), au în comun mai multe seme

substanŃiale cu sensul din limbajul matematic faŃă de funcŃie (biologie); sistem (anatomie,

pedagogie); latură (a educaŃiei) (pedagogie); măsură (filozofie), bază (chimie)),

mergându-se până la o distincŃie semantică totală, realizată prin depăşirea fenomenului

lexical de polisemie şi situarea în omonimie (când avem de-a face cu fenomenul

dispersiei polisemantice totale) şi dă ca exemplu termenul matematic arie împrumutat în

muzică şi agronomie.

M.T. Cabré 2000 c : 35 consideră că termenii reali sunt potenŃial polisemantici,

semnificatul lor putându-se extinde şi multiplica în diverse domenii de specialitate şi că

termenii utilizaŃi în mai multe domenii, care sunt formal identici, pot fi şi semantic

identici, total sau parŃial, în ambele cazuri fiind vorba de polisemie. Ca şi A. Toma în

lucrarea din 2000, M.T. Cabré consideră că termenii îşi pot prezenta polisemia în dublu

sens: a. o unitate utilizată în mod specific într-un domeniu poate fi utilizată din nou într-

58

un alt domeniu cu acelaşi sens şi b. plecând de la aceeaşi unitate de bază se pot obŃine

sensuri diferite, dar care în esenŃă coincid.20

În altă ordine de idei, M.T. Cabré 1998: 187 consideră că originea majorităŃii

termenilor polisemantici constă într-o analogie între două concepte (din domenii

diferite), ceea ce permite ca denumirea unuia să poată fi utilizată pentru denumirea

celuilalt 21 , pe baza unei asemănări semantice parŃiale şi arată că terminologia

specializată exploatează această resursă în exemple precum: aripă (aile) (biologie şi

aeronautică) sau vârf (sommet) (geografie şi politică) ş.a.

M. Bouveret 1998 : 11 vorbeşte de un tip de polisemie corespunzător metaforei şi

dă exemplul termenului VIRUS din informatică a cărui denumire este preluată din

biologie pe baza unei analogii. Consideră, aşadar că termenul VIRUS este utilizat în

domeniul informaticii ca o metaforă a VIRUSULUI din biologie.22

2.2.1.3. Polisemia ca urmare a reintegrării unit ăŃilor determinologizate (în urma

contactului cu limba comună) în discursul specializat al altor domenii23 (migrare

prin intermediul LC)

Un tip special de polisemie interdomenială (polysémie inter-domaines) este cel

discutat de I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a: 212-214, care se manifestă în momentul în

care termenii dintr-un anumit domeniu, după ce într-o fază iniŃială ajung în contexte de

limbă comună (suferind aşadar un proces de determinologizare)24 sunt reinfiltraŃi în

comunicarea specializată25, fiind preluaŃi de data aceasta în alte domenii decât cel de

origine. Polisemia interdomenială se manifestă aşadar când experŃii unui domeniu de

specialitate adoptă o unitate determinologizată care îşi are originea în alt domeniu de

specialitate (ceea ce conduce la un proces de terminologizare într-un domeniu adoptiv).

I. Meyer şi K. Mackintosh dau exemplul termenului informatic VIRTUAL care

ajunge în limba comună în contexte precum VIRTUAL CURRENCY - MONEDĂ

VIRTUALĂ, VIRTUAL ECONOMY – ECONOMIE VIRTUALĂ sau VIRTUAL

CORPORATION – CORPORAłIE VIRTUALĂ26, ocurenŃele determinologizate ale lui

VIRTUAL bazându-se, în general, pe trei caracteristici semantice (care amintesc de

59

sensul de origine, informatic, păstrându-se, aşadar, nucleul dur semantic): „+ INTERNET,

+ SIMULATED COPRESENCE (au lieu d’ être physiquement présents dans un même

lieu, des participants sont reliés par ordinateur), et + DYNAMIC (qui est créé dans un

but particulier et pur une durée limitée)” - I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a : 206.

Aşadar, unitatea determinologizată provenind din domeniul informatic ajunge prin

intermediul limbii comune în contextul unei alte unităŃi determinologizate ce aparŃine

unui alt domeniu – domeniul economic în cazul de faŃă.27 Pasul următor constă în

reinfiltrarea acestei unităŃi al cărei domeniu de origine este informatica în discursul

specializat aparŃinând domeniului economic, suferind, aşadar, un proces de

terminologizare într-un domeniu nou.28

Pentru o mai bună surprindere a fenomenului, vom înfăŃişa următoarea schemă:

Stadiul 1. VIRTUAL este termen informatic (aparŃine aşadar domeniului D1 -

informatica)

Stadiul 2. VIRTUAL trece dincolo de domeniul de origine şi ajunge în contexte de limbă

comună, ceea ce implică o determinologizare; în limba comună, unde i se permit

libertăŃi combinatorii mai mari, VIRTUAL ajunge în vecinătatea altor unităŃi

determinologizate ce aparŃin altor domenii (în acest caz vorbim despre domeniul

economic – D2), în combinaŃii precum MONEDĂ VIRTUALĂ, ECONOMIE

VIRTUALĂ, sau CORPORAłIE VIRTUALĂ. Stadiul 2 corespunde tipului de

polisemie pe care noi îl vom analiza în continuare ca polisemie extradomenială. Evident,

termenul la origine informatic VIRTUAL se poate opri la stadiul 2, adică doar la nivelul

limbii comune unde dezvoltă sensuri noi, metaforice, în contexte precum cele de mai

sus. Acest tip de contexte înfăŃişează fenomenul pe care A. Bidu-Vrănceanu 2000 sau

2007 îl califică drept interferenŃă (analogie semantică minoră între termenii aparŃinând

unor discipline diferite).

Stadiul 3 Termeni precum MONEDĂ VIRTUALĂ, ECONOMIE VIRTUALĂ, sau

CORPORAłIE VIRTUALĂ sunt reinfiltraŃi în comunicarea specializată de către experŃii

din domeniul economic (D2) (vezi I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a: 214 les experts d’

autres domaines de spécialité adoptent ces mots – par exemple virtual currency en

économie), având loc, aşadar, un proces de terminologizare (idem.:212 Ainsi, les termes

VIRTUAL CURRENCY, VIRTUAL ECONOMY et VIRTUAL CORPORATION se

60

chargent à l’heure actuelle de nouveaux sens terminologiques dans le domaine de

l’économie.)

Numai termenii care ajung în Stadiul 3 sunt studiaŃi din punctul de vedere a ceea ce

numim polisemie interdomenială.

2.2.2. Polisemia intradomenială

Acest tip de polisemie a fost studiat în lucrările de specialitate sub denumirea de

polisemie internă29 şi se manifestă, la modul general, în momentul în care un termen

dezvoltă mai multe sensuri în acelaşi domeniu (sau în ramuri diferite ale lui).

2.2.2.1. Polisemia ca variaŃie terminologică în timp30

Reprezentative din acest punct de vedere sunt analizele realizate în terminologia

românească la nivelul lingvisticii 31 şi dreptului 32, exemplele înregistrate înfăŃişând o

dinamică conceptual-semantică a domeniilor de specialitate, prin impunerea de noi

sensuri odată cu evoluŃia conceptelor, a teoriilor ştiinŃifice.

G. Pană-Dindelegan 1997: 9-10 numeşte acest tip de polisemie „denotativă” sau

„conceptual-semantică”, sensurile cu care se utilizează termenii ANALIZĂ,

GRAMATICĂ, SINTAXĂ, VOCABULAR fiind ilustrative pentru dinamica

terminologiei (lingvistice), determinată de evoluŃia teoriilor ştiinŃifice.

În terminologia (externă) europeană acest tip de polisemie este studiat şi de M.

Bouveret 1998: 10, ca modificări în diacronie în urma descoperirilor ştiinŃifice sau

evoluŃiei tehnicii; unul dintre exemplele analizate este VIRUS termen care în medicină şi

biologie a pierdut sensul iniŃial foarte general de „nom donné à tout germe pathogène” în

favoarea celui de „microorganisme infectieux parasite absolu des cellules vivantes

possédant un seul type d'acide nucléique et se reproduisant à partir de son seul matériel

génétique, à structure bien définie” (Dictionnaire Le Petit Robert, 1985).

Se consideră că acest tip de polisemie este foarte pronunŃat în anumite domenii în

evoluŃie rapidă (precum informatica ), variaŃiile conceptual-semantice ca urmare a noilor

descoperiri în materie, manifestându-se într-un timp relativ scurt.33

61

Un astfel de domeniu (domeniul ştiin Ńelor spaŃiale) este şi cel luat în discuŃie de

A. Condamines şi J. Rebeyrolle 2004, analiza realizată într-o „diacronie restrânsă” (având

în vedere texte produse de specialiştii acestui domeniu pe o perioadă de aproximativ 10

ani) prezentând rezultate sugestive asupra unei evoluŃii conceptuale rapide (studiul

corespunde de altfel unei aplicaŃii solicitate de Centrul NaŃional de Studii SpaŃiale (CNES,

Toulouse, FranŃa) pentru a preîntâmpina „pierderea de cunoştinŃe”, ca urmare a unei

evoluŃii rapide în cercetare, în cazul unor proiecte de durată, care se desfăşoară pe o

perioadă de mai mult de 10 ani)34. În acest caz ipoteza de lucru coincide cu afirmaŃia lui

V. Nyckees 2000, conform căreia „a detecta o modificare de sens înseamnă a detecta în

texte o modificarea a regulilor de uzaj.”

2.2.2.2. Polisemia ca variaŃie conceptuală în domeniile care manifestă o normare mai

puŃin strictă35

În general se consideră că acest tip de polisemie se manifestă în domenii ce

aparŃin ştiin Ńelor sociale şi umaniste, dar chiar şi în ştiin Ńele economice şi în

informatic ă ş.a.36, spre deosebire de ştiinŃele exacte (matematică, chimie, mineralogie,

medicină, botanică ş.a) care ar corespunde în mai mare măsură idealului de monosemie,

de univocitate şi de absenŃă a conotaŃiilor, postulat de terminologia internă, tradiŃională.

A. Vrânceanu 2000: 170, analizând terminologia artelor plastice, afirmă că

polisemia unor termeni strict specializaŃi precum MODELEU (înregistrat în D.Art. cu

două sensuri, ca 1. procedeu de redare a volumului şi 2 tratarea mai mult sau mai puŃin

accentuată în redarea planurilor, formelor şi volumelor unei sculpturi) constituie un

argument împotriva univocităŃii şi monoreferenŃialităŃii lexicului specializat, calităŃi

considerate necesare.

În informatică, spre exemplu, acest tip de polisemie se manifestă în cazul unor

termeni precum INTERFAłĂ (înregistrat în D.I. 2003 cu 2 sensuri pentru aceeaşi intrare),

REDUNDANłĂ (cu 4 sensuri), REFERINłĂ (cu 2 sensuri) ş.a.37

M. L’Homme 2000 (Les enseignements d’un mot polysémique sur les modèles de

la terminologie) analizează termenul informatic (polisemantic) ENTRÉE aşa cum apare

într-un corpus de texte specializate, menŃionând nu mai puŃin de 4 sensuri.

62

2.2.2.3. Polisemia ca urmare a reintegrării unit ăŃilor determinologizate în discursul

specializat al domeniului de origine38

Este situaŃia semnalată de I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a: 211-214 sub numele

de polysémie intra-domaines (polisemie intradomenială), care se manifestă în

momentul în care experŃii unui domeniu decid să reintroducă în domeniul de origine o

unitate determinologizată (ca urmare a utilizării în contexte de limbă comună)39, ceea ce

conduce la o extindere a sensului termenului de origine,40 cum se întâmplă în cazul

termenului informatic REALITATE VIRTUALĂ analizat de I. Meyer şi K. Mackintosh

2000 a: 211-212.

2.2.3. Polisemia extradomenială41

Polisemia extradomenială (sau polisemia ca urmare a migrării termenilor

specializaŃi spre limba comună) este studiată în lucrările de specialitate şi sub numele de

polisemie externă42 sau dinamică semantică43 şi se manifestă în momentul în care

termenii trec dincolo de domeniul lor, în relaŃie cu limba comună, care, accidental, îi

poate pune în relaŃie şi cu alte terminologii, interesând utilizările concrete ale termenilor

în texte cu grad inferior de specializare sau chiar comunicarea obişnuită (A. Bidu-

Vrănceanu 2007: 112).

Se consideră că transferul termenului în texte şi contexte de largă circulaŃie

antrenează un proces de determinologizare a sensului specializat în grade diferite, condiŃii

în care termenul poate căpăta şi o dimensiune conotativă44 (înregistrându-se, aşadar,

modificări semantice bazate pe metaforă sau pe metonimie). Analiza sensurilor

metaforice sau a „deviaŃiilor” semantice este studiată în lingvistica românească şi

europeană ca dinamică sau neologie semantică (A.Bidu-Vrănceanu 2007: 29).

Indepărtarea de „nucleul dur” al sensului specializat se realizează în mod gradat, gradul

cel mai înalt corespunzând apariŃiei deviaŃiilor semantice, ceea ce marchează faptul că nu

63

avem numai o extindere a termenilor spre limba comună, ci chiar o asimilare a lor (caz în

care apropierea între termen şi cuvânt este maximă). Când termenii migrează înspre limba

comună intervine procesul de „diluŃie” 45 a sensului care poate fi însoŃit de deviaŃii

semantice (de tip metaforă sau metonimie) şi care conduce la dezvoltarea polisemiei

extradomeniale46.

Determinologizarea nu poate fi însă totală, nici chiar în cazul sensurilor

conotative, unităŃile determinologizate neputând fi „rupte” de nucleul dur al sensului

specializat.47

Din punctul nostru de vedere, polisemia extradomenială se defineşte ca tip de

polisemie ce se manifestă în afara domeniilor specializate, ca urmare a migrării

termenilor spre limba comună.48

Polisemia extradomenială corespunde primei etape a procesului de

determinologizare49, descrisă de I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a la pagina 209, cea

care reflectă implicaŃiile determinologizării asupra limbii generale: Determinologizarea

este din această perspectivă „un mouvement dont le point de départ est le sens

terminologique fixe dans un domaine particulier et l’arrivée un sens voisin mais plus

étiré dans la langue générale; les mots déterminologisés relèvent d’extensions figurées

du sens terminologique d’origine.”

Spre exemplu BANDWIDTH (lungime de bandă), în urma procesului de

determinologizare, capătă în limba generală sensul nou de capacitate. Realizările

determinologizate ale lui VIRTUAL (termen la origine informatic) redau în general trei

caracteristici semantice, care pot fi activate pe rând, sau împreună: + INTERNET, + CO-

PREZENłĂ SIMULATĂ, + DYNAMIC: VIRTUAL APPLICATION (aplicaŃie pe

calculator care funcŃionează în reŃeaua Internet) activeză, deci, semul + INTERNET,

VIRTUAL SEX, VIRTUAL CLASSROOM şi VIRTUAL TRAVEL activează semele +

INTERNET, + CO-PREZENłĂ SIMULATĂ, iar VIRTUAL CORPORATION şi

VIRTUAL EMPLOYEE activează toate cele trei seme (+ INTERNET, + CO-

PREZENłĂ SIMULATĂ, + DYNAMIC).

Pentru limba română putem da exemplul lui A ACCESA, termen la origine

informatic, care se poate referi atât la bază de date, reŃea sau program, dar poate ajunge,

prin intermediul limbii comune, în contexte foarte variate, precum: a. ACCESA = a

64

recepŃiona (un post TV) („Nokia şi Motorola, la îndemână: imaginile afişate prin

ACCESAREA unui post local tv sunt suficient de clare…” – B.N, 30.05.2005); b.

ACCESA = a căuta (pe Internet) („Gigi Becali, Nicoleta Luciu şi Romanita Iovan, cei

mai ACCESAłI români” –A., nr.4819, 2006); c. ACCESA = a consulta, a cerceta, a

studia, a examina, a se informa asupra („ Ideal ar fi fost […] să fi urmat modelul

colegilor din Polonia, care întâi au strâns arhivele, împreună cu instrumentele de

ACCESARE a arhivelor, respectiv cartotecile, şi abia dupa aceea au început să le

studieze” – 22, nr.848, 2006 ; „Peste 1.500 de scriitori români contemporani, ACCESAłI

pe internet. Peste 1.500 de scriitori români contemporani din Ńară şi din diaspora vor

avea, începând de astăzi, un site.” – A., nr. 4854, 2006); d. ACCESA = a primi, a

obŃine ;(cu regim prepoziŃional) a putea beneficia de („Ce servicii medicale pot

ACCESA imigranŃii ” - A, nr. 5354, 2007); e. ACCESA = a alege ; a se implica în ; a

se încadra la („ ...se pot întrevedea dificultăŃile financiare prin care vor trece cei care vor

ACCESA acest program (Programul 3 al PNCDI-2, intitulat „ Idei”)” – R.L., 12.05.2007)

ş.a. 50

În funcŃie de tipurile de discurs în care se manifestă, tipurile de polisemie

prezentate anterior se grupează astfel:

Tabelul 1

1. polisemie interdomenială

2. polisemie intradomenială

discurs specializat

3. polisemie extradomenială discurs de vulgarizare

Tipul de polisemie terminologică de care ne vom ocupa în această teză este

polisemia ca urmare a MIGRĂRII termenilor (dintr-un domeniu de specialitate, atât spre

alte domenii, cât şi spre limba comună), accentul căzând pe ceea ce am numit polisemie

extradomenială.

65

Revenind la clasificarea de mai sus, polisemia termenilor ca urmare a MIGRĂRII

poate fi:

a) interdomenială, caracterizată prin migrare directă (caz în care se confundă cu

ceea ce am prezentat sub 2.2.1.2. Polisemia ca urmare a migrării (prin

împrumutul) termenilor în alte domenii de specialitate) sau, migrare prin

intermediul limbii comune (când se confundă cu 2.2.1.3 Polisemia ca urmare a

reintegrării unităŃilor determinologizate (în urma contactului cu limba comună)

în discursul specializat al altor domenii);

b) intradomenială (menŃionată de noi sub 2.2.2.3. Polisemia ca urmare a

reintegrării unităŃilor determinologizate în discursul specializat al domeniului de

origine);

c) extradomenială (descrisă sub 2.2.3. Polisemie extradomenială (sau polisemia ca

urmare a migrării termenilor specializaŃi spre limba comună))

2.3. O teorie o migrării termenilor 2.3.1. Definirea fenomenului migrării

Ne raportam la MIGRARE ca la un proces ce se desfăşoară fie între domenii de

specialitate a., fie între domenii de specialitate şi limba comună b.

În a. propagarea termenilor are loc fie pe cale normată (spre exemplu, 1. ca

urmare a modului de creare a termenilor în disciplinele de tip delfic (după clasificarea lui

Riggs 1988, unde se distinge între disciplinele delfice, care utilizează forme existente

dându-le un sens nou şi disciplinele criptice, care creează forme noi) care împrumută

denumirile unor concepte din alte discipline pe baza unei analogii între aceste concepte,

ceea ce constituie, în termenii lui Béjoint 1989: 408 creaŃia terminologică de tip

polisemic51 sau 2. „când în cercetarea ştiinŃifică actuală, de multe ori, discipline diverse

intervin în investigarea aceluiaşi obiect de cercetare sau oameni de ştiinŃă, cu dublă sau

multiplă specializare au o mobilitate particulară între domenii, soldată, între altele, cu

66

împrumuturi metodologice” (A. Toma 2005 : 393) şi implicit terminologice 52 - vezi,

spre exemplu, împrumutul prin matematizare discutat de A. Toma) ş.a, fie ca urmare a

realităŃii discursive (vezi cazul discutat de I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a: 211-214,

când experŃii unui domeniu 1. decid să reintroducă în domeniul de origine o unitate

determinologizată - ca urmare a utilizării în contexte de limbă comună - ceea ce conduce

la o extindere a sensului termenului de origine sau la polisemie intradomenială

(polysémie intra-domaines) sau 2. adoptă o unitate determinologizată care îşi are

originea în alt domeniu de specialitate (ceea ce conduce la un proces de terminologizare

într-un domeniu adoptiv sau la polisemie interdomenială - polysémie inter-domaines).

SituaŃia b. se manifestă în contextul actual al cunoaşterii, când ştiinŃele au un

public din ce în ce mai larg, ca urmare a interesului manifestat de către nespecialişti, care

solicită accesul la cât mai multe informaŃii din diverse domenii, în această „societate a

cunoaşterii” (société du savoir), unde fiecare trebuie să se Ńină la curent cu descoperirile

ştiinŃifice şi tehnice (I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a: 201; A. Bidu-Vrănceanu 2007:

16). Migrarea termenilor dinspre domeniile de specialitate spre limba comună poate da

naştere fenomenului studiat de noi ca polisemie extradomenială.

2.3.2. Termenul ca termen migrator

2.3.2.1. Lexic migrator (LM) vs. lexic nucleu (LN)

Asupra termenului (T) există atât o perspectivă intradomenială

(a specialistului în domeniu) şi atunci vorbim despre un termen-concept53 (tc sau c),

termen cu un loc bine stabilit în ierarhia conceptuală a domeniilor în care se regăseşte, şi

despre absenŃa (impusă prin diverse mecanisme) a polisemiei, cât şi o perspectivă

extradomenială (a nespecialistului – lingvist, traducător, vorbitor mediu) – vezi Fig. 1.

Din această a doua perspectivă, T este un termen-lexem (tl sau t) care se supune la

67

diverse tipuri de variaŃii conceptual-semantice şi contextuale, fiind virtual polisemantic

(ceea ce-l apropie în mare măsură de cuvânt).

În abordarea noastră ne vom raporta la termen ca t (termen-lexem, din

perspectivă lingvistică, termen dual, care nu este înŃeles, precum c, doar în dimensiunea

lui conceptuală, ci într-o dimensiune conceptual-semantică, fiind o unitate constituită, ca

orice cuvânt al limbii, dintr-un semnificat şi un semnificant).

Obiectul nostru de cercetare este ceea ce vom numi în continuare lexic migrator

(LM) reprezentând totalitatea termenilor-migratori dintr-un domeniu, definit prin

opoziŃie cu lexicul nucleu (LN) sau totalitatea termenilor-nucleu dintr-un domeniu.

La nivelul discursului strict specializat ce caracterizează un anumit domeniu (spre

exemplu D0, domeniul de origine), vorbim de termeni migratori (pluridimensionali)

(neglijând sursa migrării) , când ne referim la:

1. termeni care se regăsesc atât în D0 (domeniul de origine), cât şi în alt

domeniu/alte domenii de specialitate (domeniu/domenii receptor - Dr).

2. termeni care se regăsesc într-un singur domeniu de specialitate (D0), dar care

apar şi în texte de circulaŃie largă (ne referim în special la textele de presă - vezi

corpusul54 utilizat în partea a II-a a lucrării).

3. termeni care se regăsesc atât într-un domeniu de origine (D0), cât şi în alte

domenii de specialitate (Dr) , dar şi în texte de circulaŃie largă.

Deşi nu pierdem din vedere faptul că, în practică, stabilirea punctului de

plecare (– sursa migrării, sau ceea ce noi am numit „domeniu de origine”), implicit a

direcŃiei de extindere a unui termen de la un domeniu la altul se poate face cu

precizie în puŃine cazuri55, situaŃie semnalată şi de A. Bidu-Vrănceanu 2007: 186,

atragem atenŃia că scopul nostru aici este formularea unui model teoretic, abstract,

a unor trasee logice ale migrării termenilor (vezi, în special, Fig.2 şi Fig.3, cap. 234),

plecând de la diversele studii asupra migrării şi asupra polisemiei terminologice

(fenomenul migrării fiind considerat de noi sursă pentru anumite tipuri de polisemie

terminologică – vezi clasificarea de la p. 65 – asupra cărora vom stărui în cele ce

urmează). Modelul propus este utilizabil ori de câte ori lingviştii pot identifica un

68

D0 sau unul sau mai multe Dr. Desigur, în practică, acest model se poate să fie

contrazis, de aceea, nu excludem eventualele modificări. În studiul de faŃă

verificarea lui a fost făcută pe exemplele (de termeni aparŃinând domeniului

informaticii, care, în funcŃie de exemplul vizat, a fost stabilit ca domeniu de origine

sau domeniu receptor) analizate pe larg în partea a II-a a lucrării, în principal din

perspectiva migrării în limba comună şi a polisemiei extradomeniale.

LM poate apărea atât în textele strict specializate, în comunicarea dintre

specialiştii din acelaşi domeniu, dar şi în discursul de vulgarizare, în comunicarea dintre

specialişti în grade diferite şi nespecialişti.

Vom numi termeni nucleu (unidimensionali), termenii care nu îndeplinesc

condiŃiile 1, 2, 3, menŃionate mai sus, altfel spus, se regăsesc numai în domeniul D0. La

nivelul discursului strict specializat, întâlnim atât LN şi LM cât şi lexic general (LG)

(prepoziŃii, conjuncŃii, adverbe ş.a.).

Nu există studii asupra terminologiilor care să indice clar situaŃia în care se află la

un moment dat termenii unui domeniu, aşadar dacă sunt termeni-nucleu sau termeni

migratori. Admitem însă că orice termen-nucleu este un posibil termen migrator.

Cu cât limba generală tinde să încorporeze mai mulŃi termeni, cu atât textele

considerate iniŃial strict specializate tind să se despecializeze, pe măsură ce LM creşte şi

la el încep să aibă acces atât specialiştii în alte domenii, cât şi vorbitorii de limbă

comună56. Admitem, de asemenea, că orice vorbitor de limbă comună este un posibil

specialist în alt domeniu.

Avem de-a face cu o continuă dinamică, căci şi LN se îmbogăŃeşte cu alŃi termeni,

iar LM tinde să revendice alŃi şi alŃi termeni din LN .

69

2.3.2.2. Clasificarea termenilor prin raportare la fenomenul migrării

Atât termenul nucleu, cât şi termenul migrator 57, prezintă două ipostaze, în

funcŃie de raportarea la MIGRARE ca rezultat (caz în care se face abstracŃie de ceea ce

vom numi mai jos etapele migrării (E.M)) 1. sau la MIGRARE ca proces (când se Ńine

cont de E.M.) 2. astfel:

Termenul nucleu (tn) este, din prima perspectivă, un termen care se regăseşte

într-o singură dimensiune58 (domeniul de origine sau D0), ceea ce-l face, aşadar,

termen unidimensional, iar din a doua perspectivă, tn este termenul de dinaintea

declanşării procesului de MIGRARE, înfăŃişând etapa A (vezi Fig.2., cap. 2.3.4.). Pentru

a evita ambiguitatea, ne vom referi la termenul nucleu din perspectiva MIGRĂRII -

rezultat ca tnu (termen nucleu, sau unidimensional), iar din perspectiva MIGRĂRII -

proces ca tn. Desigur, orice tn este obligatoriu un tnu.

Termenul migrator (tm) este, din prima perspectivă, un termen care se

regăseşte în mai multe dimensiuni (fie că ne referim la domeniul de origine (D0), la

domeniul receptor (Dr) sau la limba comună (LC) - vezi clasificarea de mai jos), ceea

ce-l face, aşadar, un termen pluridimensional, iar din a doua perspectivă, tm înfăŃişează

diverse etape ale procesului de MIGRARE. Pentru a evita ambiguitatea, ne vom referi la

termenul migrator din perspectiva MIGRĂRII - rezultat ca tmp (termen migrator, sau

pluridimensional), iar din perspectiva MIGRĂRII - proces ca tm1, tm2 sau tm3. Desigur,

orice tm1, tm2 sau tm3 este obligatoriu un tmp.

2.3.3. Polisemia ca urmare a migrării termenilor

Lexicul migrator poate fi privit din 2 unghiuri diferite:

(a) dinspre discursul strict specializat, deci din perspectiva domeniului/domeniilor de

specialitate în care se regăsesc termenii din LM ;

(b) dinspre limba comună.

70

Fenomenul polisemiei ca urmare a MIGRĂRII termenilor dintr-un domeniu D0

spre un Dr şi spre limba comună59 este studiat din prima perspectivă ca polisemie

interdomenială iar din a doua ca polisemie extradomenială. Polisemia poate fi

analizată din ambele unghiuri, însă ceea ce ne interesează în lucrarea de faŃă este analiza

LM din perspectiva limbii comune.

În ceea ce priveşte migrarea termenilor dintr-un domeniu D0 spre un domeniu

receptor Dr avem în vedere două situaŃii:

(1) migrare directă

(2) migrare prin intermediul limbii comune

În cazul migrării dinspre D0 spre Dr prin intermediul limbii comune60, distingem

următoarele cazuri:

− termenii migrează spre un domeniu receptor (în această situaŃie este vorba, mai

exact, de ceea ce vom numi ulterior, sub 2.3.4. spaŃiu de interferenŃă

LCDr), doar la nivelul discursului de vulgarizare61 (nu se trece în ceea ce numeam

sub 2.2.1.3. stadiul 3, când termenii migratori sunt preluaŃi de discursul strict

specializat al Dr). În acest caz vorbim despre polisemie extradomenială, căci

unităŃile în discuŃie sunt adoptate de Dr doar la nivelul discursului cu grad redus

de specializare, nefiind propriu-zis (re)terminologizate în Dr.

− termenii migrează spre un domeniu receptor, mai întâi la nivelul discursului de

vulgarizare (stadiul 2 - polisemie extradomenială) pentru ca apoi să fie

încorporaŃi şi la nivelul discursului specializat (stadiul 3 – polisemie

interdomenială). Un termen precum VIRTUAL (MONEDĂ VIRTUALĂ,

ECONOMIE VIRTUALĂ, sau CORPORAłIE VIRTUALĂ - vezi I. Meyer şi K.

Mackintosh 2000 a: 214), care a parcurs toate cele trei stadii, se caracterizează,

aşadar, din perspectiva discursului specializat (sau ceea ce numeam sub 2.3.3.

perspectiva (a)), prin polisemie interdomenială iar din perspectiva limbii

comune (perspectiva (b)) prin polisemie extradomenială.

71

Se resimte nevoia creării un tip de dicŃionar specializat (pentru uzul traducătorilor

spre exemplu) care să înregistreze dinamica termenilor migratori în interdisciplinaritate62,

mai exact, un dicŃionar care să înregistreze termenii specializaŃi ca termeni migratori

pluridimensionali63. Există situaŃia când astfel de termeni nu au o imagine în limba

comună, aşadar nu au migrat decât între domenii şi se regăsesc doar la nivelul discursului

specializat (prin urmare nu pot fi înregistraŃi nici în dicŃionarele generale - pentru că nu

intră în relaŃie cu limba comună, se regăsesc numai în texte specializate - dar nici în

dicŃionarele de specialitate care înregistrează termenii din perspectiva unui singur

domeniu).

În ceea ce priveşte relaŃia polisemie interdomenială / polisemie extradomenială /

polisemie intradomenială, termenii migratori (pluridimensionali) pot fi (a se urmări Fig.

1. de mai jos):

− termeni care migrează între domeniile de specialitate (cunoscând şi varianta în

care termenii migrează între domeniile de specialitate prin terminologizarea într-

un domeniu adoptiv a unităŃilor despecializate (în contact cu limba comună)

aparŃinând altor domenii). Este vorba aşadar de ceea ce numeam sub 2.3.2.1.

cazurile 1 şi 3, deci de termeni care se regăsesc atât în D0 şi Dr , dar, posibil, şi în

limba comună, însă pentru polisemia interdomenială este relevant numai faptul

că aceşti termeni se regăsesc într-un Dr (ceea ce presupune că se regăsesc în

acelaşi timp în două domenii D0 şi Dr ). Recunoaştem aici ceea ce numeam sub

2.3.3. perspectiva (a) sau perspectiva domeniului/domeniilor de specialitate în

care se regăsesc termenii din LM . Numim acest tip de termeni migratori

pluridimensionali tmp1.

− termeni care migrează în limba comună, fiind vorba, aşadar, de cazul 2, când

termenii se regăsesc în D0 şi limba comună şi de cazul 3, când termenii se

regăsesc atât în D0 şi Dr , dar şi în limba comună. Referitor la cazul 3, pentru

polisemia extradomenială este relevant numai faptul că aceşti termeni se

regăsesc în limba comună (recunoaştem aici perspectiva (b)). Numim acest tip de

termeni migratori pluridimensionali tmp2.

72

− termeni care migrează în limba comună pentru ca apoi să fie reterminologizaŃi în

domeniul de origine (D0) (cunoscând şi situaŃia în care termenii migrează mai

întâi din D0 în Dr şi abia apoi spre limba comună, urmând să fie reterminologizaŃi

în D064), fiind vorba, aşadar de cazul 2, când termenii se regăsesc în LC şi D0, şi,

posibil, de cazul 3 când termenii se regăsesc în D0, Dr şi LC . Pentru polisemia

intradomenială este relevant numai faptul că aceşti termeni suferă o lărgire

conceptual-semantică la nivelul D0, urmare a reterminologizării în domeniul de

origine. Recunoaştem aici perspectiva (a). Numim acest tip de termeni migratori

pluridimensionali tmp3.

Fig. 1. rezumă viziunea noastră asupra termenului, redând o clasificare a acestuia

atât din punctul de vedere al perspectivei (intra- sau extradomenială), al dimensiunii

(locului) în care se regăseşte şi al raport ării la fenomenul polisemiei. În cazul

termenilor-lexem este redată distribuŃia în funcŃie de locul în care se regăsesc,

marcându-se, totodată, tipul de polisemie pe care-l pot manifesta. Atât termenii-nucleu

cât şi termenii migratori sunt înfăŃişaŃi din perspectiva MIGRĂRII ca rezultat:

73

perspectivă intradomenială T tc (c) [- polisemie] specialist nespecialist perspectivă extradomenială (lingvist, traducător, vorbitor mediu) D0 tl (t) [+ polisemie] tnu (D0) P.I. D0, Dr D0, LC D0, Dr, LC p.i. din pp. Dr tmp tmp1 (D0, Dr , (LC)) P.E. din pp. LC P.I tmp2 (D0 (Dr), LC ) din pp. D0 tmp3 (D0 (Dr), LC)

Fig. 1. Clasificarea termenilor şi distribu Ńia polisemiei (terminologice)

unde

T = termen

tc (c) = termen concept (concept)

tl (t) = termen lexem (termen)

D0 = domeniu de origine

Dr = domeniu receptor

LC = limba comună

tnu = termen nucleu (unidimensional)

tmp = termen migrator (pluridimensional)

P.I. = polisemie intradomenială

p.i. = polisemie interdomenială

P.E. = polisemie extradomenială

74

RelaŃia dintre tipurile de polisemie şi tipul de termeni în cazul cărora se manifestă este

redată în tabelul următor:

Tabelul 2

Polisemie intradomenială (PI) Termeni-nucleu (unidimensionali) (tnu)

Termeni migratori (pluridimensionali) de

tip 3 (tmp3)

Polisemie interdomenială (pi) Termeni migratori (pluridimensionali) de

tip 1 (tmp1)

Polisemie extradomenială (PE) Termeni migratori (pluridimensionali) de

tip 2 (tmp2)

Din perspectivă lingvistică 65 , distribuŃia termenilor şi a tipurilor de polisemie se

realizează, în funcŃie de tipul de discurs66, după cum urmează:

Tabelul 3

Discurs strict

specializat

Discurs specializat

mediu

Discurs de

vulgarizare

Perspectivă

Lingvistică

(extradomenială)

√ √ 0 √ √ 0 0 0 √

P.I.

tnu

tmp3

p.i.

tmp1

P.E.

tmp2

P.I.

tnu

tmp3

p.i.

tmp1

P.E.

tmp2

P.I.

tnu

tmp3

p.i.

tmp1

P.E.

tmp2

Făcând o distincŃie între cele trei tipuri de termeni migratori (pe care i-am definit

mai sus), termenii migratori (pluridimensionali) 3 se caracterizează prin polisemie

intradomenială, manifestându-se la nivelul discursului specializat, termenii migratori

(pluridimensionali)1 se caracterizează prin polisemie interdomenială, la nivelul

75

discursului specializat, iar termenii migratori (pluridimensionali) 2 se caracterizează

prin polisemie extradomenială, la nivelul discursului de vulgarizare.

Înainte de a defini etapele MIGRĂRII (vezi Fig.2. din capitolul următor) şi de a

clasifica termenii din perspectiva raportării lor la MIGRARE ca proces, vom defini

spaŃiile de interferenŃă.

2.3.4. SpaŃiile de interferenŃă – o etapă în procesul migrării

Ori de câte ori un termen părăseşte discursul specializat al unui domeniu, fie el D0

sau Dr, apărând în texte limbă comună, determinologizarea nu este totală, păstrându-se

ceea ce A. Bidu-Vrănceanu numea „nucleul dur semantic”. 67 În această situaŃie, termenii

nu pot fi consideraŃi ca aparŃinând total limbii comune (LC ), ci situându-se într-un spaŃiu

de interferenŃă, căci ei nu aparŃin propriu-zis nici domeniului de unde au migrat, nici

limbii comune. O altă situaŃie este aceea în care avem în vedere termeni utilizaŃi în

variante colocviale ale limbajelor specializate (cum este, spre exemplu, ceea ce J. Barry

1993 sau A. Ştefănescu 2002: 263 numeau computereză, sau limbajul colocvial al

informaticii).

Variantele colocviale ale limbajelor specializate, reprezintă, iarăşi un spaŃiu de

interferenŃă, termenii neaparŃinând propriu-zis nici discursului specializat, dar nici limbii

comune. Aceste variante colocviale pot aparŃine unui D0 sau unui Dr . Spre exemplu,

VIRUSA este format în limbajul colocvial al informaticii, care este un domeniu receptor

pentru baza substantivală, VIRUS, termen al cărui domeniu de origine este biologia68.

(VIRUSA se încadrează, aşadar, în ceea vom numi mai jos spaŃiu de interferenŃă DrLC).

SpaŃiile de interferenŃă se încadrează discursului de vulgarizare (ceea ce înseamnă că

vom avea de-a face cu termeni de tip tmp2), chiar dacă se înregistrează o variaŃie în ceea

ce priveşte gradul de specializare. Prin urmare, migrarea termenilor spre astfel de spaŃii

va fi considerată un tip de polisemie extradomenială.

76

Vorbim, aşadar, de spaŃii de interferenŃă referindu-ne la următoarele situaŃii:

1. termenul nu manifestă polisemie interdomenială şi migrează dinspre discursul

specializat (al domeniului de origine D0) spre limba comună (discurs de vulgarizare),

suferind o despecializare a sensului căreia i se pot asocia sau nu conotaŃii. Vorbim în

acest caz de un spaŃiu de interferenŃă LCD0. (Ex: ACCESA (D0 – info.) → ACCESA un

site/ACCESA informaŃii, servicii, persoane (LCD0) vezi, mai jos, Fig. 2. etapa B, stadiul

1. );

2. termenul nu manifestă polisemie interdomenială şi migrează dinspre discursul

specializat (al domeniului de origine D0) spre limba comună (discurs de vulgarizare),

unde intră în contact cu termeni despecializaŃi aparŃinând altui/altor domenii de

specialitate (Dr ). Vorbim în acest caz de un spaŃiu de interferenŃă LCDr. (Ex: ACCESA

(D0 – info.) → ACCESA card, fonduri, finanŃări (LCDr) vezi, mai jos, Fig. 2. etapa C,

stadiul 1.);

3.1. termenul manifestă polisemie interdomenială şi migrează dinspre discursul

specializat spre limba comună (discurs de vulgarizare).

3.2. termenul manifestă sau nu polisemie interdomenială şi migrează dinspre

varianta colocvială a unui domeniului de specialitate D0 sau Dr (de ex. computereza)

spre limba comună (ambele categorii încadrându-se discursului de vulgarizare, dar

existând o diferenŃă de grad de specializare).

În 3.1 şi 3.2. vorbim de un spaŃiu de interferenŃă LCDx atât pentru că poate fi

incert la care domeniu de specialitate ne raportăm în interpretarea sensului, cât şi pentru

că termenul poate intra în contact, doar la nivelul discursului de vulgarizare, cu termeni

despecializaŃi aparŃinând altor domenii specializate, diferite de cele de unde a migrat. (Ex:

3.1 INTERFAłĂ (fizică, chimie, informatic ă şi electronică) → INTERFAłĂ veselă si

atractivă (B.N. 17.01.2005)/ La INTERFAłA dintre Occident şi fostul Imperiu Sovietic (22,

nr.872, 2006 )/ INTERFAłA contului dvs. (B.N. 02.06.2006) (LCDx) - Fig. 2. etapa D

stadiul 2; 3.2. VIRUS (D0 - bio.) → VIRUS (Dr - info .) → VIRUSA (variantă

colocvială a info.69) → VIRUSA (LCDx) – Fig. 2. etapa D, stadiul 6);

4. termenul migrează dinspre discursul specializat al domeniului de origine (D0)

sau al unui domeniu receptor (Dr ), spre variante colocviale ale limbajelor specializate ce

caracterizează respectivele domenii (tot discurs de vulgarizare, dar gradul de specializare

77

e mai mare decât în situaŃiile 1. – 3.2. de mai sus). Vorbim în acest caz de un spaŃiu de

interferenŃă D0LC , respectiv spaŃiu de interferenŃă DrLC (Ex: VIRUS (D0 - bio.) →

VIRUS (Dr - info .) → VIRUSA (DrLC) – Fig. 2. etapa D, stadiul 5).

Termenii pot migra, aşadar, dintr-un D0 (sau domeniu de origine) spre un spaŃiu

de interferenŃă (fie el LCD0, LCDr , (LCDx), D0LC sau DrLC), sau spre un alt domeniu de

specialitate pe care l-am numit Dr (domeniu receptor), aşa cum reiese din schema

următoare:

A. S1 D0 (tn70, ds)

B. S1 D0 (tn, ds): LC D0(tm2, dv) P.E.

S2 LCD0(tm2, dv) → D0(tm3, ds) P.I.

C. S1 D0 (tn, ds): LC Dr(tm2, dv) P.E.

S2 LC Dr(tm2, dv) → Dr(tm1, ds) p.i.

S3 LCDr(tm2, dv) → Dr(tm1, ds) → LCDx(tm2, dv) P.E.

S4 LCDr(tm2, dv) → Dr(tm1, ds) → LCDx(tm2, dv) → D0(tm3, ds) P.I.

D. S1 D0 (tn, ds): Dr (tm1 ds) p.i.

S2 Dr (tm1 ds) → LCDx(tm2, dv) P.E.

S3 Dr ' (tm1 ds) → LCDx(tm2, dv) → Dr'' (tm1 ds) p.i.

S4 Dr (tm1 ds) → LCDx(tm2, dv) → D0(tm3 ds) P.I.

S5 Dr (tm1 ds) → DrLC (tm2, dv) P.E.

S6 Dr (tm1 ds) → DrLC (tm2, dv) → LCDx (tm2, dv) P.E

S7 Dr (tm1 ds) → DrLC (tm2, dv) → LCDx (tm2, dv) → D0LC (tm2, dv) P.E

S8 Dr (tm1 ds) → DrLC (tm2, dv) → LCDx (tm2, dv) → D0LC (tm2, dv) → D0(tm3, ds) P.I.

E. S1 D0 (tn, ds): D0LC (tm2, dv) P.E

S2 D0LC (tm2, dv) → LCD0(tm2, dv) P.E

S3 D0LC (tm2, dv) → LCDr (tm2, dv) P.E

S4 D0LC (tm2, dv) → LCDr (tm2, dv) → Dr(tm1, ds) p.i.

S5 D0LC (tm2, dv) → LCD0(tm2, dv) → D0(tm3, ds) P.I.

78

F. S1 D0 (tn, ds): Dr LC (tm2, dv) P.E

S2 Dr LC (tm2, dv) → Dr(tm1, ds) p.i.

S3 Dr LC (tm2, dv) → LCDx(tm2, dv) P.E

S4 Dr LC (tm2, dv) → LCDx(tm2, dv) → D0(tm3, ds) P.I.

Fig. 2. Etape ale migrării şi tipuri de polisemie ca urmare a migrării termenilor

,unde S = stadiu

D0 = domeniu de origine

Dr = domeniu receptor

LC = limba comună

ds = discurs specializat

dv = discurs de vulgarizare

tn = termen-nucleu

tm = termen migrator

P.E. = polisemie extradomenială

P.I. = polisemie intradomenială

p.i. = polisemie interdomenială

Migrarea termenilor spre limba comună implică o determinologizare în diferite

grade71, de la simpla „diluŃie” a sensului specializat72, până la adăugarea de conotaŃii, dar

poate presupune şi întâlnirea accidentală a unor termeni proveniŃi din domenii diferite.

„Dilu Ńia” nefiind niciodată totală, păstrându-se „nucleul dur semantic” al termenilor,

considerăm că aceştia se vor situa de fapt în ceea ce am numit spaŃii de interferenŃă LCD0

(etapa B. de mai sus) sau LCDr (etapa C – care marchează coocurenŃa termenilor

despecializaŃi din domenii diferite).

În Fig. 2. termenii sunt înfăŃişaŃi din perspectiva MIGRĂRII ca proces,

corespunzând, fiecare, unei anumite etape. Înainte de a explicita procesul de MIGRARE,

vom face o clasificare a termenilor în funcŃie de etapele MIGRĂRII:

1. termenul-nucleu sau tn este termenul de dinaintea declanşării procesului de

MIGRARE şi se manifestă la nivelul D0 (deci la nivelul discursului specializat). Cum

spuneam însă, orice tn este şi un tnu (termen care se regăseşte într-o singură dimensiune

- D0). O dată ce un termen (care iniŃial este un tn) migrează spre un alt domeniu sau spre

79

un spaŃiu de interferenŃă (rezultatul fiind că se află în acelaşi timp în mai multe dimeniuni)

el părăseşte automat statutul de tnu, devenind un tmp. Spre exemplu termenul A

ACCESA migrează din D0 – informatică spre limba comună (sau LCD0), devenind, la

nivelul D0 din termen nucleu (unidimensional), termen migrator (pluridimensional).

2. Termenii de tip tm1 sunt termeni care se manifestă (în urma migrării) la nivelul unui

domeniu receptor (Dr ). Orice tm1 este şi un tmp1, însă, spre deosebire de un tmp care se

manifestă la nivelul fiecăreia dintre dimensiunile în care migrează, un tm1 este

caracteristic exclusiv domeniul receptor în care migrează. Spre exemplu, dacă avem în

vedere migrarea (directă) a lui VIRUS din biologie în informatică, VIRUS este perceput

atât la nivelul D0 cât şi la nivelul Dr ca termen migrator pluridimensional (tmp 1), dar

este un termen migrator de tip 1 (tm1) doar la nivelul Dr .

Un tm1 poate fi: a. termen migrator care nu suferă o modificare

conceptual-semantică în urma migrării în Dr , ci numai modificări contextuale (ceea ce ar

corespunde tipului inferior de polisemie interdomenială) Spre exemplu, termenul

funcŃie pătrunde din matematică în lingvistică sau logică. În lingvistică, funcŃia

(monadică sau diadică) se utilizează în contextul adverb („un adverb care funcŃionează

predicativ poate fi monadic – funcŃie de un argument sau diadic – funcŃie de două

argumente” (A. Toma 2006 a.: 331) ), adjectiv73 sau, în general, în contextul argument

al unui predicat74 iar în logică apare în contextul operator (monadic), logică de ordinul

2 (monadică) ş.a.

b. termen (migrator) care suferă o modificare conceptual-

semantică în momentul migrării în Dr (polisemie interdomenială).75 Spre exemplu,

termenul VIRUS din informatică, a cărui denumire este preluată din biologie pe baza unei

analogii fiind, aşadar, utilizat în domeniul informaticii ca o metaforă a VIRUSULUI din

biologie76.

3. Termenii de tip tm2 sunt termeni migratori care se manifestă în momentul migrării

dintr-un domeniu de specialitate într-un spaŃiu de interferenŃă. Orice tm2 este şi un tmp

(mai exact tmp2), însă, spre deosebire de un tmp, care se manifestă în oricare dintre

dimensiunile în care migrează, un tm2 se manifestă exclusiv la nivelul spaŃiului de

80

interferenŃă în care migrează. Spre exemplu dacă ne interesează migrarea termenului A

ACCESA din D0 – informatică spre spaŃiul de interferenŃă LC D0 – limba comună,

ACCESA este un tmp2 atât la nivelul D0, cât şi la nivelul LCD0, însă este tm2 doar la

nivelul LCD0. Dacă avem în vedere tm2 ca termen care se manifestă (ca urmare a migrării)

în limba comună (mai exact spaŃiul de interferenŃă LCD0 sau LCDr), acesta este un termen

(migrator) care suferă o modificare semantică constând în: a. despecializare a sensului,

fără conotaŃii (ceea ce vom defini, mai jos, ca sd1D0/Dr) (ceea ce ar corespunde tipului

inferior de polisemie extradomenială) sau b. despecializare căreia i se adaugă conotaŃii

(sd2) (polisemie extradomenială).

4. Termenii de tip tm3 se manifestă doar la nivelul D0 ca urmare a reterminologizării în

domeniul de origine (în urma migrării în limba comună), dar sunt percepuŃi ca tmp3 din

perspectiva tuturor dimensiunilor pe care le parcurg în procesul migrării. Aşadar, la

nivelul D0 un termen informatic precum REALITATE VIRTUALĂ (analizat de I. Meyer

şi K. Mackintosh 2000 a: 211-212) este perceput atât ca tm3, cât şi ca tmp3, însă din

perspectiva limbii comune el este exclusiv un tmp3. Tm3 este un termen (migrator) care

suferă o lărgire conceptual-semantică ca urmare a reintergrării în D0. Tipul de polisemie

pe care îl manifestă este polisemie intradomenială.

Revenind la Fig. 2 vom explicita în continuare etapele migrării:

- În etapa A termenul-nucleu (tn) se află în D0 (discurs specializat);

- Stadiul 1 al etapei B redă migrarea termenului din D0 spre spaŃiul de

interferenŃă LCD077 (discurs de vulgarizare) şi implicit transformarea acestuia în tm2,

proces care coincide cu dezvoltarea unei polisemii extradomeniale. În stadiul 2 al etapei

B termenul îşi continuă migrarea, ajungând din spaŃiul de interferenŃă LCD0 înapoi în D0,

fiind reterminologizat în domeniul de origine78 şi dezvoltând astfel o polisemie

intradomenială. Un termen se poate opri la S1 sau poate trece în S2. Un termen care a

parcurs ambele stadii se caracterizează la nivelul LCD0 prin polisemie extradomenială

(ceea ce am numit perspectiva a, a limbii comune), iar la nivelul D0 prin polisemie

intradomenială. (perspectiva b, a discursului specializat).

81

În oricare dintre etapele A-F un termen se poate opri, teoretic, la oricare dintre

stadiile care caracterizează respectiva etapă, şi poate manifesta tipul de polisemie

corespunzător tipului de domeniu sau tipului de spaŃiu de interferenŃă în care migrează.

Realitatea textelor plasează termenii în diferite etape şi stadii de migrare.

- Stadiul 1 al etapei C redă migrarea din D0 (discurs specializat) către spaŃiul de

interferenŃă LCDr , în momentul în care un termen despecializat întâlneşte, în contextul

permisiv al limbii comune, un alt termen despecializat provenit dintr-un alt domeniu.

Migrarea spre domeniul receptor se produce în acest stadiu doar la nivelul discursului de

vulgarizare, ceea ce înseamnă că polisemia pe care o manifestă termenul este

extradomenială. Şi aici, avem de-a face cu un tm2. Din LC Dr termenul îşi poate

continua migrarea spre respectivul Dr şi la nivelul discursului specializat (S2), marcând

ceea ce numeam reterminologizare într-un domeniu adoptiv. În acest caz avem de-a face,

prin urmare, cu un tm1, iar polisemia dezvoltată este interdomenială. Cum se poate

observa, în etapa C, stadiul 2, migrarea spre domeniul receptor nu se realizează direct, ci

presupune o etapă intermediară (mai întâi la nivelul discursului de vulgarizare, apoi la

nivelul discursului specializat). În stadiul 3 termenul îşi poate continua migrarea din Dr

spre limba comună, devenind iarăşi tm2 şi dezvoltând o polisemie extradomenială. Am

numit acest spaŃiu de interferenŃă LCDx întrucât imaginea pe care o proiectează pentru un

nespecialist un termen care la nivelul discursului specializat manifestă polisemie

interdomenială, poate fi confuză, termenul revendicându-se, în acelaşi timp, la două

domenii de specialitate. În stadiul 4 termenul poate fi reterminologizat în D0, la nivelul

discursului specializat, devenind un tm3 şi dezvoltând o polisemie intradomenială. În

etapa C, un termen care a parcurs, spre exemplu, toate cele patru stadii se caracterizează

la nivelul LCDr prin polisemie extradomenială, la nivelul Dr prin polisemie

interdomenială, la nivelul LCDx prin polisemie extradomenială şi la nivelul D0 prin

polisemie intradomenială.

- Stadiul 1 al etapei D. marchează o migrare directă a termenului din D0 spre

domeniul receptor79 (Dr ). Migrarea se realizează la nivelul discursului specializat iar

termenul devine un tm1, dezvoltând o polisemie interdomenială. În stadiul 2 termenul

poate migra spre LC Dx , devenind astfel un tm2 şi dezvoltând o polisemie

extradomenială. LCDx este o zonă de ambiguitate atât pentru că este incert cărui

82

domeniu de specialitate se revendică termenul care apare în textele de circulaŃie largă

(deoarece la nivelul discursului specializat el manifestă o polisemie interdomenială) dar şi

pentru că termenul poate intra în contact, în contextul permisiv al limbii comune, cu un

termen despecializat ce nu aparŃine nici domeniului de origine, nici domeniului /

domeniilor receptor spre care s-a făcut migrarea la nivelul discursului specializat. Poate

migra, aşadar, spre alt(e) domeniu/domenii receptor doar la nivelul discursului de

vulgarizare.80 În stadiul 3, termenul (care a intrat în contact cu termeni despecializaŃi

aparŃinând altui/altor domenii receptor) îşi poate continua migrarea din LCDx spre

discursul specializat al unui domeniu receptor (Dr'' ) diferit de cel iniŃial (Dr'), devenind

un tm1, caracterizat prin polisemie interdomenială. În stadiul 4 termenul îşi poate

continua migrarea din LCDx, ajungând să fie reterminologizat în domeniul de origine,

devenind tm3 şi dezvoltând o polisemie intradomenială. În stadiul 5 termenul poate

migra din domeniul receptor spre spaŃiul de interferenŃă Dr LC (limbajul colocvial al

Dr ), devenind tm2 şi dezvoltând polisemie extradomenială. Din DrLC poate migra spre

LCDx, nivelul de specializare imediat inferior, situându-se tot în discursul de

vulgarizare şi fiind, prin urmare un tm2. Polisemia pe care o dezvoltă este

extradomenială (S6). Din LCDx poate migra în continuare spre D0LC dezvoltând tot

polisemie extradomenială81(S7). În stadiul 8, termenul poate fi reterminologizat în

domeniul de origine, devenind tm3 şi manifestând polisemie intradomenială. Un termen

care în etapa D ajunge, spre exemplu, în S8 (orice tm3 este şi un tmp3) se caracterizează

din perspectiva Dr prin polisemie interdomenială, din perspectiva Dr LC prin polisemie

extradomenială, din perspectiva LC Dx prin polisemie extradomenială, din perspectiva

D0LC prin polisemie extradomenială şi din perspectiva D0 prin polisemie

intradomenială.

- Stadiul 1 al etapei E marchează migrarea termenului dinspre D0, spre spaŃiul de

interferenŃă D0LC, aşadar, dinspre discursul specializat al unui domeniu spre varianta lui

colocvială. Termenul este în acest caz un tm2, caracterizat prin polisemie

extradomenială. În stadiul 2 termenul îşi poate continua migrarea spre LC D0, dezvoltând

o polisemie extradomenială sau poate intra în contact, la nivelul discursului de

vulgarizare, cu termeni despecializaŃi ai altor domenii, ajungând, deci, în spaŃiul de

interferenŃă LCDr şi manifestând tot o polisemie extradomenială (S3). În stadiul 4

83

termenul poate migra din LCDr spre Dr, suferind un proces de reterminologizare în

respectivul domeniu adoptiv; termenul devine un tm1 dezvoltând o polisemie

interdomenială. Din spaŃiul de interferenŃă LC D0 termenul poate migra din nou spre

domeniul de origine, suferind un proces de reterminologizare şi devenind prin urmare un

tm3 caracterizat prin polisemie intradomenială. Un termen, ajuns, spre exemplu, în

stadiul 5 al etapei E se caracterizează din perspectiva D0LC prin polisemie

extradomenială, din perspectiva LCD0 prin polisemie extradomenială iar din

perspectiva D0 prin polisemie intradomenială.

- Stadiul 1 al etapei F marchează migrarea unui termen din D0 direct în spaŃiul de

interferenŃă Dr LC, adică în limbajul colocvial al unui domeniu receptor. Termenul este în

aceste condiŃii un tm2 şi manifestă polisemie extradomenială. Din acest spaŃiu de

interferenŃă el poate migra spre discursul specializat al domeniului receptor, devenind

tm1 şi dezvoltând o polisemie interdomenială (S2). Din DrLC termenul poate migra însă

spre LCDx, marcând gradul de specializare imediat inferior (S3). Polisemia dezvoltată

este extradomenială82. Din LCDx termenul poate migra înapoi spre discursul specializat

al domeniului de origine, devenind tm3 şi dezvoltând o polisemie intradomenială. Un

termen ajuns, spre exemplu, în stadiul 4 al etapei F se caracterizează la nivelul DrLC prin

polisemie extradomenială, la nivelul LCDx prin polisemie extradomenială, iar la

nivelul D0 prin polisemie intradomenială.

Plecând de la Fig. 2, vom ilustra, în continuare, transformările pe care le suferă

termenii ca urmare a MIGRĂRII şi tipurile de polisemie prin care se caracterizează (în

funcŃie de tipurile de domenii / spaŃii de interferenŃă între care migrează):

A. S1 tn (D0, ds)

B. S1 tn (D0, ds): tm2 (LCD0, dv) P.E.

S2 tm2 (LCD0, dv) → tm3 (D0, ds) P.I.

C. S1 tn (D0, ds): tm2 (LCDr, dv) P.E.

S2 tm2 (LCDr, dv) → tm1 (Dr, ds) p.i.

S3 tm2 (LCDr, dv) → tm1 (Dr, ds) → tm2 (LCDx, dv) P.E.

S4 tm2 (LCDr, dv) → tm1 (Dr, ds) → tm2 (LCDx, dv) → tm3 (D0,ds) P.I.

84

D. S1 tn (D0, ds): tm1 (Dr, ds) p.i.

S2 tm1 (Dr, ds) → tm2 (LCDx, dv) P.E.

S3 tm1 (Dr',ds) → tm2 (LCDx, dv) → tm1 (Dr'' , ds) p.i.

S4 tm1 (Dr, ds) → tm2 (LCDx, dv) → tm3 (D0, ds) P.I.

S5 tm1 (Dr, ds) → tm2 (DrLC, dv) P.E.

S6 tm1 (Dr, ds) → tm2 (DrLC, dv) → tm2 (LCDx, dv) P.E

S7 tm1 (Dr, ds) → tm2 (DrLC, dv) → tm2 (LCDx, dv) → tm2

(D0LC, dv) P.E

S8 tm1(Dr, ds) → tm2 (DrLC, dv) → tm2(LCDx, dv) → tm2(D0LC, dv) → tm3(D0, ds) P.I.

E. S1 tn (D0, ds): tm2 (D0LC, dv) P.E

S2 tm2 (D0LC, dv) → tm2 (LCD0, dv) P.E

S3 tm2 (D0LC, dv) → tm2

(LCDr, dv) P.E

S4 tm2 (D0LC, dv) → tm2

(LCDr, dv) → tm1 (Dr, ds) p.i.

S5 tm2 (D0LC, dv) → tm2 (LCD0, dv) → tm3 (D0, ds) P.I.

F. S1 tn (D0, ds): tm2 (DrLC, dv) P.E

S2 tm2 (DrLC, dv) → tm1 (Dr, ds) p.i.

S3 tm2 (DrLC, dv) → tm2 (LCDx, dv) P.E

S4 tm2 (DrLC, dv) → tm2 (LCDx, dv) → tm3 (D0, ds) P.I.

Fig. 3. Clasificarea termenilor în funcŃie de etapele MIGRĂRII (aşadar, din perspectiva raportării la

MIGRARE ca proces) cu marcarea tipului de polisemie dezvoltat ca urmare a MIGRĂRII

85

Tabelul 4 DistribuŃia termenilor migratori (din perspectiva MIGRĂRII ca proces) în funcŃie de

domeniu, tip de discurs şi tip de polisemie

TIP DE TERMEN DOMENIU ŞI TIP DE

DISCURS

TIP DE POLISEMIE 83

tn D0, ds -

tm3 D0, ds P.I.

tm1 Dr, ds p.i.

tm2 LCD0, dv

LCDr, dv

(LCDx), dv

D0LC, dv

DrLC, dv

P.E.

Aşadar, termenii-nucleu se regăsesc exclusiv la nivelul discursului specializat, în

D0, şi nu sunt afectaŃi de migrare. Termenii migratori de tip 3 (tm 3) se deosebesc de

termenii nucleu prin faptul că sunt reintegraŃi în domeniul de origine la nivelul

discursului specializat, în urma migrării, suferind modificări semantice. Acest tip de

termeni se caracterizează prin polisemie intradomenială. Termenii migratori de tip 1

(tm1) se regăsesc exclusiv în domenii-receptor, la nivelul discursului specializat şi se

caracterizează prin polisemie interdomenială. Termenii migratori de tip 2 (tm2) se

regăsesc în discursul de vulgarizare şi caracterizează spaŃiile de interferenŃă, manifestând

polisemie extradomenială.

86

2.3.5. Tipuri de sens (în funcŃie de spaŃiul în care se manifestă, la un moment dat, în procesul migrării: domeniul specializat sau limba comună)

Există, pe de o parte I. un sens specializat la nivelul domeniului (specializat),

pe care îl vom numi sens specializat al domeniului de origine (şi, când este cazul, al

domeniului receptor) - SSD0/Dr - şi care poate fi a. un sens specializat actualizat de

termeni în discursul specializat al unui domeniu (D0 sau Dr) – sens specializat la nivelul

discursului (specializat), al textelor b. un sens specializat descris de definiŃia

terminografică (aşa cum a fost conceput de terminograf) – sens specializat al definirii84 şi

c. un sens specializat al receptării, sau sensul specializat aşa cum este decodat de lector

(lectorul definiŃiei specializate sau al textului specializat) – în cazul de faŃă specialist85 în

domeniul (D0 sau Dr ) vizat şi, pe de altă parte, II. un sens specializat la nivelul limbii

comune, care suferă diferite tipuri şi grade de aproximare sau „dilu Ńie” 86, ceea ce-l face

mai degrabă un sens despecializat (în diferite grade: sens despecializat de ordin 1 (sd1

D0/Dr) - sens despecializat în raport cu D0/Dr „–“ conotaŃii şi un sens despecializat de

ordin 2 (sd2) - sens despecializat „+” conotaŃii ) faŃă de ceea ce am numit SSD0/Dr.

Sd1, la rândul lui, poate fi a. sens actualizat de termeni în discursul de

vulgarizare care poate fi: a. 1. sens actualizat de termen în texte, cu aproximare87 la

nivelul emiŃătorului (care poate fi specialist în grade diferite sau nespecialist şi care are

o libertate mai mare de plasare a termenului în context) sau a. 2. sens actualizat de

termen în texte, cu aproximare la nivelul receptorului (aproximare la nivelul

interpret ării) 88 . Interpretarea sensului actualizat este influenŃată de vecinătăŃile

(lingvistice) în care apare termenul, care îşi permite libertăŃi combinatorii mult mai mari;

a.3. sens actualizat şi înregistrat în dicŃionarele generale sau a.4. sens actualizat

neînregistrat, dar înregistrabil89 doar dacă îndeplineşte anumite criterii de frecvenŃă90,

b. sens (de)specializat înregistrat de dicŃionarele generale şi care suferă o aproximare la

nivelul definirii 91 (făcută de lexicograf), c. sens specializat înregistrat de dicŃionare, fie

ele specializate sau generale, şi care suferă o aproximare la nivelul interpretării

(aşadar, gradul de specializare al sensului conŃinut de definiŃie (sensul definit) este diferit

de gradul de specializare al sensului „interpretat”, atunci când „lectura” definiŃiei e făcută

87

de un nespecialist, sau specialist în alt domeniu, căci, de cele mai multe ori, sensul stabilit

de lexicograf/terminograf prin definiŃie este decodat doar parŃial de acest tip de

„lector” 92 ), înregistrându-se două situaŃii: c.1. când avem în vedere definiŃii

terminografice, strict specializate, care se regăsesc în dicŃionarele speciale, iar „lectorul”

este un nespecialist în domeniul respectiv (includem aici şi perspectiva extradomenială a

lingvistului) 93 c.2. când avem în vedere definiŃii lexicografice care le reproduc cu totul pe

cele terminografice (se consideră că existenŃa unor definiŃii strict ştiinŃifice este foarte

bine reprezentată din punct de vedere cantitativ în DEX şi în alte dicŃionare generale94),

deşi se admite că o definiŃie strict ştiinŃifică este, în majoritatea cazurilor, inaccesibilă

nespecialistului, chiar pentru o transcodare aproximativă a sensului specializat.95

Sd2 poate fi un sens atestat de termeni în texte (la nivelul discursului de

vulgarizare) şi a. înregistrat şi în dicŃionarele generale, b. neînregistrat în dicŃionarele

generale, dar înregistrabil în momentul în care îndeplineşte anumite criterii de frecvenŃă.

Aşadar, pe lângă distincŃia între sensul prescris de definiŃia terminografică sau

lexicografică şi sensul actualizat în texte (ştiinŃifice sau de vulgarizare), pe lângă

distincŃia între paradigmatic şi sintagmatic (care presupune o mişcare de „du-te vino”, o

pendulare între dicŃionar şi texte şi care ne interesează pe noi în mod deosebit), trebuie

făcută şi o distincŃie între sensul pe care îl conŃine o definiŃie (aşa cum este stabilit de

terminograf sau de lexicograf) şi sensul care este decodat de lectorul unei definiŃii, care

poate fi un specialist în domeniul respectiv, sau un nespecialist (inclusiv lingvist). Dacă

lectorul unei definiŃii terminografice este specialist în domeniu sunt toate şansele ca

sensul definirii să devină egal cu sensul receptării , fără să aibă loc o aproximare

(despecializare), ceea ce înseamnă că am avea şi pe planul definirii, şi pe planul receptării

un SSD0/Dr. Dacă lectorul unei definiŃii specializate este un nespecialist va exista o

diferenŃiere în diverse grade între sensul definirii (care este în acest caz un SSD0/Dr,

deci nu avem aproximare la nivelul definirii) şi sensul receptării , care va fi un sd1D0/Dr.

Când lectorul unei definiŃii preştiin Ńifice96 (uzuale) a unui termen înregistrat în

dicŃionarele generale este vorbitorul mediu , există iarăşi şanse pentru o egalitate între

sensul definirii (care este sd1D0/Dr – aproximare şi la nivelul definirii) şi sensul

receptării (iarăşi sd1D0/Dr – aproximare şi la nivelul receptării).

88

În ceea ce priveşte aproximarea sau despecializarea, aceasta se poate manifesta,

aşa cum am văzut, la nivelul textelor (e binecunoscută distincŃia între normă şi

actualizare, între sensul prescris prin definiŃie şi cel pe care-l manifestă termenii în

relitatea textelor), la nivelul „lecturii” (decodării/interpretării) unei definiŃii (spre

exemplu interpretarea unei definiŃii strict ştiinŃifice de către un nespecialist) şi chiar la

nivelul definirii înseşi (e cazul aproximărilor care se cer făcute de lexicograf în definirea

termenilor incluşi în dicŃionarele generale).

Obiectivul nostru este, din perspectiva terminologiei externe pe care o adoptăm,

descrierea sensului specializat aşa cum este consemnat în fapte (texte) de limbă: se

analizează texte de specializare medie sau mică, selectând preferinŃele contextuale, şi, pe

baza diverselor date, se identifică apoi gradul de aproximare a sensului specializat;

interpretările se stabilesc punând în relaŃie de „du-te vino” textele şi dicŃionarele

generale97, combinându-se, aşadar, analiza paradigmatică şi cea sintagmatică.

Tabelul 5 Tipuri de termeni şi tipuri de sens

tn SSD098

tm3 SSD099

tm1 SSDr

tm2 sd1D0/Dr100

sd2

A. Polisemie intradomenială (P.I.)

SSD0 (tn) SSD0 (tm3)

migrare înapoi în D0

89

B. Polisemie interdomenială (p.i.)

SSD0 (tn) SSDr (tm1)

migrare în Dr

C. Polisemie extradomenială (P.E.)

D0 P.E. LCD0

SSD0 (tn) sd1D0 (tm2)

p.i. sd2 (tm2)

LCDx

SSDr (tm1) sd1Dr (tm2)

Dr P.E. LCDr

Fig. 4.

După cum se poate observa în Fig. 4 C., într-o primă situaŃie avem o migrare

directă spre LCD0, dezvoltându-se un sd1 (sens despecializat în raport cu D0/Dr

„–“ conota Ńii ) şi, eventual101 , un sd2 (sens despecializat în raport cu D0/Dr

„+“ conota Ńii ), când pe lângă diluŃia sensului apar şi deviaŃii semantice de tip metaforă

sau metonimie102. A doua situaŃie se manifestă în momentul în care termenul migrează

atât din D0 spre LC D0, cât şi din D0 spre Dr , dezvoltând un SSDr (polisemie

interdomenială) şi apoi spre LC Dr103, dezvoltând un sd1Dr (polisemie extradomenială).

Termenul manifestă, aşadar, la nivelul LC , atât un sd1D0, cât şi un sd1Dr. Într-o astfel

de situaŃie, când în texte se manifestă şi un sd2, interpretarea acestuia devine

problematică (cazul termenilor ajunşi în LC , care la nivelul discursului specializat

manifestă polisemie interdomenială), receptorul trebuind să raporteze sd2 atât la sd1D0,

cât şi la sd1Dr.

90

O altă reprezentare a Fig. 4 C este redată de Fig. 5 de mai jos:

Fig. 5.

Reluăm aici definiŃia polisemiei extradomeniale: polisemie ce se manifestă în afara

domeniilor (de tip D0 sau Dr ) specializate, ca urmare a MIGRĂRII termenilor spre limba

comună (mai precis, spaŃii de interferenŃă).

În Fig. 5. sunt reprezentate următoarele tipuri de polisemie:

1. SSD0 sd1D0 P.E.

2. SSD0 SSDr p.i.

3. SSDr sd1Dr P.E.

Sd1 D0 Sd1 Dr LC Sd2

SSDr Dr

SSD0 D0

91

4. sd1D0 sd2 P.E.

5. sd1D0 sd1Dr P.E.

6. sd1D0 sd1Dr P.E.

sd2

Din 1-6 rezultă că polisemia extradomenială se poate manifesta între

următoarele tipuri de sensuri ale unui termen:

Tabelul 6

Tip de sens Polisemie extradomenială în relaŃie cu

sd1D0 SSD0 (cazul 1)

sd2 (cazul 4)

sd1Dr (cazul 5)

sd1Dr şi sd2 (cazul 6)

sd1Dr SSDr (cazul 3)

sd1D0 (cazul 5)

sd1D0 şi sd2 (cazul 6)

sd2 sd1D0 (cazul 4)

sd1D0 şi sd1Dr (cazul 6)

SSD0 sd1D0 (cazul 1)

SSDr sd1Dr (cazul 3)

Cum am văzut, două tipuri de sensuri se pot dezvolta ca o consecinŃă a

MIGRĂRII termenilor spre LC : a. sd1D0/Dr (sens despecializat în raport cu D0/Dr „–

“ conotaŃii) şi b. sd2 (sens despecializat în raport cu D0/Dr „+“ conotaŃii ).

Din Fig. 4. C şi Fig. 5. reiese că polisemia extradomenială se poate stabili atât

între (a) SSD0/Dr şi sensuri de tip sd1D0/Dr104 (cazurile 1 şi 3 din explicitarea Fig. 5.),

(b) între sensuri de tip sd1D0 şi sd1Dr (când termenul manifestă polisemie

interdomenială şi migrează spre limba comună atât din D0, cât şi din Dr – cazul 5 din

92

explicitarea Fig. 5.), cât şi (c) între sensuri de tip sd1D0(/Dr) şi sd2, când pe lângă diluŃia

sensului apar şi conotaŃii (cazurile 4 şi 6 din explicitarea Fig. 5.).

Lingvistul se poate raporta în stabilirea/interpretarea polisemiei extradomeniale

manifestate de termeni la nivelul textelor de vulgarizare, combinând analiza

paradigmatică cu cea sintagmatică, fie la un SSD0/Dr (situaŃia (a)), aşa cum este redat el

de definiŃiile terminografice, solicitând sprijinul unui specialist în respectivul domeniu

pentru decodarea conŃinutului conceptual al definiŃiei105, fie la sensuri de tip sd1, redate

de definiŃiile lexicografice (situaŃiile (b) şi (c)).

Spre deosebire de alte lucrări de specialitate unde conceptele de polisemie

extradomenială sau polisemie ca urmare a dinamicii semantice se referă doar la cazurile

în care diluŃia sensurilor (ca urmare a migrării termenilor dincolo de comunicarea

specializată) atrage modificări de sens de tip metaforă sau metonimie (aşadar doar când,

la nivelul textelor, termenii dezvoltă sensuri de tip sd2, analiza polisemiei presupunând

confruntarea sd2 (manifestate la nivel sintagmatic) cu sensurile de tip sd1 înregistrate de

dicŃionarele generale (nivelul paradigmatic) – deci doar situaŃia (c)), ceea ce numim

polisemie extradomenială se poate stabili, aşa cum am văzut, şi între sensuri de tip

SSD0/Dr şi sd1D0/Dr - situaŃia (a), dar şi între sensuri de tip sd1D0 şi Sd1Dr - situaŃia

(b).

Între sensul specializat înregistrat de definiŃiile terminografice şi sensul de tip sd1

pe care îl manifestă termenul în textele de vulgarizare (frecvenŃa atestării f ăcând ca acesta

să fie înregistrat şi în dicŃionarele generale) se stabileşte ceea ce am numit tipul inferior

de polisemie extradomenială, întrucât:

1) are loc o „diluŃie”, o despecializare a sensului în diverse grade, păstrându-se ceea

ce am numit „nucleu dur semantic”;

2) această despecializare apare ca urmare a încălcării graniŃelor unui D0 sau Dr şi a

discursului specializat;

3) termenul din limba comună (tm2) manifestă diferenŃe contextuale faŃă de termenul

din discursul specializat (tn), permiŃându-şi libertăŃi combinatorii mult mai mari.

93

În interpretarea sensurilor de tip sd2 manifestate în textele de vulgarizare când, pe

lângă despecializare, apar şi conotaŃii, lingvistul se raportează la sensurile cu gradul de

specializare imediat superior, de tip sd1106.

Se disting mai multe situaŃii:

1) sensul de tip sd1 este înregistrat de dicŃionarele generale; dicŃionarele generale pot

înregistra atât un sd1D0, cât şi un sd1Dr (când termenul manifestă polisemie

interdomenială la nivelul ds şi migrează spre LC atât din D0 cât şi din Dr ).

Interpretarea sd2 devine problematică, raportarea făcându-se, în acelaşi timp, şi la

sd1D0 şi la sd1Dr.

2) sensurile de tip sd1 nu sunt înregistrate în dicŃionarele generale şi atunci se face

apel la definiŃiile terminografice care vor fi decodate aproximativ; aşadar,

lingvistul , ca nespecialist în domeniul respectiv, se va raporta la un sd1 (ca

aproximare la nivelul interpretării) chiar atunci când face apel la o definiŃie

terminografică107. De altfel, informaŃia de care are nevoie pentru interpretarea

sensurilor de tip sd2 în discursul de vulgarizare este schematică (vezi analiza de la

punctul 3), fiind suficientă raportarea la un sd1 aşa cum este redat de o definiŃie

uzuală; din perspectiva vorbitorului obi şnuit , interpretarea unui sd2 nu se poate

face decât prin raportare la un sd1 (şi nu SSD0/Dr), ceea ce face necesară, pe de o

parte, înregistrarea sensurilor de tip sd1108 în dicŃionarele generale, pentru a nu fi

necesară recurgerea la o definiŃie de tip terminografic, care îi este în mare parte

inaccesibilă şi, pe de alta, înlocuirea definiŃiilor de tip ştiinŃific ce apar în

dicŃionarele generale (şi sunt foarte bine reprezentate) cu definiŃii uzuale109. De

asemenea, se cere ca definiŃiile lexicografice ale termenilor sa nu facă apel la alŃi

termeni ale căror definiŃii nu se regăsesc în dicŃionarele generale.

94

NOTE:

1 A. Bidu-Vrănceanu 2007: 23, 24 vorbeşte despre rolul important al lingvisticii în acest tip de terminologie. 2 H. Béjoint et Ph. Thoiron: 2000: 16 , vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 37, 38 care susŃine că „În momentul în care termenul capătă, pe lângă dimensiunea denotativă, proprie sensului specializat şi una conotativă (ajungând la polisemie propriu-zisă), apropierea lui de cuvânt e maximă.” 3 H. Béjoint şi Ph. Thoiron: 2000: 16 4 M.T.Cabré 2000 c: 37; vezi şi H. Béjoint şi Ph.Thoiron 2000:16 care consideră că „textul joacă un rol determinant, prin situarea în discurs a terminologiei. Conceput în afara textului, termenul nu ar fi decât un element lipsit de viaŃă. Termenul trebuie studiat „în mediul lui natural”” şi M. L’ Homme 2003: 153 „termenii sunt unităŃi dependente de context şi trebuie să fie descrise din punctul de vedere al funcŃiei pe care o îndeplinesc în text.” 5 Vezi şi M.Slodzian 2000: 75 care consideră că analiza unor corpusuri mari de texte a permis „observarea unor fenomene respinse până atunci de terminologia clasică: variaŃia terminologică la nivel textual şi intertextual.” şi 69 „realitatea textelor demonstrează frecvenŃa variaŃiei terminologice” şi „„ la montée inexorable de la polysémie”, datorată în principal comunicării între domenii.” 6 Vezi A. Bidu –Vrănceanu 2007: 114 care arată că polisemia „... trebuie considerată firească pentru termenii care trec dincolo de domeniul lor şi prezintă un interes major în terminologia „externă” sau într-o terminologie dinamică”, dar şi M. Bouveret 1998: 6, 8 care afirmă că: „La deuxième hypothèse met en question le principe de monosémie du terme en mettant en avant le fait que les dysfonctionnements que connaît le terme ne sont rien d'autre que le fonctionnement normal de tout signe de langue naturelle. [...]En réalité, le terme est sujet à la synonymie et à la polysémie, à tous les «dysfonctionnements» que connaissent les dénominations de langue commune. Tout terminologue dans sa pratique en rencontre de nombreux cas. Le terme n'est donc pas intrinsèquement monosémique, et en cela distinct du signe.” 7 Vezi în acest sens şi M. Bouveret 1998: 10 „La polysémie est multiple. Elle peut par exemple être liée à l'évolution de techniques, à des transferts de vocabulaires d'une discipline à l'autre, voire à des chevauchements sémantiques entre langue générale et discours spécialisés (cf. Candel 1984).” sau I. Desmet 2005: 2 „Nous proposons une approche des langues de spécialité fondée pour l’essentiel sur les principes de la linguistique descriptive, intégrant la variation à plusieurs niveaux : variation des langues, des discours et des textes de spécialité ; variation dans le temps, dans l’espace, en fonction des interlocuteurs et des situations de communication ; variation des unités linguistiques de spécialité sur l’axe syntagmatique et sur l’axe paradigmatique ; variation sur le plan lexical, sur le plan phrastique, sur le plan textuel et sur le plan discursif.” 8 I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a: 201, A. Bidu-Vrănceanu 2007: 16. 9 Vezi şi A. Toma 2005: 393 „În cercetarea lingvistică actuală, de multe ori, discipline diverse intervin în investigarea aceluiaşi obiect de cercetare sau oameni de ştiinŃă, cu dublă sau multiplă specializare au o mobilitate particulară între domenii [...]InterfaŃa lingvistică a acestei relităŃi ştiinŃifice este migrarea termenilor ştiinŃifici de la un domeniu la altul.” 10 Aşa cum vom arăta în secŃiunea următoare polisemia interdomenială, ca şi polisemia extradomenială se justifică, în abordarea noastră, doar din perspectiva termenilor-lexem (nu şi din perspectiva termenilor-concept). Polisemia intradomenială se manifestă însă în cazul termenilor-nucleu şi în cazul termenilor migratori-concept. 11 Există chiar discipline (în cadrul unor programe de mastrat), care studiază împreună industria chimică şi alimentară (ex. Strategii termoeconomice în industria chimică şi alimentară) 12 NoŃiunea de polisemie ca puncte de vedere diferite a fost introdusă în terminologie de A. Condamines şi J. Rebeyrolle 1997 a. Vom reveni asupra acestui tip de polisemie în cele ce urmează. 13 Vezi şi A. Condamines şi J. Rebeyrolle 1997 a: 176 „une langue spécialisée est parlée par des locuteurs identifiables à leur rôle social par des éléments reliés à leur compétence.“ 14 Redăm aici cele 6 tipuri de accepŃiuni corelate punctelor de vedere ale specialistului: a. poliaccepŃiuni 1. V de type projeter dans l'espace + dét + NI (1) lancer des satellites en orbite V support de type faire + dét + (déverbal) DVB de type projeter dans l'espace + de + dét + NI

95

(2) effectuer le lancement du satellite (3) effectuer le tir de SPOT4 2. V de situation dans l'espace + dét + NI (4) positionner le satellite (4) localiser le satellite V support de type calculer + dét + DVB + de + dét + NI (6) déterminer la position du satellite (7) calculer la position du satellite (8) prédire la position du satellite (9) calculer, délivrer une estimation de [la] position du satellite 3. V de type placer + dét + N2 + sur + dét + NI (10) placer un système sur le satellite (11) placer un senseur stellaire sur le satellite ( 11 bis) poser des fixations sur le satellite V support de type faire + dét + DVB placer + de + N2 + sur + dét + NI (12) réaliser l’embarquement du prototype sur le satellite SPOT4 (13) faire l'intégration des instruments sur les satellites porteurs (14) faire l'intégration des essais électriques, essais mécaniques sur le satellite (15) réaliser l'embarquement du navigateur autonome sur le satellite 4. V de type faire + N2 + à bord de + dét + NI Ce type de fonctionnement n'est pas attesté dans le corpus étudié. V support de type faire + dét + DVB + de + N2 +à bord de + dét + N (16) faire le contrôle d'orbite à bord du satellite (17) reléguer les prétraitements à bord du satellite (18) réaliser les traitements à bord du satellite (19) fournir des estimations de navigation à bord d'un satellite (20) connaître les paramètres de navigation à bord du satellite (21) réaliser l'application navigation à bord du satellite (22) réaliser le contrôle d'orbite autonome à bord du satellite (23) réaliser la probation en vol du calcul d'orbite à bord du satellite 5. V de type transmettre + dét + N2 + à + dét + NI (24) envoyer les paramètres d'orbite au satellite V support de type faire + dét + DVB de type transmettre + de + N2 + à + dét + NI (25) réaliser l'envoi de télécommandes au satellite (26) faire la transmission de téléchargements I télécommandes aux satellites 6. V de mouvement + par / via + dét + NI (27) [les données de DIODE] descendent via le satellite (28) [la voie de données] passe par le satellite b. puncte de vedere 1. Le satellite peut être considéré comme un corps artificiel . Il s'agit, en somme, du sens du dictionnaire, qui présente le satellite (artificiel) comme un corps artificiel lancé de la terre de façon à devenir le satellite d'une planète. 2. Le satellite est considéré comme un mobile en ce sens qu'il constitue un corps qui peut être mû, dont on peut changer la position. Il s'agit donc d'une propriété du satellite qui est privilégiée dans ce type d'utilisation. 3. La plupart des sens du terme satellite peuvent être interprétés comme une plateforme. On constate dans ce cas un glissement par métonymie puisque la plate-forme est une partie du satellite. 4. Par un glissement par métonymie, le satellite est considéré comme un véhicule. 5. Lorsqu'il est fait référence au satellite en tant qu'hôte, c'est une propriété (un trait dénotatif) du satellite qui est privilégiée. 6. Les fonctionnements dans lesquels le satellite est présenté comme un relais, une interface révèlent une autre propriété de l'objet satellite, en privilégiant également un trait dénotatif. 15 idem. : 178 se doreşte aşadar a se stabili dacă punctul de vedere este specific unui locutor particular sau unui ansamblu de locutori care împărtăşesc aceleaşi competenŃe. 16 Vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 70 „Utilizarea în mai multe ştiinŃe a unui termen specializat, fenomen curent în epoca actuală, determină sensuri ale căror definiŃii au asemănări şi diferenŃe în măsură

96

mai mare sau mai mică. În aceste cazuri interesează păstrarea nodului dur al sensului specializat şi a altor elemente comune, cum ar fi: VALENłĂ (chimie, lingvistică), CUARł (chimie, mineralogie), CON (matematică, fizică, geografie), GAMĂ (muzică, pictură), PUNCT (matematică, lingvistică, fizică, chimie, tehnică, arte plastice).” 17 Vezi, în acest sens şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 71 cu referire la „situaŃii […] în care termenii utilizaŃi în domenii diferite au în comun numai nucleul dur al sensului specializat. De exemplu VALENłĂ are nucleul dur “capacitate (disponibilitate) de combinare. DiferenŃele specifice vizează elementele care se schimbă, altele în funcŃie de domenii: în chimie – atomi, în lingvistică – cuvinte.” 18 „Adjectives are often monadic predicates which externalize their unique argument; unlike verbs, they apparently lack a specifier position for projecting their external argument and project their argument in the specifier of a copula. Compare: Ion respira./ Ion este viu.”http://www.linguist.jussieu.fr/~essromgram/ADJc.doc 19 Jason A. J. Jackson 2006: 3 „The predicate selects one (monadic) or two (dyadic) arguments.” 20 O privire mai atentă arată că situaŃiile identificate de Cabré coincid celor două cazuri de “împrumut” dintr-un domeniu în altul discutate de A.Toma. Vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 185 „CondiŃionările extralingvistice de conŃinut au consecinŃe semantice importante pentru aprecierea lexicului ştiinŃific interdisciplinar. Se constată identitatea sau echivalenŃa semantică dintre un termen utilizat în terminologii diferite (ceea ce înseamnă acelaşi sens sau aceeaşi medie semantică la care se adaugă seme specifice) sau diferenŃieri destul de mari, în cazul transferurilor prin metaforă. Apropierea semantică (justificată, de obicei, extralingvistic), caracterizează interdisciplinarităŃile reale, propriu-zise. DiferenŃierea semantică, corelată cu reprezentări limitate cantitativ, accidentale, constituie un aspect marginal sub aspectul interdisciplinarităŃilor, dar interesant pentru „laicizarea ştiinŃelor” şi „democratizarea cunoaşterii”, specific unei terminologii dinamice.” 21 Disciplinele de tip delfic (după clasificarea lui Riggs 1984, unde se distinge între disciplinele delfice „delphiques”, care utilizează forme existente dându-le un sens nou şi disciplinle criptice "cryptiques”, care creează forme noi) împrumută denumirile unor concepte din alte discipline pe baza unei analogii între aceste concepte, ceea ce constituie, în termenii lui H. Béjoint 1989: 408 creaŃia terminologică de tip polisemic (la création terminologique de type polysémique). 22 M. Bouveret 1998: 11 „On pourrait ainsi poursuivre la liste et ajouter un type 6 (de polysémie) correspondant à la métaphore. Celle-ci pose en effet également le problème de la polysémie, parce qu'elle importe au moins un sème commun sur lequel s'opère le glissement. Il s'agit donc bien d'une polysémie. C'est le cas par exemple du terme virus utilisé en informatique comme métaphore du virus biologique. Or si l'on se réfère à la distinction classique entre polysémie et homonymie (Kleiber 1984; Martin 1972, 1979) c'est ce sème commun minimal qui permet de parler de polysémie alors qu'aucun sème n'est commun en homonymie.” 23 Fenomen diferit de acela al reintegrării unităŃilor determinologizate în discursul specializat al domeniului de origine, care va fi studiat sub numele de polisemie intradomenială (polysémie intra-domaines - I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a: 214). 24 Tipul de polisemie manifestat în momentul în care termenii ajung în contexte de limbă comună, suferă un proces de determinologizare şi dezvoltă conotaŃii, ca orice cuvinte ale limbii, este studiat de noi sub numele de polisemie extradomenială. Acest tip de polisemie este analizat în lucrări de terminologie şi sub denumirea de polisemie externă sau dinamică semantică - vezi în principal A. Bidu-Vrănceanu: 2007. 25 Aceste unităŃi determinologizate se pot reinfiltra în discursul specializat aparŃinând atât domeniului de origine (ceea ce I. Meyer şi K. Mackintosh numesc polisemie intradomenială (polysémie intra-domaines), cât şi în discursul specializat aparŃinând altor domenii, această ultimă situaŃie reflectând, deci, tipul de polisemie pe care îl avem în vedere în cazul de faŃă - polisemie interdomenială (polysémie inter-domaines). 26 ReŃinem aici definiŃia din BUSINESS DICTIONARY (www.businessdictionary.com) VIRTUAL CORPORATION: „ Ad hoc alliance of independent experts (consultants, designers, developers, producers, suppliers, etc.) who join to pursue a particular business opportunity. Virtual enterprises have little or no physical presence or infrastructure, rely heavily on telecommunications and networks such as internet, and usually disband when their purpose is fulfilled or the opportunity passes. Agile, flexible, and fluid, they are extremely focused and goal driven, and succeed on the basis of little investment requirements,

97

low startup and overhead costs, and fast response time. Geographically dispersed members of a virtual enterprise collaborate on the basis of their core strengths from wherever they are and whenever they are able to do so, and may become competitors in pursuit of another opportunity. Also called virtual enterprise or virtual company.” Pe lângă aceşti termeni, în limba română au fost înregistraŃi (tot după modelul limbii engleze) şi ORGANIZAłIE VIRTUALĂ (ex:„ ConsorŃiul creat în cadrul proiectului este o organizaŃie virtuală fără delimitări spaŃiale în care membrii ei rezolvă o problemă comună, depun un efort comun, indiferent de dispunerea în spaŃiu a oamenilor şi a resurselor. ConsorŃiul proiectului ca organizaŃie virtuală nu are o structură organizaŃională fixă, aceasta fiind înlocuită cu o reŃea de puncte nodale, între care nu există conexiuni rigide. OrganizaŃia virtuală nu mai este compusă din departamente care lucrează fiecare pe diferite segmente ale unui proiect, ci proiectul este cel care impune structurarea pe noi departamente virtuale.” - http://www.scribd.com/doc/17891979/VALOAREA-ADAUGATA-A-PROIECTELOR-EUROPENE vezi şi sensul înregistrat de BUSINESS DICTIONARY: „VIRTUAL ORGANIZATION : One that (1) does not have a physical (bricks and mortar) presence but exists electronically (virtually) on the internet, (2) is not constrained by the legal definition of a company, or (3) is formed in an informal manner as an alliance of independent legal entities.) BANCĂ VIRTUALĂ (ex:„ 5.000 de romani transfera bani reali prin banci virtuale” ; spre exemplu BUSINESS DICTIONARY

înregistrează VIRTUAL BANK cu sensul de „ Internet based financial institution that offers deposit and withdrawal facilities, and other banking services, through automated teller machines or other devices, without having a physical (brick and mortar) walk-in premises”) , CREDIT VIRTUAL (ex: „ PayPal

introduce cardul de credit virtual” ), CONT VIRTUAL (ex: „ Unde pot face un cont virtual care sa aiba

atasat un card ce sa imi fie trimis acasa si sa pot retrage banii?” ) CARD VIRTUAL (ex: „ Ce ofertă de

carduri virtuale există pe piaŃa românească?” ) ş.a. 27 Ca şi I. Meyer şi K. Mackintosh, considerăm că migrarea termenului VIRTUAL spre domeniul

economic are loc prin intermediul limbii comune. Sintagma economie virtuală a fost folosită iniŃial în contextul jocurilor pe Internet (unde au fost antrenate şi alte concepte ce Ńin de domeniul economic): „A virtual economy (or sometimes synthetic economy) is an emergent economy existing in a virtual persistent world, usually exchanging virtual goods in the context of an Internet game. People enter these virtual economies for recreation and entertainment rather than necessity, which means that virtual economies lack the aspects of a real economy that are not considered to be „fun" (for instance, players in a virtual economy do not need to buy food in order to survive, and usually do not have any biological needs at all). However, some people do interact with virtual economies for „real" economic benefit.” - http://en.wikipedia.org/wiki/Virtual_economy). 28 I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a: 212 „Il est intéressant de constater que les emplois de mots déterminologisés peuvent réinfiltrer le discours du domaine d’origine (par example, l’ informatique pour VIRTUAL) ainsi que d’autre domaines terminologiques. Ainsi, les termes VIRTUAL CURRENCY, VIRTUAL ECONOMY et VIRTUAL CORPORATION se chargent à l’heure actuelle de nouveaux sens terminologiques dans le domaine de l’économie.” 29 A. StoichiŃoiu-Ichim 2001 –a: 119-120, A.Bidu-Vrănceanu 2007: 113. 30 Vezi şi studiul realizat de A. Condamines, J. Rebeyrolle, A. Soubeille 2004 „Variation de la Terminologie dans le Temps”, despre care vom discuta în cele ce urmează. 31 G. Pană-Dindelegan 1997. 32 A. StoichiŃoiu-Ichim 2001: 119-120. 33 Cl. Bédard 1988 consideră că „O imprecizie iniŃială a uzajului termenilor este inevitabilă, dar devine cronică în anumite domenii în evoluŃie rapidă, unde anumiŃi termeni se fixează mai rapid decât alŃii. Amplitudinea acestor fenomene depinde mai ales de intensitatea schimbărilor .” 34 Vezi A. Condamines şi J.Rebeyrolle 2004: 548 „Devant ce risque majeur de perte de connaissances, le CNES est à la recherche de méthodes qui lui permettent de repérer les évolutions ou les ruptures de connaissances afin de proposer aux ingénieurs des moyens d’accéder à des fonctionnements pouvant être interprétés comme des indices d’un changement potentiel.” 35 Vezi A.Bidu-Vrănceanu 2007: 113. 36 idem.: 36, 113, M.T. Cabré 1991: 61.

98

37 Aşadar, chiar şi la nivelul paradigmatic aceşti termeni informatici sunt polisemantici; se poate presupune ca în apariŃia lor reală în discursul „strict” specializat , polisemia acestor termeni ar fi mult mai bine reprezentată. 38 Aşa cum am arătat, numai stadiul în care unităŃile determinologizate (în urma contactului iniŃial cu limba comună) sunt reinfiltrate în discursul specializat, având loc, aşadar, un proces de reterminologizare a sensului în domeniul de origine este relevant din punctul de vedere al terminologiei intradomeniale. 39 Se zice în scopul de a profita de populariatea pe care această unitate determinologizată o manifestă (I.Meyer şi K.Mackintosh 2000 a: 211, 213). 40 I.Meyer şi K.Mackintosh 2000 a: 212, 213: „Lorsqu’un terme se déterminologise, ses emplois en langue générale peuvent réinfiltrer le discours terminologique sous la forme de sens certes plus larges que le sens terminologique d’ origine mais pas suffisamment pour faire partie de la langue générale.” „Dans le cadre des langues spécialisées, la déterminologisation peut donner naissance à de nouveaux sens terminologiques plus larges que ce soit dans le domaine d’origine ou dans d’autres domaines.”

41 Luând în calcul situaŃia de migrare a termenilor spre LC, literatura de specialitate este dominată de două perspective, în funcŃie de situarea obiectului de studiu, termenul, într-un sistem binar sau ternar.

Într-un sistem binar termen vs. cuvânt, polisemie (extradomenială) înseamnă derivare semantică (deşi, cum vom arăta în continuare, în interpretarea nostră, polisemia extradomenială nu se reduce la acest fenomen), în momentul în care termenul migrează spre limba comună şi dezvoltă, plecând de la sensul la origine specializat, noi sensuri conotative prin încălcarea registrului stilistic. De aceea, fenomenul este recunsocut şi ca dinamică semantică, neologie semantică (M.F. Mortureux 1997: 117-120), schimbare de sens sau tropi (V. Nyckees 1998: 105-133; A. Lehmann şi F. Martin-Berthet 1998: 78-90), evoluŃia sensului (A. Nicklas-Salminen 2003: 159-165) sau, la modul general, de conotaŃii (B. Spillner 1994: 53).

Într-un sistem ternar, unitatea lexicală nu este propriu-zis nici termen, nici cuvânt, ci activează, în funcŃie de situaŃia de comunicare, caracterul specializat sau nonspecializat. Aşadar, din această perspectivă, specializarea este o trăsătur ă activabilă contextual. Cele două faŃete activabile contextual păstrează între ele o legătur ă polisemică. Această ipoteză este susŃinută de M. T. Cabré, din punctul de vedere al unei teorii comunicative a terminologiei (vezi, spre exemplu, M. T. Cabré 2000 c. : 30, 33, 34; M. T. Cabré şi A. Adelstein 2002: 1, 8, 15 ş.a.).

Noi am optat pentru prima situaŃie, în tradiŃia studiilor despre polisemie terminologică dezvoltate la noi. 42 A.Bidu-Vrănceanu 2007: 112. 43 A. Bidu-Vrănceanu 1990: 39-34; 1993 : 63-87; 2003 : 291-298 ; A. StoichiŃoiu-Ichim 2001-b: 12-14; 2006: 11-17. În lingvistica europeană fenomenul mai este semnalat şi sub denumirea de neologie semantică (M.F. Mortureux 1997: 117-120), schimbare de sens sau tropi (V. Nyckees 1998: 105-133; A. Lehmann şi F. Martin-Berthet 1998: 78-90), evoluŃia sensului (A. Nicklas-Salminen 2003: 159-165) sau, la modul general, de conotaŃii (B. Spillner 1994: 53). 44 A. Bidu-Vrănceanu 2007: 39.

45 Se cuvin făcute următoarele precizări: Pentru I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a: 204 – 205 conceptul de „dilu Ńie” („dilution de sens

terminologique d’origine” se opune „ păstrării aspectelor fundamentale ale sensului terminologic” („maintien des aspects fondamentaux du sens terminologique”) şi se referă la cazul în care „les mots déterminologisés [...] sont tant étirés qu’ils ne désignent plus le concept terminologique d’origine”, corespunzând situaŃiei în care unitatea terminologică dezvoltă (în contexte de limbă comună) sensuri figurate, sau când „les mots déterminologisés relèvent d’extensions figurées du sens terminologique d’origine” (Meyer şi Mackintosh 2000 a: 208), referindu-se, aşadar, (doar) la gradul înalt al determinologizării (des cas plus significatifs de déterminologisation): „ les sens figurés du mot représentent des cas plus significatifs de déterminologisation, dans la mesure où ils voient une dilution importante de leur sens terminologique” (Meyer şi Mackintosh 2000 a: 204). În acest sens, vezi şi J. Halskov 2005 a: 40-41: „The definition in Meyer and Mackintosh [...] groups the semantic/pragmatic changes caused by determinologization into two types:

1) Maintien des aspects fondamentaux du sens terminologique 2) Dilution du sens terminologique d'origine To illustrate the difference between 1) preservation and 2) dilution of a terminological sense we

can consider the two phrases from The New York Times 1999 below:

99

• A large server • The Internet business model needs a reboot When the term server is modified by the conceptually fuzzy adjective large, it seems that the

reference of the combined phrase has somehow become less accurate. Are we talking about a server, which is physically large, or about a server which is equipped with large amounts of RAM? In spite of the superficial fuzziness, the reference to the domain specific concept seems to be largely intact. However, this is not the case with the figurative use of the term reboot. When taking the context into consideration it becomes obvious that reboot no longer refers to the original domain specific concept of shutting down and restarting an operating system, but is being used in the more general sense of starting something afresh.” sau J. Halskov 2005 b: 1 „This phenomenon, known as determinologization has been defined as the ways in which terminological usage and meaning can loosen when a term captures the interest of the general public (Meyer şi Mackintosh 2000: 199), and the semantic changes caused by determinologization have been grouped into two types: 1. the original terminological sense is by and large preserved; 2. the original terminological sense is diluted.”

În analiza noastră vom utiliza însă termenul de „dilu Ńie” cu sensul acordat de A. Bidu-Vrănceanu 2007: 156-159, care este mai larg decât la Meyer et al., dilu Ńia fiind definită ca „în Ńelegere/interpretare superficială a sensului specializat de către nespecialişti” (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 158), fiind un fenomen gradabil (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 159 „un grad maxim al diluŃiei se remarcă în întrebuinŃările figurate, conotative”), ce acoperă deopotrivă exprimarea unor valori denotative, sau conotative („Dilu Ńia poate parcurge trepte sau grade diferite, de la păstrarea în limitele sensului denotativ şi a nodului dur al sensului specializat, până la valori conotative, asociate sau utilizate chiar independent” (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 156); „[...] diluŃia sensului ştiinŃific sau interpretarea lui superficială, cu sau fără conotaŃii ” (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 157)). Aşadar, dilu Ńia este la A. Bidu-Vr ănceanu un concept mai general, gradabil, care surprinde ambele laturi înfăŃişate de Meyer et al. – respectiv, a. păstrarea aspectelor fundamentale ale sensului terminologic (maintien des aspects fondamentaux du sens terminologique), care corespunde interpretării superficiale a sensului ştiinŃific de către nespecialişti (la compréhension superficielle de mots spécialisés par le non-spécialiste) şi b. când au loc modificări conceptuale considerabile, dezvoltându-se sensuri figurate (les mots déterminologisés relèvent d’extensions figurées du sens terminologique d’origine) şi care doar în gradul lui maxim se confundă cu conceptul de diluŃie înfăŃişat de I. Meyer. Prin urmare, diluŃia nu se mai asociază ca în cazul teoriei lui Meyer, doar gradului înalt de determinologizare, când apar conotaŃii şi nu mai este desemnat conceptul terminologic de origine, ci întregului proces de determinologizare: „Termenii de-specializare şi, mai ales, determinologizare se referă la efectele semantice ale extinderii LS, situaŃie în care se Ńine seama de diluŃia sensului ştiinŃific sau de interpretarea lui superficială, cu sau fără conotaŃii.” (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 157).

Nu ne referim aici la ceea ce A.Bidu-Vrănceanu 2007: 161, 177 numea determinologizare în sens restrâns sau determinologizare de tip b., cu referire la „rezultatul extinderii la nivelul limbii comune a unor concepte de interes larg, care îşi păstrează nodul dur şi, implicit, valoarea denotativă, cum ar fi MAŞINĂ, COMUTATOR, INVENłIE, RANDAMENT, VALOARE, BIFURCARE ş.a., situaŃie în care determinologizare este echivalent cu banalizare în sensul (a).”

ÎnŃelegem determinologizarea ca fenomen gradabil la care sunt supuşi termenii prin utilizarea mai largă, dincolo de discursul specializat (vezi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 38: „Transferul termenului în texte şi contexte de largă circulaŃie antrenează un proces de determinologizare a sensului specializat în grade diferite” ), ceea ce implică atât a. interpretarea superficială a sensurilor specializate (când „ termenii îşi păstrează nodul dur şi implicit valoarea denotativă” A. Bidu Vrănceanu 2007: 161) – etapă care se confundă cu ceea ce A. Bidu Vrănceanu 2007: 177 numea determinologizare în sens restrâns (respectiv determinologizare în sensul (b), la pagina 161), când „determinologizarea se referă numai la termenii tehnico-ştiinŃifici care interesează ca atare şi vorbitorii obişnuiŃi, păstrându-şi valoarea denotativă a sensului specializat (chiar dacă interpretat superficial)”, oferind exemple din diverse domenii: MAŞINĂ, ACCELERAłIE, BUGET, CREDIT, SIDA, ADN ş.a. – cât şi b. termenul capătă, pe lângă dimensiunea denotativă, proprie sensului specializat şi una conotativă – etapă care redă ceea ce I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a: 204 numeau des cas plus significatifs de déterminologisation: „ les sens figurés du mot représentent des cas plus significatifs de déterminologisation, dans la mesure où ils voient une dilution importante de leur sens terminologique”, corespunzând, deci, gradului înalt al

100

determinologizării . Şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 40 menŃionează termenul FRÂNĂ care, „în diverse limbi, prin valorile conotative frecvente atinge un grad maxim de determinologizare. (ceea ce nu înseamă însă determinologizare totală „determinologizarea nu poate totală” – A. Bidu-Vrănceanu 2007: 39.). De asemeanea, suntem de acord cu ceea ce se susŃine în A. Bidu-Vrănceanu 2007: 39: „Credem că determinologizarea nu poate fi totală, nici chiar în cazul sensurilor conotative, (când se combină funcŃia de comunicare cu cea expresivă din limbă) şi când relaŃia cu sensul specializat este mai mult sau mai puŃin evidentă.” , sau „I. Meyer şi K. Mackintosh 2000: 199-200 dau numeroase exemple de termeni care se caracterizează prin grade diferite de determinologizare, dar nu pot fi rupte total de nucleul dur al sensului specializat: VIRTUAL care merge de la VIRTUAL MEMORY (informatică) la VIRTUAL-SEX, VIRTUAL TRAVEL [...].” 46 Aşa cum vom vedea în analiza viitoare, polisemia extradomenială nu se limitează în cazul nostru la situaŃia în care determinologizarea îşi asociază valori conotative, aşadar, e un concept mai larg decât ceea ce lucrările de specialitate numesc dinamică sau neologie semantică (vezi, spre exemplu, A. Bidu-Vrănceanu 2007: 29 „Analiza sensurilor metaforice sau a „deviaŃiilor” semantice […] este în atenŃia a numeroşi cercetători străini şi români sub numele de dinamică semantică sau neologie semantică.” ). Vom vorbi şi de un tip inferior de polisemie extradomenială, când termenul suferă doar o „dilu Ńie” a sensului (neînsoŃită de conotaŃii) şi modificări contextuale, apărând din contextul specializat al domeniului pe care-l părăseşte, în contextul limbii comune şi manifestând libertăŃi combinatorii mult mai mari.

47 Vezi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 39 „[...] determinologizarea nu poate fi totală, nici chiar în cazul sensurilor conotative, (când se combină funcŃia de comunicare cu cea expresivă din limbă) şi când relaŃia cu sensul specializat este mai mult sau mai puŃin evidentă.”;

48 Există, aşadar, o oarecare diferenŃă între ceea ce A. Bidu-Vrănceanu 2007: 112, 119 numea polisemie externă (cu referire la situaŃia „când termenii trec dincolo de domeniu, în relaŃie cu limba comună sau cu alte terminologii” sau „rela Ńia cu altă terminologie sau cu limba comună” ) şi ceea ce noi numim polisemie extradomenială (cu referire exclusiv la migrarea termenilor dincolo de domeniile de specialitate, fie ele domenii de origine D0 sau domenii receptor Dr , spre limba comună) în contrast cu polisemia interdomenială (cu referire la migrarea termenilor dinspre un domeniu de origine spre alte domenii de specialitate – domenii receptor). Totuşi, ceea ce A. Bidu-Vrănceanu 2007 numeşte „rela Ńia termenilor cu alte terminologii” se întâmplă tot prin intermediul limbii comune, fiind vorba de situaŃia în care termenii despecializaŃi ajung accidental, în contextul permisiv al LC, în combinaŃii cu termenii despecializaŃi proveniŃi din alte domenii de specialitate.

Aşadar, polisemia extradomenială se manifestă în două situaŃii: 1. termenii ajung în contextul LC unde suferă o lărgire semantică şi, eventual, devieri semantice

bazate pe metaforă sau metonimie (suferă, aşadar, o determinologizare în diferite grade), combinându-se cu unităŃi ale lexicului general (cuvinte);

2. termenii ajung în contextul LC unde suferă un proces de determinologizare. În contextul

permisiv al limbii comune, unde li se permit libertăŃi combinatorii mult mai mari, termenii ajung, accidental, prin intermediul presei de largă circulaŃie (aşadar, la nivelul discursului cu un grad redus de specializare), în vecinătatea altor unităŃi determinologizate ce aparŃin altor domenii (domenii-receptor). Când astfel de combinaŃii nu se manifestă decât la nivelul limbii comune, neajungând să fie utilizate în discursul specializat al domeniului-receptor (ceea ce ar fi înfăŃişat situaŃia pe care Meyer et al. o numeau terminologizare într-un domeniu adoptiv, termenii dezvoltând un tip de polisemie numit polisemie interdomenială), considerăm că tipul de polisemie pe care îl dezvoltă termenii este extradomenială, păstrându-se, aşadar, în graniŃele limbii comune.

În interpretarea noastră, cazul 2 ar corespunde situaŃiei semnalate de A. Bidu – Vrănceanu 2007:

116-117 ca „ alte tipuri de polisemie externă reprezentate de valenŃe metaforice dobândite de unii termeni specializaŃi utilizaŃi prin intermediul presei de largă circulaŃie în contexte specifice altor limbaje ştiinŃifice”, în exemple precum COLAPS economic, MIOPIE politică, INFUZIE de capital ş.a. iar sensurile noi, metaforice, dezvoltate de termeni în astfel de contexte (când LC îi pune accidental, prin intermediul mass-media, în relaŃie cu alte terminologii) ar înfăŃişa fenomenul pe care aceeaşi autoare îl califică drept INTERFERENłĂ, sau „analogie semantică minoră între termenii aparŃinând unor discipline diferite”.

101

O posibilă confuzie ar fi în momentul în care s-ar considera că termenii care migrează dinspre un

domeniu de origine D0 spre LC şi intră în contact cu alte unităŃi determinologizate, aparŃinând altor domenii (libertăŃile combinatorii mai mari favorizând acest tip de contexte), ar dezvolta o polisemie interdomenială.

Reluând definiŃia polisemiei externe, (formulată de A. Bidu –Vrănceanu 2007: 112, ca fenomen

care se manifestă „când termenii trec dincolo de domeniu, în relaŃie cu limba comună sau cu alte terminologii”, cu care intră în contact tot prin intermediul presei de largă circulaŃie), dacă polisemia externă se manifestă când termenii trec dincolo de domeniu, ceea ce, din punctul de vedere al terminologiei externe - unde ne interesează termenul ca unitate discursivă (termen-lexem) - coincide cu utilizarea acestora nu numai în discursul strict specializat, ci şi în cel cu grad redus de specializare sau chiar LC, rezultă că polisemia externă se manifestă doar la nivelul discursului cu grad redus de specializare sau LC.

Reformulăm definiŃia, Ńinând cont de faptul că prin domeniu se poate înŃelege atât domeniu de

origine (D0), cât şi domeniu-receptor (Dr): Polisemia - pe care am decis să o numim extradomenială, în opoziŃie cu polisemia

intradomenială şi cu cea interdomenială – se manifestă în momentul în care termenii migrează dincolo de domeniul de origine (D0) (aşadar părăsesc discursul strict specializat) spre discursul de specializare medie sau mică, sau chiar LC, unde, accidental, libertăŃile combinatorii fiind mai mari, pot intra în contact cu alte unităŃi determinologizate aparŃinând altor domenii (domenii-receptor – Dr), care, de asemenea, au migrat spre LC.

Aşadar, polisemia extradomenială corespunde modificărilor semantice manifestate la nivelul

discursului cu grad redus de specializare sau nespecializat, pe când celelalte tipuri de polisemie (intra -şi interdomenială) sunt corelate cu discursul strict specializat, al domeniului de origine în primul caz, sau al domeniului receptor în cel de-al doilea. 49 Cea de-a doua etapă a acestui proces ar corespunde impactului determinologizării asupra limbajelor specializate, unităŃile determinologizate putând fi reintegrate (de către experŃii care doresc să profite de popularitatea acestora) atât domeniului de origine, cât şi unor alte domenii de specialitate. 50 Pentru mai multe detalii vezi partea a II-a a lucrării.

51 Şi M. Bouveret 1998 : 11 dă exemplul termenului VIRUS din informatică a cărui denumire este preluată din biologie pe baza unei analogii, vorbind de un tip de polisemie corespunzător metaforei.

52 Vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 184 „Ac Ńiunea deliberată a specialiştilor din domenii diferite justifică utilitatea combinării metodelor lor de cercetare, orientate spre obiective noi; în asemenea condiŃii, transferul termenilor dintr-un domeniu în altul se materializează în cantităŃi reprezentative. Este cazul considerării aceleiaşi realităŃi sau a aceluiaşi referent sub aspecte diferite, cum ar fi utilizarea de formule chimice în mineralogie. 53 Denumirea de termen-concept (sau concept) este folosită iniŃial de A. Toma 2006 a: 332-334 şi A. Toma 2006 b: 3, 5, cu referire la termenul din perspectiva terminologiei interne, tradiŃionale sau termenul wüsterian.

54 Corpusul este reprezentat de arhiva electronică a celor mai cunoscute publicaŃii actuale, reprezentând diverse segmente de presă, dar evitând publicaŃiile cu profil informatic (vezi CHIP), care se adresează în primul rând specialiştilor în acest domeniu. Tipul de discurs vizat a fost, deci, cel de vulgarizare, puŃin specializat, făcut de specialişti în grade diferite pentru nespecialişti. Dintre publicaŃiile cercetate amintim: „22”, „Academia CaŃavencu” (A.C.), „Adevărul” (A.), „Banii No ştri” (B.N.), „Bursa” (B.), „Capital” (CA.), „Cadran Poli tic” (C.P.), „Cotidianul” (CO), „Dilema Veche” (D.V.), „Formula As” (F.A.), „Gardianul” (G.), „Jur nalul NaŃional” (J.N.), „România Liber ă” (R.L.) „Săptămâna Financiară” (S.F.), „Ziarul Financiar” (Z.F.)

55 Alte dificultăŃi apar şi în momentul în care termenii interdisciplinari sunt atestaŃi şi în limba comună, fiind necesară determinarea, de multe ori dificilă, a unor criterii pe baza cărora să se stabilească dacă migrarea între domenii s-a făcut direct sau prin intermediul limbii comune.

În această situaŃie, criteriile care ar putea fi propuse sunt al frecvenŃei şi al datării atestărilor, ambele putând fi aplicate atât la nivelul textelor, cât şi la nivelul dicŃionarelor.

102

Rezultatele studiilor noastre ne determină să considerăm că un termen ce aparŃine unui domeniu pe

care îl numim D0, termen pe care îl vom nota t1D0, care este presupus a fi migrat prin intermediul limbii comune (LC) – aşadar migrare mediată, nu directă – în alt domeniu (domeniu receptor - Dr) se manifestă atât în limba comună, cât şi în domeniul receptor în sintagme de tipul t1D0 t2Dr, ordinea termenilor fiind nerelevantă pentru direcŃia migrării , sintagma fiind formată, aşadar, atât din termenul care migrează (t1D0), cât şi din alt termen (t2Dr) ce aparŃine domeniului în care s-a efectuat migrarea, sau domeniul receptor (spre exemplu, în engleză, astfel de sintagme sunt internet banking sau virtual currency, situaŃie în care domeniul economic contează ca domeniu receptor). Pentru limba română, o sintagmă care nu a migrat încă spre discursul specializat al domeniului receptor, manifestându-se aşadar doar la nivelul textelor din presa de largă circulaŃie, şi nu al textelor specializate ce aparŃin domeniului receptor este, de pildă, ACCESAREA FONDURILOR. Ambii termeni, atât ACCESA, cât şi FONDURI se regăsesc în dicŃionarele generale ale limbii, putând fi consideraŃi unităŃi determinologizate.

Sugerăm aşadar că termenii pot fi bănuiŃi a fi migrat într-un alt domeniu prin intermediul limbii comune, dacă fac parte de fapt din sintagme de tipul t1D0 t2Dr, întrucât mecanismul prin care limba comună permite medierea migrării interdomeniale ar fi alăturarea (mai mult sau mai puŃin accidentală, manifestată într-un context permisiv), a doi termeni (despecializaŃi) aparŃinând unor domenii diferite.

Aşadar, dacă o sintagmă de tipul t1D0 t2Dr este atestată frecvent în textele de largă circulaŃie, la nivelul LC (noi ne-am raportat la textele de presă, texte pe care le-am considerat reprezentative din punctul de vedere al înregistrării noutăŃii lingvistice, al surprinderii limbii în mişcare, în actualitatea ei), fiind chiar înregistrată de dicŃionarele generale, iar atât t1D0, cât şi t2Dr sunt frecvent atestaŃi în LC atât independent, cât şi în alte sintagme, dar sintagma este slab reprezentată în textele (strict) specializate ale domeniului receptor, fiind rareori atestată în dicŃionarele specializate ale Dr, se poate considera că migrarea s-a făcut prin intermediul limbii comune. Desigur, criteriului frecvenŃei i se poate asocia criteriul datării, prin compararea perioadei în care sintagma a fost atestată în textele de limbă comună şi în dicŃionarele generale, cu aceea a atestărilor în textele şi dicŃionarelor specializate ale domeniului receptor. Considerăm ca o unitate este cu adevărat termen în momentul în care apare în schema conceptuală a unui domeniu de specialitate, fiind atestată de textele specializate (articole ştiinŃifice, tratate) - aşadar la nivelul discursului specializat - şi de dicŃionarele care înregistrează terminologia domeniului.

Reciproc, dacă sintagma este bine reprezentată în domeniul receptor atât la nivel sintagmatic, cât şi paradigmatic, dar slab reprezentată în textele de largă circulaŃie şi în dicŃionarele generale, (importantă fiind şi frecvenŃa atestării independente sau în alte sintagme a termenilor vizaŃi – aşadar gradul de lexicalizare, de integrare a termenilor în LC) se poate considera că migrarea interdomenială s-a făcut direct, ulterior termenii interesând şi limba comună.

Tot astfel, luând în calcul doar migrarea interdomenială, A. Bidu-Vrănceanu 2007: 186 susŃine că „migrarea conceptelor între domenii poate fi studiată statistic: frecvenŃa ridicată a unui termen într-un anumit limbaj arată că termenul e specific acelui domeniu, pe când frecvenŃa scăzută indică împrumutarea termenului.”

56 Vezi şi H. Béjoint şi Ph.Thoiron 2000: 14 „Slodzian fait valoir que la multiplication des accès aux textes spécialisés les a, en quelque sorte, dé-spécialisés, et a mis en évidence des phénomènes difficilement compatibles avec la vision classique du terme: d’une part la variabilité terminologique dans les textes et d’autre part l’essor de la polysémie à mesure que les domaines s’entremêlent, comme on peut constater dans des travaux pluridisciplinaires.”

57 Termenul nucleu şi termenul migrator nu se caracterizează exclusiv prin polisemie ca urmare a MIGRĂRII, ci se pot caracteriza prin oricare tip de polisemie descris mai sus.

58 Prin dimensiune înŃelegem locul (locurile) în care se regăsesc termenii, fie că este vorba de domeniu specializat (ceea ce vom numi în continuare domeniu de origine (D0) şi domeniu receptor (Dr )), sau de limba comună (sau, mai exact, ceea ce vom defini ca spaŃii de interferenŃă (LCD0, LCDr, D0LC sau DrLC)). 59 Avem în vedere fie cazul în care termenii migrează spre un domeniu receptor prin intermediul limbii comune (vezi cazul termenului VIRTUAL analizat de Meyer et al), fie cazul în care termeni caracterizaŃi prin polisemie interdomenială (migrarea dinspre D0 spre Dr s-a făcut direct) migrează spre limba comună (ex. VIRUS care se regăseşte deopotrivă şi în biologie, şi în medicină, şi în informatică, dar şi în limba comună). 60 Migrarea termenilor spre limba comună poate contribui, aşadar, atât la dezvoltarea unui tip special de polisemie interdomenială (caracterizat de noi ca polisemie ca urmare a reintegrării unit ăŃilor

103

determinologizate (în urma contactului cu limba comună) în discursul specializat al altor domenii (migrare prin intermediul LC) ) dar, aşa cum am văzut, şi la dezvoltarea polisemiei extradomeniale. În cazul polisemiei interdomeniale migrarea spre limba comună, care permite o libertate combinatorie mai mare, facilitează intrarea termenilor depecializaŃi în contact cu termenii despecializaŃi ai altor terminologii (ceea ce numeam sub 2.2.1.3. stadiul 2) pentru ca apoi să fie preluaŃi şi reterminologizaŃi în discursul specializat al domeniilor adoptive (stadiul 3). De reŃinut este faptul că numai stadiul 3 este relevant pentru polisemia interdomenială. Dacă termenii se opresc în stadiul 2 (adică nu sunt adoptaŃi de discursul specializat al domeniilor de la care se revendică termenii despecializaŃi cu care intră accidental în contact prin intermediul limbii comune, ci se opresc doar la nivelul discursului de vulgarizare) sau dacă în analiză ne interesează numai stadiul 2 în care se află un termen (care se poate regăsi în toate cele trei stadii), vorbim despre polisemie extradomenială. Recunoaştem, aşadar, două situaŃii în care termenii care intră în contact cu limba comună sunt revendicaŃi de alte domenii (chiar dacă numai la nivelul discursului de vulgarizare, putând trece sau nu în stadiul 3): 1. termenii despecializaŃi intră în contact, în contextul limbii comune, cu termeni despecializaŃi ai altor domenii şi sunt revendicaŃi de acestea din urmă (ex.: MONEDĂ VIRTUALĂ, ECONOMIE VIRTUALĂ, sau CORPORAłIE VIRTUALĂ care sunt reinfiltraŃi în comunicarea specializată de către experŃii din domeniul economic); 2. Termenii despecializaŃi sunt revendicaŃi de alte domenii, motivaŃia fiind una extralingvistică (vezi, spre exemplu realitatea gripei aviare, care face ca un termen la origine informatic precum A VIRUSA, fiind folosit în texte în contextul PASĂRI, să recupereze sensul medical al bazei (VIRUS). Un argument este faptul că într-un context de genul „Dar ce folos, liberalii dau şi ei semne că s-au virusat...” (Co, 29.10, 2007) considerăm că este vorba de un sens figurat al unui termen care provine din informatică, medicină (ne e greu să decidem, deoarece baza – VIRUS prezintă o polisemie interdomenială), pe când în cazul unui context de genul pasăre virusată („B ăsescu, cel puŃin, şi-a schimbat punctul de vedere, după ce a aflat că orătăniile moarte din Ceamurlia erau virusate “... 22, nr.815, 2005) se declanşează imediat în mintea vorbitorului legătura cu virusul gripei aviare, aşadar sensul nu este figurat, ci se încadrează domeniului medical -chiar dacă la un nivel inferior de specializare – sau la ceea ce vom numi LCDr. 61 Este ceea ce vom numi spaŃiu de interferenŃă LCDr (unde LC = limba comună, Dr = domeniu receptor), reprezentând, aşadar, situaŃia în care un termen se află la graniŃa dintre limba comună şi un domeniu receptor, în sensul că procesul de reterminologizare în Dr nu este complet, termenul utilizându-se cu sensul respectiv doar în texte de vulgarizare şi nu în discursul strict specializat. SituaŃia termenilor care se regăsesc în astfel de spaŃii de interferenŃă este relevantă, aşadar, numai din punctul de vedere al polisemiei extradomeniale, procesul de reterminologizare nefiind complet. Spre exemplu, termenul la origine informatic ACCESA este utilizat în contextul permisiv al limbii comune alături de termeni precum CARD, CONT BANCAR ş.a, care provin din domeniul economic şi care sunt la rândul lor determinologizaŃi. Nu a avut loc aşadar o migrare completă, termenul (ACCESA) nefiind adoptat de domeniul receptor (economie) şi la nivelul discursului strict specializat. Un alt tip de spaŃiu de interferenŃă este şi ceea ce am numi spaŃiu de interferenŃă LCD0 (unde LC = limba comună, D0 = domeniu de origine), căci orice termen care migrează dinspre un D0, deci dinspre discursul specializat, spre LC păstrează ceea ce A.Bidu-Vrănceanu numea „nucleu dur semantic”, aşadar, determinologizarea nu poate fi totală.

62 Importantă din acest punct de vedere este lucrarea Lexic ştiin Ńific interdisciplinar (v. A. Bidu-Vrănceanu coord. 2001) care poate fi considerată un ansamblu de mini-dicŃionare specializate ale termenilor interdisciplinari din lingvistică, filozofie, arte plastice, politică, matematică şi mineralogie. Ar fi poate interesant un dicŃionar specializat care sa nu pornească de la un anumit domeniu pentru a înregistra termenii interdisciplinari, ci de la termen, ca entitate pluridmensională.

63 Se consideră că (A.Toma 2005: 396) „dificultatea imanentă studiului terminologic şi anume aspectul enciclopedic este depăşită prin aproximări (necesare!) cu ajutorul unui suport lexicografic, apelându-se aşadar, acolo unde este posibil, şi la definiŃii de tip uzual aşa cum sunt înregistrate ele de dicŃionarele generale.

64 Descrierea amănunŃită a procesului migrării va fi realizată în Fig. 2. 65 Perspectiva lingvistică este corespunzătoare terminologiei externe şi se diferenŃiază de perspectiva tradiŃională (corespunzătoare terminologiei interne). Aşa cum am văzut la începutul lucrării, polisemia este relevantă numai din perspectivă lingvistică; din perspectivă tradiŃională, polisemia este inadmisibilă fiind raportată ca o anomalie şi rezolvată prin mecanisme specifice. 66 Discurs strict specializat – ex. manual specializat sau revistă ştiinŃifică.

104

Discurs de specializare medie (corespunde discursului ştiinŃific pedagogic sau didactic) – ex. manualele pentru elevi. Discurs de vulgarizare ştiinŃifică – texte de largă circulaŃie, cu grad de specializare inferior, aparŃinând mass-media sau chiar limbii comune (ex. sectoarele specializate din presa generală). Vezi şi I. Desmet 2005: 3; A. Bidu-Vrănceanu 2007: 149: „discursul de vulgarizare – puŃin specializat, făcut de specialişti în grade diferite pentru nespecialişti.”

67 Vezi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 39 „[...] determinologizarea nu poate fi totală, nici chiar în cazul sensurilor conotative (când se combină funcŃia de comunicare cu cea expresivă din limbă) şi când relaŃia cu sensul specializat este mai mult sau mai puŃin evidentă.”; „[...] determinologizarea nu poate coborî la 0 [...]”. 68 Sau, mai exact, o ramură a acesteia, microbiologia (Vezi DEXI 2007). 69 Sau ceea ce mai jos vom numi spaŃiu de interferenŃă DrLC. 70 Şi termenul-nucleu (tn) poate dezvolta o polisemie intradomenială, dar care nu se manifestă ca urmare a MIGRĂRII (este vorba de polisemie ca urmare a variaŃiei conceptuale pe care o manifestă termenii în diacronie sau în domenii mai puŃin normate, aşadar tipurile de polisemie intradomenială menŃionate de noi ca polisemie ca variaŃie terminologică în timp şi polisemie ca variaŃie conceptuală în domeniile care manifestă o normare mai puŃin strictă). Fig. 2 marchează distribuŃia celui de-al treilea tip de polisemie intradomenială, dezvoltat ca urmare a migrării termenilor, mai precis ceea ce am definit ca polisemie ca urmare a reintegrării unit ăŃilor determinologizate în discursul specializat al domeniului de origine.

71 Vezi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 38: „Transferul termenului în texte şi contexte de largă circulaŃie antrenează un proces de determinologizare a sensului specializat în grade diferite.”

72 DiluŃia este înŃeleasă aici ca „interpretare superficială a sensului specializat” – vezi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 156: „[...] termenii ştiinŃifici reprezintă un obstacol pentru nespecialişti (profani) care ajung la sensul specializat numai printr-o diluŃie sau interpretare superficială a lui.” 73 „ Adjectives are often monadic predicates which externalize their unique argument; unlike verbs, they apparently lack a specifier position for projecting their external argument and project their argument in the specifier of a copula. Compare: Ion respira./ Ion este viu.”http://www.linguist.jussieu.fr/~essromgram/ADJc.doc 74 Jason A. J. Jackson 2006: 3 „The predicate selects one (monadic) or two (dyadic) arguments.”

75 Vezi, în acest sens şi A. Toma 2006 a.: 331-332 care făce distincŃia între împrumutul prin matematizare vs. împrumutul prin adăugarea unor accepŃii noi sensurilor iniŃiale sau M.T. Cabré 2000 c: 35 care consideră că „termenii îşi pot prezenta polisemia în dublu sens: a. o unitate utilizată în mod specific într-un domeniu poate fi utilizată din nou într-un alt domeniu cu acelaşi sens şi b. plecând de la aceeaşi unitate de bază se pot obŃine sensuri diferite, dar care în esenŃă coincid.”

76 M. Bouveret 1998 : 11 vorbeşte de un tip de polisemie corespunzător metaforei. 77 Migrarea în acest spaŃiu presupune o despecializare a sensului iniŃial, însoŃită sau nu de mutaŃii semantice. Considerăm simpla diluŃie a sensului un caz inferior de polisemie extradomenială, termenul apărând din contextul specializat al domeniului pe care-l părăseşte, în contextul limbii comune şi manifestând libertăŃi combinatorii mult mai mari. 78 Meyer et al. 2000 a: 211-214 consideră că acest lucru se întâmplă în momentul în care specialiştii unui domeniu doresc sa profite de popularitatea termenului, ceea ce conduce la o extindere a sensului de origine, cum se întâmplă în cazul termenului informatic REALITATE VIRTUALĂ. Migrarea termenilor este, de cele mai multe ori, condiŃionată social. 79 Migrarea directă, la nivelul ds, se poate face spre unu sau mai multe domenii receptor. 80Spre exemplu, termenul INTERFAłĂ care la nivelul discursului specializat se caracterizează prin polisemie interdomenială (apărând, deopotrivă, în fizică, chimie, informatic ă şi electronică – vezi MDN 2008) apare în limba comună atât în contexte precum „ La INTERFAłA dintre Occident şi fostul Imperiu Sovietic…” „ La INTERFAłA spaŃiului ex-sovietic cu cel al U.E...” (aparŃinând comunicării social-politice), când este greu de decis care este domeniul de specialitate la care trebuie să ne raportăm pentru interpretarea sensului, dar şi în contexte precum „INTERFAłĂ de calcul fiabilă”, „INTERFAłA contului dvs.”, când termenul intră în contact cu alŃi termeni despecializaŃi ai domeniului economic de această dată, cu posibilitatea de a fi reterminologizat şi la nivelul discursului specializat în acest domeniu receptor.

105

81 Aşa cum spuneam mai sus, când termenii migrează între domenii de interferenŃă polisemia este extradomenială, în cazul nostru, între LCDx şi D0LC existând o diferenŃă de grad de specializare, deşi ambele sunt situate în discursul de vulgarizare. 82 Când un termen migrează din D0 direct spre spaŃiul de interferenŃă Dr LC şi apoi spre stadiul de specializare imediat inferior, LCDx, deşi termenul nu se caracterizează prin polisemie interdomenială, imaginea acestuia poate fi confuză la nivelul vorbitorului obişnuit, ceea ce ne-a determinat să numim spaŃiul de interferenŃă LCDx şi nu LC Dr. Spre exemplu, termenul A VIRUSA deşi se regăseşte doar la nivelul limbajului colocvial al informaticii este perceput de vorbitorul obişnuit ca specializat informatic, ceea ce face ca imaginea lui să fie confuză atunci când apare în limba comună (sau, mai exact, LC Dx). 83 Va fi marcată numai polisemia ca urmare a MIGRĂRII termenilor. 84 Perspectiva fiind, aşa cum am spus, extradomenială, la nivelul unei terminologii externe, considerăm şi definiŃiile terminografice ca redând sensuri specializate, nu concepte (aşa cum afirma şi A.Toma 2006 b: 5, „aspectele relevante în termen […] pentru lingvist fiind diferite de cele relevante pentru specialist, în sensul că distanŃa dintre cele două laturi ale termenului [...], semantică şi conceptuală, este mare pentru specialist şi mica pentru lingvist).” Vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 58 „Defini Ńiile terminografice (din dicŃionarele specializate) [...] au (sau se doreşte să aibă) obligatoriu un singur sens...”. 85 Lectorul unei definiŃii terminografice (sau lexicografice care o reproduce întru totul pe cea terminografică) poate fi şi un nespecialist, şi atunci este o discrepanŃă între sensul definirii care este de tip SSD0/Dr şi sensul receptării care va suferi o „ diluŃie” (va fi, aşa cum vom vedea în continuare, un sd1) ca urmare a fenomenului de aproximare a interpretării sensului specializat de către nespecialist. 86 Vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 156 „La nivel paradigmatic se impune faptul că termenii ştiinŃifici reprezintă un obstacol pentru nespecialişti (profani) care ajung la sensul specializat numai printr-o „dilu Ńie” sau o interpretare superficială a lui. „Dilu Ńia” poate parcurge trepte sau grade diferite, de la păstrarea în limitele sensului denotativ şi a nodului dur al sensului specializat, până la valori conotative asociate sau utilizate chiar independent. Toate aceste modificări semantice (paradigmatice) sunt condiŃionate sintagmatic (textual şi contextual) prin extinderi remarcabile ale situaŃiilor de utilizare”. 87 Această aproximare este adesea intenŃionată, căci publicul este nespecialist sau cel mult iniŃiat.

88 Vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 63 „Aproximarea definiŃiei unui termen poate să apară la două nivele: cel al definirii (făcută de terminograf şi / sau lexicograf) şi cel al interpretării (dată de vorbitorul nespecialist).” 89 Există atât situaŃii în care termenul apare înregistrat în dicŃionarele generale, dar cu sensuri diferite de cel actualizat la un moment dat în texte, şi atunci se cere înregistrat doar sensul, dacă termenul apare frecvent atestat cu acest sens (este cazul lui VIRUS care este înregistrat în DEX şi în alte dicŃionare generale cu un sens din biologie (chiar dacă indicaŃia privind marca diastratică este absentă), dar nu şi cu sensul informatic, deşi este manifestat frecvent în textele de presă (ne referim aici la publicaŃii de diverse tipuri, excluzându-le din discuŃie pe cele adresate unui public specializat, precum CHIP)), cât şi situaŃii când termenul nu apare deloc înregistrat, dar este actualizat frecvent în texte şi atunci se cere o înregistrare de termen, nu doar de sens (spre exemplu derivatul verbal A VIRUSA care, deşi este frecvent întâlnit în presa actuală, nu este înregistrat în DEX 1998, nici în alte dicŃionare generale importante precum DGR 1991, DCR 1997, NODEX 2009, NDU 2008 ş.a.).

90 Vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 45 „termenii înregistraŃi ar trebui să prezinte o circulaŃie mai extinsă şi să aibă definiŃii relativ accesibile vorbitorilor nespecializaŃi.” 91 Căci, aşa cum considera şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 63, „dic Ńionarele generale ar trebui să ofere definiŃii mai accesibile, mai uşor decodabile decât cele terminografice, definiŃii numite de E. Vasiliu preştiinŃifice sau uzuale.” 92 Vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 45 „decodarea definiŃiei unui termen specializat de către vorbitorii nespecializaŃi are, în general, un caracter aproximativ, parŃial” 93 A. Bidu-Vrănceanu 2007: 56 e de părere că „IntercondiŃionarea conceptual-ierarhică foarte riguroasă în definiŃia terminologică este operantă mai ales la nivelul specialistului şi limitat la nivelul vorbitorilor nespecializaŃi în acel domeniu, ceea ce conduce la aproximări în grade diferite ale sensului.” 94 Vezi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 66. 95 Vezi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 63.

96 DistincŃia dintre definiŃia ştiinŃifică şi ce preştiinŃifică (uzuală) a fost propusă de Em. Vasiliu 1986: 87-88.

106

97 A.Bidu-Vrănceanu 2007: 17

98 Este vorba de sens specializat atât la nivelul discursului (specializat), al textelor, cât şi la nivelul definiŃiei terminografice, redând situaŃia în care atât emiŃătorul cât şi receptorul sunt specialişti în domeniul respectiv; la fel şi în cazul tm3 şi tm1. 99 Este sensul specializat al unui termen care manifestă o polisemie intradomenială ca efect al migrării. 100 Cazul în care emiŃătorul este un specialist în diverse grade sau nespecialist iar receptorul este un nespecialist (cel mult iniŃiat) sau specialist în alte domenii. 101 Suntem de părere că existenŃa unui sd2 presupune pe aceea unui sd1, însă existenŃa unui sd1 poate presupune sau nu existenŃa unui sd2. 102 Vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 156 „„Dilu Ńia” poate parcurge trepte sau grade diferite, de la păstrarea în limitele sensului denotativ şi a nodului dur al sensului specializat, până la valori conotative asociate sau utilizate chiar independent.” 103 Nu s-au reperat cazuri în care să se manifeste la nivelul limbii comune un sd1Dr, fără să existe la nivelul LC un sd1D0; cu alte cuvinte, manifestarea unui sd1Dr la nivelul LC presupune existenŃa unui sd1D0.

104 Prin sd1D0/Dr ca participând la polisemia extradomenială nu avem în vedere şi accepŃia de aproximare la nivelul interpretării unei definiŃii , de despecializare a sensului ca urmare a unei decodări parŃiale a unei definiŃii specializate de către un lector nespecialist. 105 Vezi, spre exemplu, J.Rebeyrolle şi A.Condamines 1997 a sau M.Cabré şi J.Feliu 2004. 106 Se face o distincŃie între sensurile de tip sd1 ca aproximare la nivelul definirii, care facilitează accesul vorbitorului mediu la cunoaşterea specializată şi sensuri de tip sd1 ca aproximare la nivelul interpretării definiŃiei (cazul lecturii unei definiŃii terminografice efectuate de un nespecialist), când accesul vorbitorului mediu la cunoaşterea specializată este limitat, dacă nu inexistent; cum spuneam, această a doua accepŃiune a lui sd1 nu participă la ceea numim polisemie extradomenială. 107 Deşi se înregistrează cazuri în care, dacă situaŃia o cere, lingvistul face apel la un specialist în domeniul vizat pentru decodarea definiŃiilor terminografice. 108 Suntem de părere că, atunci când sensurile de tip sd1 ale unui termen nu sunt înregistrate în dicŃionarele generale, însă ele se manifestă cu o oarecare frecvenŃă în texte şi, mai mult, apar şi sensuri de tip sd2, înregistrarea sd1 devine necesară. 109 Vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 56, 73 „Dic Ńionarele generale ar trebui să ofere definiŃii mai accesibile, mai uşor decodabile decât cele terminografice, definiŃii numite de E. Vasiliu preştiinŃifice sau uzuale”, rolul dicŃionarului general fiind „de a facilita accesul la sensul specializat (contribuind la democratizarea cunoaşterii), cu menŃiunea că “respectarea unor coordoanate ştiinŃifice sau a nodului dur al sensului specializat este necesară în orice tip de definiŃie a unui termen.”

107

PARTEA a II - a

ANALIZA CORPUSULUI ŞI INTERPRETAREA

REZULTATELOR

108

3. INFORMATICA – DOMENIUL „CU CEA MAI SPECTACULOASĂ ASCENSIUNE ŞI CU CEL MAI PUTERNIC IMPACT ASUPRA LIMBII COMUNE”

3.1. ConsideraŃii generale Tipul de polisemie pe care îl vom analiza în această teză este ceea ce am numit

polisemie extradomenială.

Analiza noastră va avea în vedere termenii de tip tm2,1 obiectivul fiind descrierea

sensului specializat aşa cum este consemnat în texte de largă circulaŃie (cu un grad de

specializare inferior, mergând până la vulgarizare, texte aparŃinând mass-media sau chiar

limbii comune), interpretările stablindu-se punând în relaŃie de „du-te vino” textele şi

dicŃionarele generale2, combinând aşadar analiza paradigmatică cu cea sintagmatică.

În cele ce urmează, ne-am propus să ilustrăm mecanismul semantic al polisemiei

extradomeniale analizând comportamentul unor termeni ce aparŃin unui domeniu de mare

interes în societăŃile actuale, INFORMATICA, atât din perspectiva relaŃiei lor cu limba

comună, cât şi în relaŃia cu alte terminologii (cu care intră în contact prin intermediul

mass-media).

3.2. Justificarea alegerii domeniului informaticii în analiza

migrării terminologice

În studiul nostru asupra polisemiei (pe care am numit-o extradomenială) ca

urmare migrării termenilor spre limba comună, ne-am oprit asupra analizei terminologiei

informatice, fiind recunoscut faptul că limbajul informaticii reprezintă astăzi, nu numai

pentru limba română, limbajul tehnic cu cea mai spectaculoasă ascensiune şi cu cel mai

puternic impact asupra limbii comune3.

109

Ceea ce face INFORMATICA un domeniu interesant din punctul de vedere al

migrării terminologice, atât spre alte domenii cât şi (mai ales) spre limba comună constă

în următoarele aspecte:

1. Informatica este în prezent unul dintre cele mai dinamice domenii ale cunoaşterii

umane, înregistrând, pe zi ce trece, progrese tot mai mari (vezi R.Trif 2006: 11);

2. Calitatea ştiinŃei informaticii (spre deosebire de celelalte ştiinŃe) este de a fi

orientată către utilizator 4 , scopul fiind, aşadar, sporirea accesibilităŃii

utilizatorului de rând (făcându-se apel, în acest sens, chiar la o serie de experŃi

- „usability experts”5)” prin deschiderea codurilor şi, implicit, diminuarea

stresului ivit la contactul cu noua tehnologie şi cu terminologia caracteristică (sau

ceea ce în engleză se numeşte technostress6 ), mizându-se pe crearea unei

terminologii „atractive” pentru mase (desigur, premisa determinologizării 7 şi a

pătrunderii de termeni informatici în limba comună);

3. În acest sens, terminologia informatică recurge la următoarea „strategie”: tendinŃa

de creare a termenilor prin apelul la cuvinte uzuale (calitate distinctivă pentru

acest tip de terminologie), majoritatea termenilor fiind metafore, preferându-se

analogia cu realităŃi familiare8; limbajul informatic devine atractiv prin stilurile pe

care le imită, de cele mai multe ori dând impresia că nu este vorba de un stil

ştiinŃific, ci de unul literar, parodic, chiar colocvial9 (vezi, spre exemplu, termenii

informatici englezeşti „to chat” = a trăncăni, a pălăvrăgi sau „drunk mouse”

discutaŃi de R.Trif 2006: 312 care, de multe ori, în momentul traducerii în română

pierd doza de familiaritate, de colocvial, verbului „to chat” corespunzându-i în

română „a discuta, a purta discuŃii”, iar lui „drunk mouse” - „mouse ameŃit”, deşi

în engleză „drunk” nu are niciodată sensul de „(doar) ameŃit”, ci exclusiv de

„beat”); se dezvoltă chiar un limbaj informatic colocvial – computereza, folosit,

aşa cum arăta A. Ştefănescu 2002, atât de specialişti, cât şi de nespecialişti10;

110

4. Se vorbeşte chiar despre dimensiunea retorică a limbajului informaticii,

manifestată în calitatea acestui domeniu ştiinŃific de a produce discursuri de o

varietate mare: discursuri cu finalitate tehnică, didactică („tutoriale”), discursul

de filosofia informaticii, discursurile publicitare şi cele de creare a unor

universuri imaginare, dacă avem în vedere jocurile electronice, chat-urile de pe

Internet ş.a.(vezi A Ştefănescu op.cit.: 263), componenta retorică fiind aici mai

dezvoltată decât în alte limbaje ştiinŃifice, cum ar fi cel matematic, al fizicii, al

chimiei ş.a, aparent indiferente la retorism. ReŃinem aici şi comentariul lui R.

Zafiu 2001 a: 87 cu referire la „ipostazele” limbajului informatic: „În primul rând,

există un lexic de specialitate, folosit în traduceri, articole ştiintifice, tratate,

manuale; acesta este supus de obicei unor eforturi terminologice: sunt căutate

echivalente, sunt evitate, instinctiv sau programatic, unele barbarisme; nevoia de

precizie şi de transparenŃă internaŃională acŃionează însă de obicei în sens

contrar, manifestându-şi presiunea uniformizantă. S-a dezvoltat, apoi, şi un

jargon al specialiştilor , mai puŃin supravegheat, de folosinŃă practică, în care

amestecul lingvistic e mai puternic, iar formele hibride, simŃite ca atare, capătă

adesea conotaŃii glumeŃe. În fine, există zona, tot mai mare, de pătrundere a

terminologiei în limba comună, cu inevitabile imprecizii, simplificări, lărgiri de

sens: pentru acest fenomen interesul lingvistic şi cel al publicului larg sunt mai

mari.” şi 86 „Jargonul legat de utilizarea computerelor se dezvoltă rapid şi

invadează viaŃa cotidiană, influenŃând, cel putin sub aspect lexical, vorbirea

curentă (cu atât mai mult cu cât contactul cu calculatorul se petrece pentru mulŃi

tineri foarte devreme, cel puŃin prin jocurile electronice” dezvoltându-se, în

limbajul familiar, tendinŃa de a se folosi metafore de origine informatică, o

tendinŃă perfect justificată, întrucât „orice domeniu la modă şi puternic implicat

în viaŃa cotidiană îşi oferă colocvialităŃii glumeŃe cuvintele şi expresiile”;

5. De asemenea, un alt atu al terminologiei informatice este limba în care ea se

dezvoltă cu precădere, oferindu-i posibilitatea expansiunii la nivel internaŃional –

engleza, care este un alt element „atractiv” pentru public, fiind „o altă modă” în

societatea actuală (calitatea de a fi dezvoltată cu precădere într-o singură limbă –

111

engleza11, sursă principală de împrumut lexical în societatea actuală12, este o altă

caracteristică distinctivă a acestei terminologii); computereza dezvoltată în limba

română, cel puŃin, se caracterizează printr-un bilingvism pregnant13, care devine

chiar o trăsătură de stil. Desigur, în unele Ńări s-a legiferat rezistenŃa la

împrumuturile englezeşti 14 - vezi legea Toubon în FranŃa. Chiar şi la noi se

remarcă efortul pentru reducerea numărului de împrumuturi lexicale şi preferinŃa

pentru crearea/utilizarea unor termeni echivalenŃi româneşti 15 . Oricum prin

folosirea acestui cod (engleza) este atins încă odată obiectivul accesibilităŃii şi

expansiunii terminologiei informatice, care este susŃinut, de altfel, şi prin editarea

de dicŃionare terminologice explicative bilingve. Deschiderea codurilor,

încercarea de familiarizare a nespecialiştilor cu tehnologia informatică (devenită

în societăŃile actuale indispensabilă16), este vizată şi prin publicarea de dicŃionare

terminologice explicative, buletine, glosare, sau manuale de iniŃiere în domeniul

calculatoarelor17;

6. Aşadar, calitatea mai pregnantă a limbajului informatic de a prelua termeni din

vocabularul uzual face ca relaŃia acestei terminologii cu limba comună să fie mult

mai marcată decât în cazul altor terminologii, punându-se mare accent pe

metafore, majoritatea termenilor fiind creaŃi prin metaforizarea unor cuvinte

uzuale, pe stilul parodic, jovial, colocvial18 . Tocmai această înclinare spre

metaforă, spre jocul de cuvinte, îl face atractiv pentru vorbitorul obişnuit şi

implicit pentru limba comună, creând precedentul altor extinderi metaforice, chiar

în limbajul curent.19 ;

7. Când nu e vorba de împrumuturi lexicale din limba engleză (încercarea de a evita

orice împrumut lexical din engleză a fost chiar legiferată în 1984 în FranŃa20),

faptul ca informatica preferă drept sursă vocabularul general pentru a-şi forma

terminologia, face ca traducerea în alte limbi să „afecteze” în continuare cuvintele

uzuale, intervenind calcul semantic21, păstrându-se caracterul atractiv pentru

vorbitorul comun, şi alimentându-se în continuare tendinŃa spre expansiune şi

popularizare manifestată de această terminologie. Aşadar, dacă terminologia

112

informatică dezvoltată cu precădere în limba engleză (S.U.A şi Marea Britanie

fiind principalele surse de evoluŃie tehnologică şi implicit terminologică22) nu

pătrunde în alte limbi (nu numai la nivel specializat, ci chiar şi la nivelul limbii

comune - am vorbit despre strategia de a-şi crea termenii utilizând cuvinte uzuale,

care atrag vorbitorul obişnuit) direct, prin împrumut lexical, se „infiltrează”

indirect, prin calc semantic, cuvintele uzuale ale celorlalte limbi, ajungând să

copieze sensul informatic (într-o exprimare simplificată, dacă nu „migrează”

termenul informatic (din limba sursă, engleza), „migrează” (doar) sensul

specializat informatic, vizate fiind (în limbile Ńintă) de obicei cuvinte ale lexicului

general, care devin astfel termeni în acest domeniu, termeni care, datorită

efortului de popularizare şi modului specific al informaticii de a-şi crea

terminologia, devin mult mai expuşi determinologizării 23 , situaŃie propice

infiltr ării sensurilor informatice în vocabularul uzual al limbii Ńintă, ceea ce

conduce, evident, la dezvoltarea polisemiei în limba comună);

Aşadar, dacă asociem terminologia informatică limbii engleze, limba în care se

dezvoltă cu precădere24, vorbim despre tendinŃa de expansiune interlinguală a

acestei terminologii, iar dacă o privim din perspectiva fiecărei limbi în parte,

vorbim despre o tendinŃă de expansiune interdomenială şi spre limba comună;

8. De asemenea, rapiditatea cu care limbajul informaticii s-a răspândit şi s-a

internaŃionalizat, o dată cu tot mai larga folosire a computerului personal şi a

Internetului (în România, procesul s-a accelerat vizibil după 1989), oferă o

instructivă ilustrare contemporană a schimbării lingvistice, în care se manifestă

fenomene generale precum formarea cuvintelor, evoluŃia sensurilor, împrumutul

lexical şi calcul sintactic, interferenŃa registrelor etc. Ca şi în alte limbi (în cazul

românei) importul terminologic din engleză a ridicat unele probleme de integrare

lingvistică şi de standardizare25 (R. Zafiu 2001 a: 86);

9. Terminologia informatică românească se caracterizează prin existenŃa a

numeroase calcuri lingvistice şi printr-un număr enorm de termeni informatici

împrumutaŃi din limba engleză, realitate care poate fi sesizată imediat, la

113

consultarea oricărui text de profil, fie el de strictă specialitate ori de

popularizare.26 Studiul realizat de R. Trif 2006 arată că rolul cel mai important în

îmbogăŃirea limbajului special al ştiinŃei informaticii în limba română o au

calcurile lingvistice, ponderea diverselor tipuri de calcuri depăşind-o cu mult pe

cea a împrumuturilor propriu-zise în crearea de termeni noi în acest domeniu, cea

mai largă reprezentare având-o calcul frazeologic, urmat îndeaproape de cel

semantic (vezi R. Trif 2006: 8, 147-148). Autorul atrage însă atenŃia asupra

dicŃionarelor generale ale limbii române, ramase în urmă în ceea ce priveşte

înregistrarea avântului terminologiei informatice, întrucât „aceşti termeni nu se

regăsesc decât în număr foarte mic în dicŃionarele importante ale limbii române”

- R. Trif 2006: 8 şi 148-149 „Întrucât numărul calcurilor semantice în domeniul

informaticii creşte foarte rapid de la o zi la alta, concomitent cu perfecŃionarea

echipamentelor de calcul, ar fi indicat ca includerea lor în dicŃionarele româneşti

explicative generale să se efectueze periodic şi în cadrul unei colaborări între

lexicograf şi specialist informatician, pentru a se evita includerea în lista de

cuvinte a unor termeni care sunt ieşiŃi din uz. Explicarea acestor calcuri este cu

atât mai necesară cu cât ele nu apar decât foarte rar ca sensuri suplimentare în

dicŃionarele româneşti mai recente. Acest lucru este valabil, evident, şi pentru

limba engleză, dicŃionare precum cele publicate de Oxford Publishing House,

Random House, Longman’s şi Merriam Webster nereuşind să înregistreze

întotdeauna sensurile noi pe care le dobândesc unele cuvinte uzuale (sau termenii

noi), ceea ce se explică, fireşte, prin ritmul schimbărilor în domeniu”27;

10. O altă trăsătură importantă a acestei terminologii este aceea de a nu caracteriza o

(singură) categorie socioprofesională, mai ales în condiŃiile în care în ziua de azi,

calculatorul devine o „unealtă” indispensabilă, atât vorbitorului de rând, cât şi

altor categorii de specialişti ce activează în alte domenii28, de unde premisa

pătrunderii termenilor informatici în alte terminologii 29 şi, desigur, a unei

importante diversificări a categoriilor de vorbitori care au acces la această

terminologie şi (chiar) o utilizează30.

114

Unul dintre obiectivele vizate în acest studiu este, aşadar, analiza fenomenului

dinamicii semantice (implicit a dezvoltării polisemiei), care se manifestă la nivelul

vocabularului limbii române actuale (ca urmare a determinologizării), fenomen pe

care îl studiem în legătură cu o serie de termeni informatici, care sunt obŃinuŃi în mare

parte prin calc semantic (după modelul englezei, limba în care terminologia

informaticii se dezvoltă preponderent) prin atribuirea unui sens nou, tehnic, specific

domeniului, unor cuvinte folosite frecvent în limba uzuală31.

4. CORPUSUL

Un rol important în difuzarea lexicului specializat (inclusiv a celui informatic) în

societăŃile moderne este atribuit mass mediei şi învăŃământului32.

Pentru alcătuirea corpusului ne-am adresat în primul rând presei de largă

circulaŃie, studiind ocurenŃele termenilor (la origine specializaŃi) informatici (preferinŃe

contextuale, modificări contextual-semantice, frecvenŃa anumitor îmbinări ş.a., de cele

mai multe ori existând posibilitatea deducerii unor mecanisme şi „strategii” ale

modificării/evoluŃiei semantice, în momentul în care, în cazul unităŃilor analizate, sunt

detectate la nivelul textelor schimbări ale preferinŃelor contextuale, reŃinând aici afirmaŃia

făcută de V. Nyckees 2000 conform căreia „a detecta o modificare de sens înseamnă a

detecta în texte o modificare a regulilor de uzaj”; de pildă, un mecanism des întâlnit este

extinderea uzului, prin analogie, pe reŃeaua de sensuri a cuvântului polisemantic din

contextul imediat: de la ACCESAREA unui program informatic, se ajunge la

ACCESAREA unui program TV şi chiar la ACCESAREA unui program de finanŃare ş.a.)

pe o perioadă determinată: 2004 - 2009, această opŃiune fiind justificată prin calitatea

presei de a fi, aşa cum afirma şi F. Dimitrescu în PrefaŃa DicŃionarului de cuvinte

recente, „printre primele canale care, prin intermediul cuvântului scris, aduce la

cunoştinŃa maselor noutăŃile din diverse domenii, surprinde „pe viu“ schimbările în

limbă; presa mânuieşte un limbaj extrem de receptiv (deci deschis inovaŃiilor) menit să

115

reflecte realitatea lingvistică actuală; în plus, aceasta are calitatea de a influenŃa în

gradul cel mai înalt limba vie de astăzi33”

Am considerat ca fiind cele mai reprezentative pentru analiză textele cu grad

redus de specializare, sau nespecializate (în domeniul vizat - informatica) aşadar, am

selectat corpusul făcând apel la cele mai cunoscute publicaŃii actuale, reprezentând

diverse segmente de presă, dar evitând publicaŃiile cu profil informatic (vezi CHIP, PC

World, PC Magazine, XtremePc ş.a.), care se adresează în primul rând specialiştilor în

acest domeniu. Tipul de discurs vizat a fost, deci, cel de vulgarizare, puŃin specializat,

făcut de specialişti în grade diferite pentru nespecialişti. S-a cercetat arhiva electronică a

următoarelor publicaŃii: „22”, „Academia CaŃavencu” (A.C.), „Adevărul” (A.),

„Banii No ştri” (B.N.), „Bursa” (B.), „Capital” (CA.), „Cadran Politic” (C.P.),

„Cotidianul” (CO), „Dilema Veche” (D.V.), „Formula As” (F.A.), „Gardianul” (G.),

„Jurnalul Na Ńional” (J.N.), „România Liber ă” (R.L.) „S ăptămâna Financiară”

(S.F.), „Ziarul Financiar” (Z.F.) , pe o perioadă cuprinsă între anul 2004 - 2009.

Pentru optimizarea rezultatelor, analiza sintagmatică, la nivelul contextelor, va fi

asociată cu analiza paradigmatică 34 , prin raportatea situaŃiilor întâlnite în presă la

definiŃiile de dicŃionar.35

În acest punct se resimte nevoia unei justific ări pentru utilizarea în analiză a

unor dicŃionare anterioare perioadei corpusului.

În demersul nostru s-a plecat dinspre texte, dinspre ocurenŃele reale ale (la origine)

termenilor informatici, aşa cum sunt atestate de presa actuală, în intervalul de timp

analizat, spre dicŃionare (instrumente care sunt presupuse a veni în sprijinul lectorului de

rând, mai ales în condiŃiile societăŃii actuale, când are loc o adevărată „invazie”

terminologică la nivelul textelor de limbă comună36), refăcând astfel un posibil traseu pe

care-l parcurge cititorul mediu, în încercarea de a determina dificultăŃile de receptare şi

de interpretare pe care le întâmpină la contactul cu textele din presa de larg consum şi a le

găsi, pe cât posibil, o rezolvare (atât prin stabilirea unor „mecanisme de lectură” a

textelor unde îşi fac apariŃia termenii – interesând-ne aici exclusiv comportamentul

116

termenilor dintr-un domeniu cu un extraordinar avânt în epoca actuală, informatica - cât

şi prin semnale de revizuire, de corelare cu realitatea textelor, la nivelul dicŃionarelor, în

urma determinării evoluŃiei contextuale a termenilor analizaŃi, care atrage, desigur şi o

dinamică a sensurilor37). Demersul cercetării se bazează, aşadar, pe observarea faptelor

de limbă română actuală (în special a presei) şi pe raportarea lor la ultimele ediŃii ale

dicŃionarelor generale existente (aceste ultime ediŃii întâmplându-se să fie chiar anterioare

corpusului, cerându-se, desigur, includerea noilor termeni/sensuri în viitoare ediŃii ale

dicŃionarelor limbii române), cu referire în primul rând la DEX 199838, utilizat cu

precădere de publicul larg.

Principiile de alegere a dicŃionarelor, care au condus la utilizarea în analiză şi a

unor dicŃionare anterioare corpusului sunt următoarele:

1. Toate dicŃionarele utilizate (deci şi cele anterioare corpusului) reprezintă ultime ediŃii,

de unde necesitatea reeditării lor în vederea corelării cu realitatea textelor39;

2. Unele categorii de dicŃionare anterioare corpusului au fost selectate pentru că

vorbitorul comun le foloseşte cu precădere (dacă nu în exclusivitate). Ne referim în

primul rând la DEX 1998, ediŃia a III-a a acestui dicŃionar aflându-se în lucru la Institutul

de lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. Din acest punct de vedere, teza poate fi

folosită ca sursă pentru semnalarea unor termeni informatici utilizaŃi frecvent în limbă,

sau a unor sensuri noi, informatice, atunci când termenii au fost obŃinuŃi prin recurgerea

la cuvinte mai vechi ale limbii şi, eventual, chiar a unor sensuri derivate prin transfer

metaforic / metonimic ale termenilor informatici, la contactul cu limba comună;

3. Alte dicŃionare au fost utilizate pentru că, deşi sunt anterioare corpusului, înregistrează

termeni / sensuri care nu sunt atestate în dicŃionare mai recente. Aici ne referim în primul

rând la DCR 1997, care favorizează această situaŃie prin specificul lui, fiind un dicŃionar

descriptiv în care „se înregistrează atât cuvintele40 care au, de pe acum, şansa să se

impună în limbă (sau care în perioada respectivă s-au instalat definitiv, circulând curent

în vocabular), cât şi acelea care nu au căpătat o consacrare, dar care circulă în limba

scrisă sau în cea vorbită şi pun probleme pentru buna înŃelegere a semnificaŃiei lor. Am

117

acordat atenŃie acestor cuvinte încă fără un statut stabil în limbă, pentru că nu

considerăm exclus ca în istoria unui termen, după înregistrarea prezenŃei sale efemere,

uneori de „hapax“, să urmeze o perioadă de non-utilizare, iar după o serie de ani,

cuvântul respectiv să se încetăŃenească în limbă. Din acest punct de vedere se poate

afirma că lucrarea de faŃă are mai puŃin specificul unui dicŃionar lucrat după o tehnică

lexicografică instituŃionalizată şi este mai curând ceea ce în lingvistica germană se

numeşte un Wortregister.

Evident că în dicŃionarele normative şi explicative ale limbii va trebui să se manifeste

multă exigenŃă faŃă de cuvintele recent introduse, să se vegheze cu grijă asupra

destinului limbii, separându-se cuvintele noi necesare de împrumuturile şi inovaŃiile de

lux, superflue, de xenisme.” (F. Dimitrescu 1997: 8-9, Cuvânt înainte la ediŃia a II-a a

DCR).

Faptul că respectivii termeni / respectivele sensuri sunt atestate şi de unele dicŃionare

anterioare corpusului denotă manifestarea lor în texte şi înainte de anii vizaŃi, ceea ce

constituie un argument în plus pentru înregistrarea lor în DEX şi în alte dicŃionare

generale ale limbii române. Evident că un dicŃionar nu poate acoperi toate aspectele

dinamicii sensurilor, dar considerăm că domeniul informaticii, care are un mare impact

asupra limbii comune actuale, merită o atenŃie deosebită.

4. Un alt criteriu care a condus la utilizarea unor dicŃionare anterioare corpusului a fost

acela al investigării (pe cât posibil) a tuturor atestărilor termenilor respectivi în dicŃionare.

O situaŃie frecventă în cazul dicŃionarelor anterioare corpusului care înregistrează

termenii informatici pe care îi analizăm este, desigur, faptul că nu înregistrează dinamica

semantică a respectivilor termeni, o serie de sensuri noi, figurate, ale acestora fiind

atestate frecvent de textele recente. Corelând criteriile 1 şi 4, se cere o revenire la

definiŃiile de dicŃionar în vederea înregistrării noilor sensuri.

118

5. TERMENI (EXCLUSIV) INFORMATICI CARE MIGREAZĂ SPRE LC

5.1. A ACCESA

5.1.1. Analiză paradigmatică

ACCESA41, apare înregistrat în DCR 1997 exclusiv sub marca (inform.) cu

sensurile „a avea acces”, „a intra într-o reŃea, într-un program” , oferind un exemplu

din „Dilema”: „Sau poŃi ACCESA în bănci de date mai speciale...”; DEXI 2007 îl

înregistrează cu sensul informatic de „a pătrunde într-o bază de date, în memoria unui

computer, într-un program, într-un site web etc. în diverse scopuri.”, dând ca exemplu

„Nu pot ACCESA informaŃiile de pe hard.”; MDN 2008 înregistrează pentru ACCESA

sensurile informatice de „a avea acces” / „ a intra într-o reŃea, într-un program” / „a

obŃine o instrucŃiune din memorie pentru a o executa”, fără a oferi exemple de contexte;

NDU 2008 înregistrează verbul ACCESA cu sensurile (inform.) „a apela date sau

informaŃii”/ „a face funcŃional” / „ a intra într-o reŃea, într-un program”, oferind ca

exemple contextele: „nu pot ACCESA informaŃiile de pe dischetă”; „a ACCESA o bancă

de date”; NODEX îl înregistrează neînsoŃit de marcă diastratică, fiind imposibil de decis

dacă sensurile sunt uzuale sau specializate: „a face funcŃional”/ „a folosi” , fără a oferi

niciun exemplu de context.

Inexactitatea, imprecizia în raport cu definiŃiile specializate este acceptată în

măsura în care conŃinutul poate deveni mai accesibil nespecialistului. Cu toate acestea,

definiŃiile propuse în dicŃionare rămân în continuare obscure. În definiŃia propusă în DCR

1997 pentru ACCESA se folosesc termenii REłEA şi PROGRAM. Pentru ca definiŃia să

fie accesibilă ar trebui ca şi aceşti termeni să poată fi regăsiŃi în dicŃionar, evident, tot cu

sensul lor informatic. În DCR 1997 REłEA nu apare deloc înregistrat, (REłEA nu este

înregistrat nici în DEX cu sens informatic, deşi apare frecvent atestat în publicaŃiile

vremii, cu un astfel de sens). PROGRAM este înregistrat, dar doar cu sensul de

„totalitatea acŃiunilor propuse a se îndeplini pentru a ajunge la rezultatul dorit”, care nu

119

poate fi de ajutor nespecialistului în încercarea de a decoda sensul lui ACCESA. Mai de

ajutor i-ar fi, probabil, sensul 5. cu care apare PROGRAM în DEX: „ansamblu de

instrucŃiuni codate, folosit de un calculator pentru rezolvarea unei probleme”, fără a se

menŃiona însă marca diastratică.

Acelaşi lucru poate fi semnalat şi în definiŃia dată în MDN 2008 unde REłEA nu

este înregistrat, deşi este utilizat în definiŃia lui ACCESA. În definiŃiile propuse pentru

ACCESA, MDN foloseşte PROGRAM şi MEMORIE, care apar înregistrate cu sens

informatic: PROGRAM: s. 4. „ansamblu de instrucŃiuni codate necesare unui calculator,

unei operaŃii automate.” MEMORIE s.4. „parte componentă a unui ansamblu electronic

de calcul în care se pot memora informaŃiile necesare calculului; memorator”.

În NDU 2008 pentru APELA (cuvânt utilizat în definiŃia lui ACCESA) nu este

înregistat şi sensul informatic; pentru REłEA se înregistrează s.12 „ansamblul

calculatoarelor şi al terminalelor interconectate pentru schimbul de informaŃii ”,

informatic, iar pentru PROGRAM s.5 „succesiune de instrucŃiuni codate cu ajutorul

carora un calculator rezolvă o problemă dată.” Pentru niciunul nu se precizează însă

marca diastratică.

Dintre dicŃionarele care îl înregistrează pe ACCESA, DEXI 2007 oferă o definiŃie

completă, termenii informatici la care aceasta face apel (BAZĂ DE DATE, MEMORIE,

PROGRAM, SITE) regăsindu-se, de asemenea, înregistraŃi sub marca inform.

De remarcat că DEXI 2007 şi NDU 2008 înregistrează, pe lângă sensul informatic

şi sensurile secundare (generale) de „a avea acces la ceva”, „a dispune de...” (ultimul

fiind consemnat doar de NDU) oferind contextele „a ACCESA fondurile pentru

investiŃii” (NDU), respectiv „ Ńările aderante pot ACCESA fonduri europene” (DEXI), tip

de contexte pe care îl vom discuta şi noi în analiza sintagmatică.

ACCESA este discutat şi de R. Zafiu 2001a, fiind sugerate două interpretări:

i. simplu împrumut adaptat al verbului englezesc TO ACCESS; ii. derivat de la

substantivul corespunzător din română, modelul rămânând cel străin.42

Dintre dicŃionarele care înregistrează verbul ACCESA, DEXI şi NODEX îl

consideră format în interiorul limbii române prin derivare de la ACCES, (substantiv pe

care NODEX, spre deosebire de DEXI, care atestă şi s.6, inform., îl defineşte doar cu

sensul general de „posibilitate sau drept de a ajunge, de a pătrunde sau de a intra

120

undeva”, indicând drept origine lat. accessus, fr. acces). NODEX nu menŃionează nici

modelul străin (englezesc) al lui ACCESA43, nici sensul informatic (reamintim că

ACCESA este înregistrat aici fără de marcă diastratică, fiind imposibil de decis dacă

sensurile „a face funcŃional”/ „a folosi” sunt uzuale sau specializate, dicŃionarul

neoferind exemple de context).

Celelalte dicŃionare - DCR 1997, MDN 2008, respectiv NDU 2008 -

menŃionează ca origine pentru ACCESA englezescul TO ACCESS, indicând şi marca

diastratică inform.

Ne regăsim astfel în dificultatea de a stabili care este s 1., sensul principal al lui

ACCESA : cel specializat, informatic, sau un sens general, în cazul în care s-ar admite

interpretarea din NODEX (care, aşa cum am arătat, îl înregistrează pe ACCESA fără

marcă diastratică şi fără exemple de context, ca derivat de la substantivul românesc

ACCES, căruia, iarăşi, nu-i înregistrează decât un sens uzual, nespecializat).

5.1.2. Analiză sintagmatică

Studiul sintagmatic demonstrează că ne confruntăm cu o falsă problemă, sensul

principal al lui ACCESA neputând fi altul decât cel specializat, informatic (aşa cum, de

fapt, îl înregistrează dicŃionarele, cu excepŃia NODEX), fie că îl considerăm pe ACCESA

un împrumut lexical adaptat la limba română, sursa împrumutului fiind, desigur, limba

engleză (vezi DCR 1997, MDN 2008, NDU 2008, care indică <engl. access), fie că îl

considerăm derivat de la substantivul deja existent în limbă, ACCES44 (aşa cum se

întâmplă în DEXI 2007 şi NODEX 2009), modelul rămânând al limbii engleze, şi

corespunzând, aşa cum afirma şi R. Zafiu 2001 a: 87, „frecventelor conversiuni din

engleză, unde forma substantivului si a verbului e identică)” .

Cum se poate observa chiar din textul citat de R. Zafiu în studiul amintit, de

fiecare dată când ACCESA este utilizat într-un alt tip de context decât cel informatic,

caracterul nespecific poate fi uşor sesizat: „Între a iubi fictiv, metafizic (...), a iubi

121

electronic şi a iubi în stil tradiŃional, tot ultima variantă rămâne cea viabilă. Dar pentru

a o putea ACCESA, Joe va trebui să câştige puncte ca om făcut din carne şi sânge “ (RL

2766, 1999, 20), ACCESA aparând aici în context „ sentimental“ , cu sensul de „a ajunge

la…“. AfirmaŃia este susŃinută şi de alte exemple: „Gigi Becali, Nicoleta Luciu şi

RomaniŃa Iovan, cei mai ACCESAłI români” (A, nr. 4819, 2006), context înregistrat în

ADEVĂRUL, unde are loc o extindere semantică, prin relaŃia termenului informatic cu

limba comună (participiul creat de la ACCESA semnificând aici „căutaŃi pe Internet”),

sau „Companiile din domeniul energetic vor putea ACCESA, în perioada 2007-2013,

fonduri de 86 milioane euro de la Uniunea Europeana” – (B.N., 20.08.2007) din BANII

NOŞTRI , când ACCESA apare într-un context economic-financiar, tot prin intermediul

mass-media, sensul devenind „ a obŃine”.

La nivel sintagmatic se remarcă fie o simplă dilu Ńie, sau o interpretare

superficială a sensului informatic, la nivelul vorbitorilor obişnuiŃi (5.1.2.1.), fie devieri

semantice de tip metaforic sau metonimic, termenii apărând fie în contextul unor

unităŃi ale lexicului general (5.1.2.2.), fie în contextul altor termeni despecializaŃi

aparŃinând altor domenii, termeni care au migrat de asemenea spre LC (5.1.2.3.) În

amblele situaŃii, devierile semantice constituie cazuri de polisemie extradomenială.

În cele ce urmează vom analiza polisemia (extradomenială) dezvoltată de

ACCESA, aşa cum rezultă din corpusul analizat.45

5.1.2.1. Polisemia (extradomenială) ca urmare a simplei „diluŃii” 46

la nivelul LC

În momentul migrării termenilor în limba comună se poate remarca o interpretare

superficială, o aproximare sau o „diluŃie” a sensului informatic la nivelul vorbitorilor

obişnuiŃi, ca urmare a apariŃiei lor în texte adresate publicului larg47, căci, „le sens

122

terminologique tend à s’étirer”, „lorsqu’un terme attire l’attention du public”; „En effet,

lorsqu’il est repris par la langue générale, un terme adopte un sens plus large que

lorsqu’il est confiné à un domaine spécialisé. Nous appelons ce processus

déterminologisation.”( I. Meyer şi K. Mackintosh 2000: 199).

Aşa cum arătam într-un capitol anterior, în analiza noastră utilizăm termenul de

„dilu Ńie” cu sensul acordat de A. Bidu-Vrănceanu 2007: 156-159, care este mai larg decât

la Meyer et al., diluŃia fiind definită ca „în Ńelegere/interpretare superficială a sensului

specializat de către nespecialişti” (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 158), fiind un fenomen

gradabil (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 159 „un grad maxim al diluŃiei se remarcă în

întrebuinŃările figurate, conotative”), ce acoperă deopotrivă exprimarea unor valori

denotative, sau conotative („Dilu Ńia poate parcurge trepte sau grade diferite, de la

păstrarea în limitele sensului denotativ şi a nodului dur al sensului specializat, până la

valori conotative, asociate sau utilizate chiar independent” (A. Bidu-Vrănceanu 2007:

156); „[...] diluŃia sensului ştiinŃific sau interpretarea lui superficială, cu sau fără

conotaŃii ” (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 157)). Aşadar, dilu Ńia este la A. Bidu-Vrănceanu

un concept mai general, gradabil, care surprinde ambele laturi înfăŃişate de Meyer

et al. – respectiv, a. păstrarea aspectelor fundamentale ale sensului terminologic

(maintien des aspects fondamentaux du sens terminologique), care corespunde

interpretării superficiale a sensului ştiinŃific de către nespecialişti (la compréhension

superficielle de mots spécialisés par le non-spécialiste) şi b. când au loc modificări

conceptuale considerabile, dezvoltându-se sensuri figurate (les mots déterminologisés

relèvent d’extensions figurées du sens terminologique d’origine) şi care doar în gradul

lui maxim se confundă cu conceptul de diluŃie înfăŃişat de I. Meyer. Prin urmare,

diluŃia nu se mai asociază ca în cazul teoriei lui Meyer, doar gradului înalt de

determinologizare, când apar conotaŃii şi nu mai este desemnat conceptul terminologic de

origine, ci întregului proces de determinologizare: „Termenii de-specializare şi, mai ales,

determinologizare se referă la efectele semantice ale extinderii LS, situaŃie în care se Ńine

seama de diluŃia sensului ştiinŃific sau de interpretarea lui superficială, cu sau fără

conotaŃii.” (A. Bidu-Vrănceanu 2007: 157).

Ceea ce numim aici simpla diluŃie se referă, prin urmare, la gradul inferior al

acestui proces, când interpretarea superficială a sensului ştiinŃific nu este însoŃită de

123

modificări conceptuale considerabile; vorbim, aşadar, de păstrarea în limitele sensului

denotativ şi a nodului dur al sensului specializat, fără asocierea unor valori conotative

(situaŃia în care se dezvoltă şi sensuri figurate fiind discutată în continuare, sub 5.1.2.2.,

respectiv 5.1.2.3.).

Aşa cum arătau I. Meyer şi K. Mackintosh 2000: 203 „La compréhension

superficielle de mots spécialisés par le non-spécialiste a souvent une influence sur leur

définition dans les dictionnaires de langue générale” , aşadar, putem vorbi de o

aproximare atât la nivel sintagmatic, cât şi la nivelul paradigmatic, al definiŃiilor pe care

le primesc termenii în dicŃionarele generale, între cele două nivele existând o influenŃă

reciprocă, concretizată printr-o continuă „mişcare de flux şi reflux”, existând o continuă

„pendulare” între dicŃionar şi texte. Vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 156 „La nivel

paradigmatic se impune faptul că termenii ştiinŃifici reprezintă un obstacol pentru

nespecialişti (profani) care ajung la sensul specializat numai printr-o „dilu Ńie” sau o

interpretare superficială a lui. Toate aceste modificări semantice (paradigmatice) sunt

condiŃionate sintagmatic (textual şi contextual) prin extinderi remarcabile ale situaŃiilor

de utilizare”48.

Pe lângă sensurile specializate, informatice49, înregistrate (de unele dicŃionare,

în cazul lui ACCESA, fiind vorba, cum am văzut, doar de DCR 1997 şi de mai recentele

DEXI 2007, MDN 2008, respectiv NDU 2008, care oferă pentru sensul specializat al lui

ACCESA exemple de contexte precum REłEA, PROGRAM, (BAZĂ DE) DATE,

MEMORIE (A UNUI COMPUTER), SITE WEB ş.a.) şi atestate în presa actuală (ex.

a.„Numai saptamana trecuta au fost ACCESATE 130.138.445 de pagini, fata de

115.371.749 de pagini vizitate in luna ianuarie.” – J.N.,15.06.2005; b.„Mai multe

informatii puteti obtine ACCESAND adresa de internet a Oficiului pentru Migratia

Fortei de Munca, www.omfm.ro.” – J.N.,13.07.2005; c.„ Formularele pentru declaraŃiile

de venit pot fi ACCESATE pe site-ul ANAF ” – J.N.,12.05.2006; d.„Examenele de

bacalaureat şi testele naŃionale au făcut ca ACCESĂRILE către site-urile

educaŃie/învăŃământ să înregistreze un număr aproape dublu faŃă de populaŃia României,

conform [...] www.sport.ro, cel mai ACCESAT site de profil”– J.N.,04.07.2007; e. „De

aici rezulta independenta maxima a editorilor, care pot gestiona datele de oriunde pot

124

ACCESA Internetul, fie ca sunt intr-o calatorie de afaceri si doresc publicarea rapida a

unei stiri foarte importante, sau pur si simplu prefera sa lucreze de acasa.” – B.N.

23.02.2004; f. „Mai mult de un milion si jumatate de utilizatori au ACCESAT pagina de

Internet Microsoft Sasser Clean-Up in primele 48 de ore de la punerea sa in functiune.”

– B.N. 06.05.2004; g. „Mobilitatea acestui serviciu permite ACCESAREA Internetului

de oriunde din aria de acoperire a retelei Zapp” – B.N. 26.12.2004; h. „Este suficient

doar sa atingeti cu degetul dispozitivul de recunoastere a amprentei iar trecerea de la

sistemul de recunoastere pe baza de parole la cel bazat pe amprentele digitale se face

rapid datorita software-ului intuitiv: la prima ACCESARE a unui site unde ni se cere sa

ne identificam, ne inregistram atat pe baza parolei cat si prin amprenta digitala, iar la

urmatoarea ACCESARE vom folosi doar amprenta ca identificator. – B.N. 17.01.2005;

i.„Site-urile de educaŃie, cele mai ACCESATE”- A. nr.5281, 2007;)” ACCESA dezvoltă

în textele analizate o serie de sensuri noi, ca urmare a unor transferuri metaforice sau

metonimice, o interpretare posibilă fiind şi influenŃa limbii engleze, sensuri de care ne

vom ocupa în capitolele următoare.

UtilizaŃi în comunicarea reală (ceea ce ne interesează aici este analiza ocurenŃelor

lui ACCESA la nivelul discursului de vulgarizare) termenii ajung în vecinătăŃi lingvistice

mai libere (P. Lerat 1995: 29), suferind o lărgire de sens, aşa cum se observă în

exemplele citate mai sus, cu menŃiunea că, totuşi „la référence à un concept par des non-

spécialistes renvoie encore, à ce stade, à son sens terminologique particulier.” ( I. Meyer

şi K. Mackintosh 2000: 202).

Lipsa de percizie şi aproximarea sensului este demonstrată şi de faptul că în

contextele citate, ACCESA poate admite parafraze şi/sau înlocuirea cu sinonime din

limba generală. Uneori, în text sunt prezente sinonime reprezentate de alŃi termeni

informatici (despecializaŃi prin utilizarea în discursul de vulgarizare). Spre exemplu, în a.

ACCESA (pagini (de Internet)) se regăseşte în text alături de sinonimul său VIZITA

(pagini (de Internet)), verb care dezvoltă, prin calc semantic (după modelul limbii

engleze) şi un sens informatic50 (de pildă, Computer Desktop Encyclopedia şi

Dictionary.com Unabridged (based on the Random House Dictionary) înregistrează (TO)

VISIT cu sensul „to ACCESS a Web site”, iar Encarta World English Dictionary

înregistrează s. 5. transitive verb „go to website: to view a website”), neînregistrat de

125

dicŃionarele generale ale limbii române, dar prezent în texte. DICOREALITER

semnalează pentru română (dicŃionarul de Internet) expresiile „a vizita un site” şi

„adresă vizitată”. În contextul amintit, atât VIZITA, cât şi ACCESA pot suporta

înlocuirea cu sinonime (evident, aproximative) din limba generală, precum „a consulta, a

studia, a cerceta, a examina” interesant fiind faptul că în s.3. din DEX al lui VIZITA se

regăsesc „a cerceta” şi „a examina”. Aceleaşi (cvasi)sinonime generale îl pot înlocui pe

ACCESA şi în textele citate sub b., c, f şi i, fiind semnalate în texte chiar sintagmele A

CONSULTA adresa/pagina de Internet51, A CONSULTA un link 52, A CONSULTA

un site53 , În c şi d. se pot observa tipare sintactice inedite, nespecifice românei

„ACCESATE pe site”, „ACCESĂRI către site”, în g. ACCESA poate fi substituit prin „a

utiliza”.

O posibilă interpretare, cel puŃin pentru apariŃia lui „pe” în contextul semnalat la

punctul c, este că în română această prepoziŃie nu este cerută atât de verb, cât de „site”,

împrumutul lexical neadaptat, structurile VERB + pe + site fiind foarte frecvente54. Al

doilea context este probabil o traducere (mai puŃin fericită) a sintagmei din engleză

„ACCESSES to site”.

5.1.2.2. Polisemia (extradomenială) ca urmare a dezvoltării de

sensuri conotative la nivelul LC

ACCESA se poate referi atât la „bază de date”, „reŃea” sau „program” dar poate

ajunge, prin intermediul limbii comune în contexte foarte variate, precum: a. ACCESA =

a recepŃiona (un post TV) („Nokia si Motorola, la indemana: imaginile afisate prin

ACCESAREA unui post local tv sunt suficient de clare, iar viteza de transmisie a datelor

nu oboseste” – B.N, 30.05.2005); b. ACCESA = a urmări 55 ; a căuta (emisiuni pe

Internet) („Dincolo de aceasta, nu pot să nu observ că începem să avem o cultură a

advertisingului şi în România, iar dacă publicaŃiile de specialitate nu sunt încă citite pe

scară largă, avem emisiuni şi site-uri din ce în ce mai ACCESATE.” – J.N. – 31.05.2007);

126

c. ACCESA = a beneficia de 56(„Televizoarele HP HDTV care vor beneficia de aceasta

tehnologie vor contine si alte imbunatatiri care vor oferi consumatorilor noi modalitati

de ACCESARE a elementelor de divertisment.” – B.N. 14.09.2005) ; d. ACCESA = a

viziona, a urmări („EuroNews a anuntat ca va lansa un serviciu de televiziune pe

internet care va permite ACCESAREA in direct a programelor canalului de stiri “ – B.N.,

10.07.2007); e. ACCESA = a obŃine („Problemele curente in companiile cu trafic mare

al documentelor vizeaza… intarzierea in ACCESAREA informatiei utile, pierderea unor

documente” – B.N., 06.06.2005; „ Ce informaŃii pot ACCESA utilizatorii “ - A, nr. 5050,

2006) ; f. .ACCESA = a consulta, a cerceta, a studia, a examina, a se informa

asupra („Ideal ar fi fost ca in urma cu sase ani sa fi urmat modelul colegilor din Polonia,

care intai au strans arhivele, impreuna cu instrumentele de ACCESARE a arhivelor,

respectiv cartotecile, si abia dupa aceea au purces la drum, au inceput sa le studieze, sa

le puna la dispozitia publicului.” – 22, nr.848, 2006 ; „ Peste 1.500 de scriitori români

contemporani, ACCESAłI pe internet. Peste 1.500 de scriitori români contemporani din

Ńară şi din diaspora vor avea, începând de astăzi, un site, www.scriitoriromani.ro.” – A.,

nr. 4854, 2006)57; g. ACCESA = a căuta (pe Internet) („ Gigi Becali, Nicoleta Luciu si

Romanita Iovan, cei mai ACCESATI romani” – A., nr.4819, 2006); h. ACCESA =

primi, a obŃine ;(cu regim prepoziŃional) a avea dreptul să beneficieze de, a li se

permite să beneficieze de, a putea beneficia de („ Ce servicii medicale pot ACCESA

imigranŃii ” - A, nr. 5354, 2007); i. ACCESA = a alege ; a se implica în ; a se încadra

la („Cum traditia la noi a fostului MCT, azi ANCS, este ca sumele destinate granturilor

sa fie cu cel putin un ordin de marime mai mici, decat cele pentru proiecte, se pot

intrevedea, de pe acum, dificultatile financiare prin care vor trece cei care vor ACCESA

acest program (Programul 3 al PNCDI-2, intitulat "Idei") – R.L., 12.05.2007); j.

ACCESA = a accede la ; a ajunge la („In opinia mea, structura umana se bazeaza pe

coeziunea a doua unitati: fizicul si psihicul. Intre aceste unitati exista o membrana

permeabila prin care se realizeaza interconditionarea celor doua nivele: prin fortarea

psihicului poti ACCESA fizicul, iar prin fortarea fizicului poti ACCESA psihicul.” – R.L,

17.03.2007); k. ACCESA = a intra (pe drumul), a pătrunde 58 ; a ajunge

(„ …aparŃinem totuşi unui grup (restrâns) de oameni care pot folosi cuvinte-cod ca

„mangafaua”, „bibicul” sau noŃiuni încriptate de genul „moftului” românesc, pentru a

127

ACCESA drumul către adevărata individualitate românească?” – D, nr. 105, 2006) şi

exemplele pot continua.

Contextele de mai sus sunt reprezentative pentru manifestarea unui grad maxim al

„dilu Ńiei” sensului specializat (când aceasta se asociază gradului înalt de

determinologizare59) care se remarcă în întrebuinŃările figurate, conotative60. (A. Bidu-

Vrănceanu 2007: 159)

Mecanismele care produc astfel de contexte sunt diferite, dar productive în limbă,

unele dintre sintagme având şanse de a se impune. În cazul acestui (la origine) termen

informatic, contactul cu limba comună (dar şi cu termeni despecializaŃi aparŃinând altor

terminologii, aşa cum vom vedea) dă naştere, în principal, la modificări semantice bazate

pe metaforă (figură semantică prin intermediul căreia se prezintă ca echivalenŃi doi

termeni distincŃi, realizându-se între acetia un transfer de trăsături semantice61) şi,

uneori, pe metonimie (figură semantică şi fenomen lingvistic prin care un termen este

înlocuit cu altul, pe baza unei relaŃii de contiguitate logică existentă între acestea62),

semnalându-se, din acest punct de vedere un caz special (când ACCESA determină, pe

principiul economiei în exprimare, important în limba comună, modificări metonimice în

cazul cuvintelor cu care intră în context, ceea ce are ca efect, în ultimă instanŃă,

modificări ale sensului lui ACCESA însuşi).

5.1.2.2.1. Modificări semantice bazate pe metaforă

De plidă, în exemplele i. şi k., înregistrate mai sus, dezvoltarea polisemiei se

manifestă ca urmare a unui transfer metaforic (favorizat în mare măsură de vecinătăŃile

lingvistice mai libere, termenii apărând în contextul unor unităŃi ale lexicului general),

sensului denotativ, informatic, adăugându-i-se o serie de conotaŃii :

În i. ACCESA dezvoltă sensurile a alege ; a se implica în ; a se încadra la ca

urmare a unei analogii : ACCESEZI programul de cercetare (în acest caz Programul 3 al

PNCDI-2, intitulat „ Idei”) aşa cum ACCESEZI un program informatic. „Program” este

în limbă polisemantic (vezi definiŃia din DEX); ACCESA, care în terminologia

128

informatică apare (şi) în contextul „program” , ajunge, prin analogie, să se extindă asupra

altor tipuri de program63. Extinderea metaforică se realizează, aşadar, pe baza reŃelei de

sensuri a cuvântului polisemantic.

În k. ACCESA devine a intra (pe drumul), a pătrunde; a ajunge, tot prin

analogie : „mangafaua”, „bibicul” sau noŃiuni încriptate de genul „moftului” românesc

Ńin locul parolei pe care o utilizezi pentru a intra într-un program, sau pe un drum, în

cazul de faŃă.

Traseul metaforic poate fi realizat în interiorul limbii române, sau poate fi vorba

de calcuri semantice, sub influenŃa limbii engleze. R. Trif 2006: 148-149, 166,

analizând terminologia informatică, vorbeşte despre importanŃa calcurilor semantice în

dezvoltarea polisemiei în limba română: „Analiza întregului material selectat relevă

faptul că cea mai largă reprezentare în terminologia informaticii (în română) o are

calcul frazeologic, urmat îndeaproape de calcul semantic. Faptul că transferurile

semantice după modelul limbii donatoare efectuate în limba receptoare asupra unor

cuvinte deja existente în momentul atribuirii unui sens nou sunt atât de frecvente nu

trebuie să surprindă. [...] Aceste sensuri noi, căpătate sub influenŃă engleză de cuvinte

(mai) vechi în română vor trebui luate în considerare la alcătuirea viitoarelor dicŃionare

explicative generale ale limbii române, întrucât ele constituie o sursă extrem de

importantă a polisemiei.”

Spre exemplu, în cazul lui ACCESA (a cărui legătură cu verbul englezesc TO

ACCESS este stabilită, la nivelul limbii comune, prin sensul înregistrat de dicŃionarele

generale sub marca inform .), o ipoteză ar fi că ajunge să calchieze sensurile mai noi,

generale, dezvoltate (posibil) prin derivare semantică de la sensul informatic, de

corespondentul său, în limba engleză. De cele mai multe ori traseul metaforic este însă

vizibil şi în română.

Oxford Advanced Learner’s Dictionary înregistrează verbul ACCESS cu s1.

(computing) to open a computer file in order to get or add information şi s2. (formal) to

reach, enter or use sth.: The loft can be accessed by a ladder.

De asemenea, Encarta World English Dictionary acordă mai mare atenŃie

sensurilor generale ale acestui verb, înregistrând ACCESS cu s1. enter place: to find a

129

means of entering or approaching a place, s2 get information: to have the opportunity or

right to experience or make use of something şi s3 call up data: to retrieve data or a

computer file: The program can be accessed using the correct password.

Facem clarificarea că ordinea apariŃiei sensurilor este cea prezentată de

dicŃionarul OXFORD, sensurile mai generale ale lui TO ACCESS manifestându-se mai

târziu. ReŃinem, din aceast punct de vedere, atât nota de uzaj înregistrată de Encarta

World English Dictionary („ It is entirely appropriate to use ACCESS as a verb in

computing contexts, as in had to access several complex spreadsheets, but some critics

resist its use in general contexts such as accessing bank accounts or biographical

information.” ), cât şi comentariul lui H. Béjoint 2001: 58, care face referire la

ordonarea cronologică a sensurilor în Oxford English Dictionary (OED) şi al lui J.

Considine 1997: 234, tot cu referire la OED: „The senses of polisemous words are being

arranged in historical order, or in historical order whithin historically ordered

branches.” Mai mult, cercetând ediŃii mai vechi ale dicŃionarelor limbii engleze, se poate

observa că acestea înregistrează un singur sens, cel informatic (alta fiind situaŃia în

momentul în care sensurile generale ale lui TO ACCESS ar fi precedat sensul informatic).

În română, ACCESA ajunge să fie tot mai des folosit cu sensurile de (a avea

dreptul sau posibilitatea de) a intra, a ajunge undeva, a pătrunde într-un loc în contexte

generale, atipice precum ZONĂ (de căŃărare/de festival/rezidenŃială/de sud-est a Europei),

DRUM (forestier/de centură/naŃional), SAT, ORAŞ ş.a.m.d.:

„Pentru a ACCESA zona de căŃărare (Colibri) puteŃi urma unul din cele două

drumuri de acces.”64

„ De aici si dorinta mea de a putea publica o parte din acest articol intr-unul din

ziarele locale, nu pentru a ataca pe cineva sau vreo institutie ci pentru a oferi o

perspectiva noua giurgiuvenilor de rand, care poate au ajuns la 60 de ani si in viata lor

nu au fost cu salupa pe bratul Ara, nu au vazut pasari dunarene in padurile din Insulele

de langa Giurgiu, nu au admirat vegetatia bogata fara sa stea cu micul si cu berea in mat,

ci pur si simplu pentru relaxare, pentru bunastare si liniste, in loc de plimbare prin

penibilele spatii verzi din Giurgiu. Aceste zone exista, si pot fi ACCESATE, nu este

130

ilegal, nu este greu, dar... se poate sa nu mai existe daca noi nu stim de ele si daca noi nu

ne aratam interesul pentru ele!”65

„ Este necesar sa pastrati si sa aratati bratara, nu numai pentru a ACCESA zona

de festival, ci si pe tot parcursul zilelor si in cadrul zonei de festival.”66

„ TRANSPORTUL public in Sibiu prin intermediul sistemului de cai ferate este

cuprins si in noul Plan Urbanistic General al Sibiului. "Solutia ofera o alternativa la

transportul rutier pe distante scurte care nu implica costuri si timpi foarte mari pentru

implementare. Prima legatura de acest gen va fi intre Zona Industriala de Vest si

Cisnadie pe urmatorul traseu: Bricomat – Aeroport - Gara Turnisor - Gara Sibiu - Vasile

Aaron - Selimbar - Cisnadie", se arata in Memoriul general al viitorului PUG. Mai mult,

acest document include si posibilitatea prelungirii liniei de cale ferata inspre viitorul

cartier rezidential vest. "Valorificarea acestei oportunitati este preluata in PUG prin

rezervarea culoarului necesar acestei linii (si dublarii acesteia) si prin prelungirea ei

spre nord pentru ACCESAREA zonei rezidentiale", se mai arata in PUG”.67

„ Satul poate fi ACCESAT de pe drumul E578 dintre Miercurea Ciuc si

Gheorgheni, din directia Racu pe drumul judetean 124, sau de pe drumul national 12A

dintre Miercurea-Ciuc si Ghimes, din directia Frumoasei pe drumul judetean D124,

respectiv cu trenul care circula pe ruta Miercurea Ciuc - Ghimes.”68

„ PosibilităŃi de programe de agrement:

- excursii in circuit sau stea, de una sau mai multe zile, cu autocar, după solicitări;

- drumeŃii montane la cabana Harghita-Mădăraş (1794 m), pe drumul forestier. Poate fi

ACCESAT de la Pensiunea Filio pe jos sau cu autoturism. În timpul iernii amatorii de

schi au la dispoziŃie mai multe partii cu teleferic.”69

„ Rm. Valcea - Obarsia Lotrului este un drum complet asfaltat posibil de

ACCESAT cu orice masina. Obarsia Lotrului - Petrosani se poate merge cu Dacia fara

131

nici o problema dar, daca ploua sau tocmai a plouat sunt namoale imense in care se

ascund bolovani. Se poate si cu autocarul.”70

„ Zona cuprinde un singur oraş, Miercurea Nirajului situată în mijlocul cursului

râului Niraj, la 22 km distanŃă de Tg.-Mures de unde poate fi ACCESAT pe DJ 135 si

DJ 151. Dinspre oraşul Sovata se poate ajunge în Valea Nirajului pe DJ 153 si DJ 136.

Zona desemnată cuprinde un numar de 10 comune şi 29 sate, unele unite între ele. Este

uşor accesibil dinspre vest (Tg. Mures) şi pe drumul naŃional E 60, DN 15, sau drumul

principal 13a . Zona mai poate fi accesat şi dinspre sud-vest din comuna Bălăuşeri aflată

pe drumul naŃional E60 şi dinspre nord (oraşul Reghin) pe DN 15. Comuna Bălăuşeri

este un nod rutier foarte important iar oraşele Reghin şi Sovata centre turistice foarte

importante şi frecvent vizitate atât de turisti de la noi din Ńară cât şi din străinătate.”71

„ [...]acesta fiind drumul de centură care leagă şoseaua spre Cluj şi Timişoara de

vama Borş, drum ce poate fi ACCESAT şi de autocamioane.”72

„ Oraşul este accesibil, deoarece se află pe drumul naŃional 12, care traversează

oraşele Sf. Gheorghe şi Miercurea Ciuc, şi poate fi ACCESAT şi dinspre Braşov şi

dinspre Tg. Mureş.” 73

„ Sudul lacului poate fi ACCESAT pe drumul dintre Navodari si Sibioara. Estul

lacului Tasaul si lacul Corbu sunt accesibile de pe drumul national 22B, intre Corbu si

Navodari.”74

Utilizarea lui ACCESA se extinde, în contexte de tipul celor citate, 1. fie, aşa cum

presupuneam mai sus, prin calc semantic după verbul englezesc, 2. fie prin derivare

semantică în interiorul limbii , 3. fie prin utilizarea abuzivă, neindicată, în toate

contextele sintagmei sinonime A AVEA ACCES LA, foarte vagă, care poate fi utilizată

despre orice şi care se observă că îl poate înlocui pe ACCESA în toate contextele citate

mai sus, fără a mai da senzaŃia de surpriză, de nenatural (reŃinem aici ca mecanism,

extinderea utilizării în toate contextele sinonimului său (aproximativ)).

132

În ceea ce priveşte ipoteza 2., A ACCESA este atestat în română şi în contextul

informatic ZONĂ (a site-ului/de Internet/de upload/de blog ş.a), cuvântul românesc

traducându-l pe englezescul FIELD şi calchiind sensul informatic de „a designation for a

group of data. For instance, a program that asks for your name keeps that data in a field,

stored on a disk drive, in a file, within the file within a record. A field does not have any

restrictions as to how large or small it can be.”(Computer Telephony & Electronics

Dictionary and Glossary); „An area of a database record, or graphical user interface

form, into which a particular item of data is entered.”(Free Online Dictionary of

Computing), fiind înregistrat, spre exemplu, şi de DicŃionar de informatică 2003:

„Pentru A ACCESA zona privată a acestui site vă rugăm să vă autentificați.” 75

„ Conectarea la Intranet

Pentru a putea ACCESA zona de Intranet, trebuie să accesaŃi linkul Intranet

din meniul de jos.” 76

„ Autentificati-va pentru A ACCESA zona privata a site-ului.” 77

„ Pentru A ACCESA zona de upload va rugam completati formularul alaturat.”78

„ Daca doresti sa afli mai multe despre fata neoficiala BRGWork poti ACCESA

zona de blog cu testimoniale si poze.”79

O posibilă explicaŃie pentru utilizarea lui ACCESA în contextele ZONĂ (de

căŃărare/de festival/rezidenŃială/de sud-est a Europei ş.a.), DRUM (forestier/de

centură/naŃional), SAT, ORAŞ, analizate mai sus este extinderea prin analogie (pornind

de la termenul informatic ZONĂ) pe baza reŃelei de sensuri a cuvântului polisemantic

ZONĂ, ACCESA fiind apoi utilizat şi în contextele SAT, ORAŞ, DRUM ş.a. prin

„derivare sinonimică” – sinonimie în sens larg (vezi I. Coteanu 1985).

133

Tot mecanismul extinderii prin analogie pe baza reŃelei de sensuri ale cuvântului

polisemantic (ZONĂ) poate fi invocat şi pentru utilizarea lui ACCESA în contexte

precum ZONĂ de dezvoltare/ZONĂ de bucurie/ZONĂ de investitori străini ş.a.m.d:

„ Termenul pina la care pot fi depuse documentele pentru ACCESAREA zonei de

Dezvoltare din Alba Iulia a fost prelungit prin hotarire a Consiliului local, pina la data

de 31 octombrie 2007, decizie prin care alesii au incercat sa impulsioneze concurenta

dintre investitori. Tot in acest sens a fost constituita o comisie de evaluare a cererilor de

exprimare a interesului si a fiselor de prezentare a firmelor si activitatii lor

economice.”80

„ Cresterea valorii adaugate a serviciilor pentru afaceri (organizare de

evenimente, dar si ACCESAREA zonei de investitori straini prin intermediul unui

Centru de asistenta).”81

„ Nicio minte nu poate ACCESA o zonă de bucurie din una de suferinŃă cum nici

o minte deprimată profund nu poate găsi resurse pentru idei măreŃe.”82

Revenind la mecanismele dezvoltării polisemiei, ACCESA îşi extinde utilizarea

(în contextul permisiv al limbii generale) prin metaforă sau metonimie, „exploatând”

contextul său imediat, care poate fi atât un 1. alt termen despecializat (care, de cele mai

multe ori se întâmplă să corespundă unui alt cuvânt, mai vechi în limbă, fiind vorba,

aşadar, de o terminologizare a unei unităŃi deja existente în vocabularul general, fie prin

traducerea termenului specializat din altă limbă – în cazul nostru engleza – şi împrumut

de sens, fie pe teren propriu) cât şi 2. un cuvânt al limbii generale.

În cazul modificărilor semantice bazate pe metaforă, în contexte precum A

ACCESA zona (vezi analiza de mai sus) sau A ACCESA programul 83, ACCESA îşi

extinde uzul, prin analogie, urmărind reŃeaua de sensuri a cuvintelor polisemantice zonă

şi program, ambele fiind (şi) termeni informatici despecializaŃi (prin utilizarea în limba

generală). Dar „itinerarul” semantic nu se opreşte aici. În cazul lui ACCESA în contextul

zonă, utilizarea acestui verb se extinde şi pe reŃeaua de sinonime corespunzătoare fiecărui

134

sens al cuvântului zonă, cum am arătat mai sus, prin derivare sinonimică (- conceptul de

sinonimie e înŃeles aici în sens larg), ajungând în contexte precum drum , sat ş.a..m.d.

5.1.2.2.2. Modificări semantice bazate pe metonimie

În cazul modificărilor semantice bazate pe metonimie, avem de-a face cu un caz

special, ACCESA determinând un transfer metonimic în cazul cuvântului cu care intră în

context, iar noul context format, determină o modificare metonimică în cazul lui

ACCESA însuşi:

a. „Problemele curente in companiile cu trafic mare al documentelor vizeaza…

intarzierea in ACCESAREA informatiei utile, pierderea unor documente” – B.N.,

06.06.2005;

„ Ce informaŃii pot ACCESA utilizatorii “ - A, nr. 5050, 2006

b. „Ideal ar fi fost ca in urma cu sase ani sa fi urmat modelul colegilor din

Polonia, care intai au strans arhivele, impreuna cu instrumentele de ACCESARE a

arhivelor, respectiv cartotecile, si abia dupa aceea au purces la drum, au inceput sa le

studieze, sa le puna la dispozitia publicului.” – 22, nr.848, 2006 ;

c. Peste 1.500 de scriitori români contemporani, ACCESAłI pe internet. Peste

1.500 de scriitori români contemporani din Ńară şi din diaspora vor avea, începând de

astăzi, un site, www.scriitoriromani.ro.” – A., nr. 4854, 2006

În a. ACCESA = obŃine ca urmare a metonimiei cauză pentru efect / consecinŃă

(a accesa informaŃii are ca efect obŃinerea de informaŃii.) ; în b. ACCESA = a

consulta, a cerceta, a studia, a examina, a se informa asupra, ca urmare a unui

transfer metonimic, pe care l-am numi acŃiune pentru scop (a accesa arhiva cu scopul de

a consulta, a cerceta, a studia, a examina arhiva).

135

În c. A ACCESA este interpretat de vorbitorul comun prin a consulta, a studia, a

se informa asupra. Transferul metonimic are loc în două etape: mai întâi ACCESA

determină un transfer metonimic, pe baza principiului economiei în exprimare, în cazul

contextului său imediat. Deci, de la A ACCESA site-uri care conŃin informa Ńii despre

scriitori (scriitori putând fi utilizat aici şi cu sensul metonimic, de operă a scriitorilor), se

ajunge la A ACCESA SCRIITORI. (ACCESA site-uri (cu informaŃii despre scriitori) →

ACCESA informaŃii (despre scriitori) → ACCESA scriitori.) Noul context creat produce

o modificare metonimică în cazul lui ACCESA însuşi, al cărui sens devine din „a intra

într-o reŃea/într-un program”, aşa cum este înregistrat în DCR, a consulta, a studia, a se

informa asupra, ca urmare a metonimiei cauză pentru efect (accesarea site-urilor cu

informaŃii despre scriitori/operele acestora poate avea drept rezultat consultarea, studierea,

informarea asupra scriitorilor/operei). Acest mecanism este larg întâlnit: de la A

ACCESA site-uri care oferă informaŃii sau care conŃin hărŃi, imagini se ajunge, prin

transfer metonimic, direct la ACCESA imagini, hărŃi, informaŃii, apoi prin alt transfer

metonimic, asupra lui ACCESA însuşi se ajunge la a cerceta, a analiza hărŃi, imagini ş.a.

CONCLUZII

O primă observaŃie este că majoritatea sensurilor derivate prin metaforă sau

metonimie ale acestui termen sunt relativ uşor de decodat, media trăsăturilor semantice

definitorii păstrându-se la nivelul vorbitorilor diferiŃi (specializaŃi sau nu), ceea ce

reprezintă o condiŃie favorabilă pentru impunerea lor în limbă. 84

Analiza de mai sus demonstrează că ACCESA, utilizat în limba uzuală, este

condiŃionat de contextul în care apare, ceea ce explică modificările de sens. Lexicalizarea

acestui termen în contactul cu limba comună (dovadă a acestui fapt fiind polisemia

bogată pe care o dezvoltă ACCESA, ca orice cuvânt al limbii), este un argument în plus

pentru înregistrarea lui în dicŃionarele generale.

Cauza generală a producerii acestor modificări de sens este una extralingvistică,

informatizarea, fenomen care a cuprins într-un ritm alert toate domeniile, aşa că ne putem

aştepta ca mulŃi termeni informatici să fie transferaŃi nu numai în limba obişnuită, ci şi

altor terminologii (prin intermediul limbii comune, sau nu).

136

5.1.2.3. Polisemia ca urmare a contactului accidental (în contextul

permisiv al limbii comune) cu termeni despecializaŃi

aparŃinând altor terminologii

Foarte des întâlnit este ACCESA în contexte precum „credit”, „bani”, „finanŃări”,

„fonduri”, „card” ş.a, termeni ce aparŃin domeniului economico-financiar. Informatizarea

sistemului bancar a condus la contactul între cele două terminologii (chiar dacă doar la

nivelul limbii comune) şi implicit la dezvoltarea de sensuri noi. De la „ACCESAREA

sistemelor informatice ale automatelor bancare (ATM-uri), sau a sistemelor informatice

de tranzacŃii bancare, încasări şi plăŃi ş.a., s-a ajuns la dezvoltarea unor sintagme precum

„ACCESAREA cardului”, „ACCESAREA banilor”, „ ACCESAREA de fonduri” ş.a..

Deşi astfel de exemple se întâlnesc şi în limba engleză („How can I ACCESS

MONEY for schools?”85, „Rahman promotes the scheme ceaselessly in Europe in his

quest to ACCESS MONEY from the EU Microcredit Fund, which can be administered

only by banks.”86; „SNB expands bank ACCESS to FUNDS in tough conditions”87 etc. )

nu putem afirma cu exactitate că avem de-a face cu calcuri semantice (împrumuturi de

sens din alte limbi), întrucât principalele dicŃionare generale ale limbii engleze (Oxford

Advanced Learner’s Dictionary, Longman Dictionary of English Language and

Culture, BBC English Dictionary sau Penguin English Dictionary) nu înregistrează

nici contextele, nici noile sensuri dezvoltate ca urmare a contactului acestui (la origine)

termen informatic cu termenii (despecializaŃi) aparŃinând domeniului economico-

financiar, prin intermediul presei. De altfel, tropii care au stat la baza acestor modificări

semantice, sunt decodabili şi în limba română, ceea ce ar fi un argument în plus pentru

faptul că am avea de-a face cu o inovaŃie semantică realizată în interiorul limbii române

şi nu cu calcuri după modelul limbii engleze. Totuşi, fiind recunoscut faptul că majoriatea

ştirilor sunt traduse, fiind preluate de pe Internet nu putem exclude total influenŃa limbii

engleze, însă, analiza corpusului atestă existenŃa unor mecanisme active care acŃionează

în interiorul limbii române şi care stau la baza dezvoltării polisemiei lui ACCESA, ca

urmare a dinamicii sensurilor.

137

5.1.2.3.1. Modificări semantice bazate pe metonimie

După părerea noastră, construcŃiile semnalate mai sus au luat naştere printr-o serie

de metonimii: de la „ACCESAREA sistemului informatic” (cu care sunt prevăzute

ATM-urile) prin intermediul cardului s-a ajuns la „ACCESAREA cardului.”

(„Documentele necesare la ACCESAREA cardului BCR-MasterCard-Altex sunt copia

actului de identitate si documentele care atesta realizarea de venituri”- B.N. 24.08.2005);

de la „ACCESAREA cardului [pentru a extrage o sumă de bani]”, se ajunge la

„ACCESAREA banilor / a sumelor de bani.” ( „Doua metehne autohtone fac

ACCESAREA banilor si mai dificila: incapacitatea de a redacta un proiect si lipsa

cofinantarilor - B.N. 18.11.2005”; „Împrumuturi pentru ACCESAREA banilor europeni

nerambursabili” - A., nr.5144, 2007; „Alegerea momentului optim de contractare a unui

imprumut va permite ACCESAREA unei sume mai mari de bani”- B.N. 08.12.2005).

Apoi, prin derivare sinonimică se creează contexte precum ACCESAREA fondurilor/

creditelor/ împrumuturilor ş.a. Tot astfel, de la „ACCESAREA sistemelor informatice

[pentru efectuarea de tranzacŃii bancare, încasări şi plăŃi]” s-a ajuns la „ACCESAREA

plăŃilor” („ indentificare a parcelelor agricole, instrument necesar pentru ACCESAREA

platilor directe din agricultura pentru 2007”, B.N.10.01.2006 ) etc. Uzul lui ACCESA

s-a extins dincolo de contextul informatic (nu se mai referă numai la sistemele

informatice cu care sunt dotate băncile pentru efectuarea diverselor tranzacŃii). Orice

obŃinere de fonduri devine „ACCESARE de fonduri” (chiar dacă nu se presupune

neapărat o procedură informatizată):„Finantatorul accepta ca garantii pentru

ACCESAREA fondurilor externe orice fel de colaterale, garantii si modalitati de

garantare a rambursarii capitalului investit, sub forma bancabila.”- B.N, 07,06.2005 ;

„In motiune este criticata atitudinea Cabinetului Tariceanu fata de proiectul Legii

pensiilor, initiat de PSD, faptul ca agricultura a fost adusa „la sapa de lemn", dar si

lipsa de preocupare fata de ACCESAREA fondurilor comunitare.” – B.N., 01.10.2007 ş.a.

În ceea ce priveşte evoluŃia sensurilor prin metonimie88, situaŃiile analizate arată

că avem de-a face cu extinderea acestui trop89 ca urmare a derivării sinonimice90

(sinonimie înŃeleasă în sens larg), ACCESA apărând în combinaŃii cu termeni care

138

implică într-un fel sau altul conceptul de BANI: a. BANI („Doua metehne autohtone fac

ACCESAREA banilor si mai dificila: incapacitatea de a redacta un proiect si lipsa

cofinantarilor - B.N. 18.11.2005”; „Împrumuturi pentru ACCESAREA banilor europeni

nerambursabili” - A., nr.5144, 2007; „autoritatile judetene vor putea ACCESA bani din

fondul "Solidaritatea"”- R.L ., 03.06.2006; b. SUMĂ DE BANI („Alegerea momentului

optim de contractare a unui imprumut va permite ACCESAREA unei sume mai mari de

bani”- B.N. 08.12.2005); c. FINANłĂRI („Una din problemele cu care se confrunta

IMM-urile este dificultatea cu care ACCESEAZA finantari”; „82 la suta dintre IMM-uri

declara ca au probleme foarte mari sau mari la ACCESAREA finantarii” - B.N.

23.03.2005; „...asistenta in alcatuirea unui plan de afaceri si in ACCESAREA

finantarilor pentru afacerile lor…” – B.N., 06.07.2005; „ …eligibilitate in procedurile de

achizitii publice si de ACCESARE a finantarilor internationale” – B.N., 16.09.2005); d.

FONDURI („Ce înseamnă ACCESARE de fonduri naŃionale, înseamnă încredere în

fondurile naŃionale?” A.C., nr.15, 2007; „Finantatorul accepta ca garantii pentru

ACCESAREA fondurilor externe orice fel de colaterale, garantii si modalitati de

garantare a rambursarii capitalului investit” – B.N., 07.06.2005; „impactul integrarii

asupra turismului romanesc sau modalitati de ACCESARE a fondurilor Uniunii

Europene” – B.N. 01.07.2005; „...Tariceanu precizand ca va depune documentatia

necesara pentru ACCESAREA Fondului european de solidaritate...” – B.N, 19.07.2005;

„firmele romanesti vor putea ACCESA fonduri de pana la 1,5 milioane de euro” – B.N.

08.10.2007; „14% dintre IMM-uri ştiu că pot ACCESA fonduri IT&C” – A. nr. 5204,

2007); e. CARD („Documentele necesare la ACCESAREA cardului BCR-MasterCard-

Altex sunt copia actului de identitate si documentele care atesta realizarea de venituri”-

B.N. 24.08.2005); f. ÎMPRUMUTURI („ ...companiile mai mici si cele care apeleaza

pentru prima data la finantare bancara vor fi indrumate in special spre ACCESAREA de

imprumuturi in lei – B.N., 12.09.2005; „o anumita suma, care … da dreptul la

ACCESAREA unui imprumut in conditii avantajoase - B.N. 26.04.2007; „Cu avansul de

12.500 de euro in buzunar, ACCESAREA unui imprumut ipotecar pe 25 de ani” – B.N,

20.03.2006); ” g. AJUTOR FINANCIAR („ Un prim pas pentru ACCESAREA

ajutorului financiar este completarea formularului de cerere si formularului declaratiei

pe propria raspundere;”- B.N. 17.10.2005); h. CREDIT („Ca persoane fizice, la fel de

139

bine ne putem adresa si altor institutii de pe piata romaneasca pentru ACCESAREA unui

credit” – B.N. 28.06.2004; „Cel mult, ele ingreuneaza procedura de accesare a

creditului” – B.N. 07.09.2005; „Pentru a ACCESA acest credit e nevoie doar de buletin

si de o adeverinta de la facultate” - B.N. 24.09.2007 ); i. PLĂłI („... sistemul de

indentificare a parcelelor agricole, instrument necesar pentru ACCESAREA platilor

directe din agricultura pentru 2007 – B.N. 10.01.2006”); j. ASISTENłĂ

FINANCIAR Ă („...programe speciale de promovare si pregatire a sectorului economic

in vederea ACCESARII acestui tip de asistenta financiara in conditii optime si eficiente”

– B.N. 23.03.2006); k. RESURSE (EUROPENE) („Trebuie sa invatam SA ACCESAM

resurse europene” - B.N. 20.06.2007”); l. SURSĂ DE FINANłARE („Vom căuta

soluŃii de folosire cât mai eficientă a banilor şi de ACCESARE a cât mai multe surse de

finanŃare”- 22, nr, 779, 2005); m. LEASING OPERAłIONAL („ Leasingul

operaŃional va fi mai ieftin şi mai uşor de ACCESAT” – A. nr. 4877, 2006); n.

SUBVENłII („ In 2007, agricultorii nu pot ACCESA nici subventiile de la UE” – R.L,

08.09.2007); o. TITLU DE STAT („Străinii pot ACCESA titlurile de stat româneşti

numai după 1 martie”- A. nr. 4824, 2006) ş.a.

În exemplele de mai sus, unde ACCESA intră în contact cu termeni

despecializaŃi aparŃinând domeniului economic (între aceştia fiind observabilă o relaŃie de

sinonimie în sens larg, vezi I. Coteanu91), prin intermediul mass-media, sensurile cu care

acesta este actualizat sunt: „a obŃine”, „a primi”, „a intra în posesia”; „a dispune

de...” şi, în contexte precum (SUMĂ DE) BANI 92, FINANłARE 93, FONDURI 94,

CARD95, ÎMPRUMUT 96, CREDIT 97, „a contracta”.98

5.1.2.3.2. Modificări semantice bazate pe metaforă

Alt trop care stă la baza acestor transferuri este metafora. Dacă în mod curent, în

limbajul informatic ACCESA apare (şi) în contextul PROGRAM, prin analogie, A

140

ACCESA ajunge să se folosească pentru orice fel de program, în contexte precum

ACCESAREA programului PHARE, SAPARD ş.a. („De acum incolo se va putea face

plata mult mai repede si se va simplifica procedura de ACCESARE a programului

SAPARD.” – B.N. 12.08.2005)

ACCESA redă situaŃia în care termenul informatic nu este înregistrat în (unele)

dicŃionare generale importante (precum DEX 1998, Mic DicŃionar al Limbii Române

1992, Micul DicŃionar Academic 2001-2003 ş.a, care reprezintă cele mai recente ediŃii

ale acestor dicŃionare şi care s-ar cere, desigur, reeditate, pentru a putea reflecta stadiul

actual al evoluŃiei limbii).

5.2. ON-LINE

5.2.1. Analiză paradigmatică

Adjectivul sau (în funcŃie de context) adverbul ON-LINE99 (scris şi ONLINE)

apare înregistrat (sub marca inform.) în DEXI 2007, MDN 2008 şi NDU 2008. DefiniŃiile

(identice) din DEXI şi MDN îl plasează pe ON-LINE în contexte ca ECHIPAMENT,

DISPOZITIV, MOD DE PRELUCRARE A DATELOR, cu sensul de conectat direct la

calculator, un sens informatic mai vechi al acestui termen, prea puŃin referit în presa

actuală de largă circulaŃie, unde mult mai popular este un alt sens – calitatea de a fi

conectat la Internet100 – de la care s-au creat diverse extinderi semantice.

Iată câteva definiŃii dintr-o serie de dicŃionare de informatică, accesibile pe

Internet (în limba engleză, limba în care se dezvoltă preponderent această terminologie),

care marchează evoluŃia conceptului ON-LINE (polisemie intradomenială, deci),

indicând totodată asupra sensului (mai nou), care este la ora actuală şi cel mai frecvent

actualizat în texte, (evoluŃia semantică pe care o cunoaşte termenul în limba română fiind,

141

aşa cum o dovedeşte corpusul, asemănătoare aceleia din limba engleză – vezi analiza

următoare):

ON-LINE (scris şi ONLINE)

a. Recently, the term "online" usually means being connected to the

Internet. The connection can be through a phone line, using a

dial-up or DSL modem, a cable line via a cable modem, or through a

wireless connection. A computer can also be online via a connection to

a computer network. Technically, computers that are on a network are

online even if they are not connected to the Internet. But most networks

are routed to a T1 line or other Internet connection anyway. (TECH

TERMS COMPUTER DICTIONARY)

b. Refers to ability to communicate with another computer via

telecommunications. Previously, it implied a more direct connection to

a dedicated computer. Since the mid 1990s, it has taken on a broader

context of being able to use the Internet or World Wide Web.

(TECHNOLOGY TERMS AND ACRONYMS)

c. A computer connected to the Internet, an intranet, or some other

network via telecommunication links, as opposed to a stand-alone

system […] (ONLINE DICTIONARY OF LIBRARY AND

INFORMATION SCIENCE)

d. The state of being connected to the Internet (generally through an ISP,

an OSP, or a network […] (NETLINGO)

e. Connected to the Internet or other online service that demands the use

of a modem by the user […] (CCI COMPUTER)

142

f. It refers to being connected to the Internet or any remote service where

there is no delay in accessing the network. For example, with cable

modem and DSL service, you are online all the time. On the other

hand, when you connect via a dial-up analog modem, you are online

after you dial in and log in to your Internet provider. When you log out,

you are "offline." (COMPUTER DESKTOP ENCYCLOPEDIA)

5.2.2. Analiză sintagmatică

Un alt sens specializat al lui ON-LINE este, aşadar, cel la care trebuie să ne

raportăm în interpretarea sensurilor noi cu care termenul este atestat mai frecvent în

textele de largă circulaŃie: calitatea (unui computer) de a fi conectat la Internet (de

unde rezultă şi cele două componente de sens care vor caracteriza exemplele înregistrate

în corpusul analizat: [+ INTERNET]; [+INTERACTIV]. DefiniŃia lui ON-LINE din

NDU 2008101, cea mai completă din cele existente în dicŃionarele (generale) ale limbii

române, face referire la orice reŃea de telecomunicaŃii şi nu indică cu claritate asupra

reŃelei de Internet.

ON-LINE cunoaşte în limba comună o serie de extinderi semantice care pun

accentul pe diverse aspecte ale realităŃii Internetului, termenul ajungând, de pildă, să

caracterizeze orice tip de activitate care se desfăşoară în acest mediu (aşadar, ON-LINE

= despre activităŃi care se desfăşoară în mediul INTERNET), în exemple precum:

„Astfel, 78% dintre utilizatorii romani folosesc Internetul pentru a cauta

informatii, precum si pentru a primi sau trimite e-mailuri - 77%, in timp ce 40% prefera

sa se joace sau sa asculte muzica ONLINE“ (J.N. 23.04.2004)

„La varsta prescolara, copiii au nevoie de ajutor din partea adultilor pentru a se

descurca ONLINE, spune Francie Alexander, autoarea unui ghid de folosire a

Internetului pentru copii.“ (J.N. 06.06.2005)

143

„Hudson nu a ştiut că aventura lui de-o noapte era de o lună vizionată ONLINE

de curioşi, până când cineva, care l-a recunoscut, a vândut povestea tabloidului rus

Moskovsky Komsomolets.” (J.N.12.07.2009)

„Copiii care participă ONLINE la jocuri ce promovează alimentele şi băuturile

sănătoase vor alege astfel de produse, potrivit unui studiu realizat de cercetători

americani.“

„Potrivit datelor din studiul Nielsen, băieŃii petrec mai mult timp ONLINE , în

timp ce fetele vizitează mai multe pagini web.“ (J.N.15.07.2009)

„În luna iunie, potrivit studiului, un utilizator brazilian şi-a petrecut ONLINE în

medie 69 de ore şi 55 de minute, în timp ce un internaut japonez a navigat pe internet în

medie 68 de ore şi 14 minute, iar unul american 65 de ore şi 10 minute.“

(J.N. 16.07.2009)

„Dar de ce atunci producătorii nu-şi Ńin produsele în afara reŃelei? Pentru că

dacă nu circuli ONLINE , nu exişti.“ (D.V.05.05.2009)

„Concluzia este simpla: posibilitatea de a face plati ONLINE este necesara

pentru dezvoltarea e-commerce-ului in Romania.“ (22. 03.02.2004)

„Este vorba de editarea ON-LINE a unei Enciclopedii de Filozofie Romaneasca,

ce urmeaza sa fie tradusa si in limba engleza, proiect coordonat de SRF impreuna cu o

comisie de 18 specialisti, profesori de filozofie la diferite universitati din tara.“ (22.

25.05.2007)

„MySpace este o modalitate prin care oamenii isi pot expune ONLINE vietile“ ,

(22, 06.11.2008).

144

„ Inchipuiti-va numai ce posibilitati ofera studentilor, eruditilor, iubitorilor de

arta faptul de a avea la dispozitie, de a putea combina si cerceta ON-LINE comorile

culturale ale tuturor statelor membre.“ (22. 12.01.2009)

„Sondajul a fost realizat ONLINE , intre 26 si 29 mai 2009, pe un esantion de

4.536 persoane cu varste de peste 18 ani si reprezentative pentru populatia franceza,

britanica, germana, italiana si poloneza.“ (22. 05.05.2009) ş.a.

O mutaŃie interesantă este ON-LINE în contextul PERSOANE102, fiind vorba

despre o metonimie. ON-LINE descrie în această situaŃie orice persoană care desfăşoară

o anumită activitate pe Internet (computerul persoanei-utilizator fiind, de fapt, conectat

la Internet), aşadar în calitatea acesteia de a fi „utilizator” al serviciilor de Internet.

ON-LINE se foloseşte, prin urmare, în legătură cu un „utilizator” în momentul în care

este conectat la / desfăşoară o anumită activitate pe Internet (Internetul în general, sau

anumite servicii disponibile pe Internet.) Cu aceste sensuri este atestat

ON-LINE în exemple de genul:

„Din cei 62,348 de milioane de oameni conectati la Internet in toata lumea, in

2002, SUA detineau majoritatea, respectiv 159 de milioane de utilizatori ONLINE .”

(J.N. 14.04.2005)

„Quelle furnizează în România unul dintre cele mai vechi sisteme de comenzi

directe din catalog, în prezent înregistrînd un număr de utilizatori ONLINE în creştere.”

(J.N. 16.05.2009)

„Timpul petrecut de copii ONLINE a crescut de la 7 ore în mai 2004 la mai mult

de 11 ore în mai 2009, depăşind creşterea înregistrată pe alte segmente de vârstă. Astfel,

dacă internauŃii adulŃi petrec cu 36% mai mult timp pe internet comparativ cu 2004,

timpul petrecut de copii pe Internet a crescut cu 63% în acelaşi interval.”

(J.N. 15.07.2009)

145

„Multi cred ca traseul pe care îl parcurg atunci când sunt ONLINE beneficiaza

de protectia anonimitatii. Nu este adevarat.” (S.F. 14.10.2005)

„Studiul a fost comandat de ANC si a fost realizat de Link 2 eCommerce, a costat

aproximativ 6.000 de euro si a avut 6.095 de respondenŃi din rândul utilizatorilor

ONLINE ”. (S.F. 14.09.2008)

ON-LINE se regăseşte în contexte precum utilizatori / prieteni / comunit ăŃi /

lume / public ş.a., o posibilă explicaŃie fiind extinderea utilizării lui ON-LINE pe baza

unei reŃele sinonimice (sinonimie în sens larg):

„Cam acestea ar fi, in mare, serviciile pe care utilizatorii ONLINE le folosesc

aproape in fiecare zi, pentru fiecare dintre acestea fiind necesare un nume de utilizator si

o parola.” (R.L.27.11.2007)

„Practic, in momentul in care un utilizator ONLINE vrea sa vada cum arata o

intersectie din orasele acoperite de acest serviciu, el alege respectivul punct pe harta

clasica si ea ii este afisata in stil Google, cu sensurile de circulatie si cladirile de pe

margine afisate in imagine 3D.” (R.L.23.02.2009)

„Un utilizator ONLINE este mult mai profitabil pentru banca deoarece tinde sa

apeleze la mai multe produse si adopta mai usor noile tehnologii care permit reducerea

costurilor. Nu in ultimul rand, institutiile financiare castiga la capitolul reputatie si

imagine atunci cand construiesc platforme de acest fel.” (S.F. 25.03.2008)

„Un studiu realizat de Deutsche Bank arată că un utilizator ONLINE are o

probabilitate mai mare ca el să aleagă un produs financiar suplimentar de la aceeasi

bancă.” (S.F. 13.05.2008)

„Cine se grabeste poate sa fie primul prieten ONLINE al lui Dan Voiculescu,

presedintele fondator al Partidului Conservator, care asteapta deocamdata singur si trist

un semn de la cineva in reteaua de prietenii Hi5.” (R.L. 24.11.2008)

„Aproape jumătate din tinerii români cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani au

prieteni ON-LINE pe care nu i-au cunoscut în viaŃa reală, iar un sfert dintre ei

146

accesează site-uri de dating, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare D&D

Research în mediul urban. Potrivit rezultatelor studiului, internetul şi-a pus într-un mod

vizibil amprenta asupra stilului de viaŃă al tinerilor.” (A. 16.05.2007)

„Tehnologia ExitReality nu iti permite sa vezi o singura pagina web in format 3D.

Iti transforma intreaga lume ONLINE intr-una tridimensionala; Orice utilizator de

internet are site-uri preferate si de fiecare data cand se afla in fata unui calculator

viziteaza cateva dintre ele (ex. Google, Google reader, blog-ul personal). Dar pe langa

adresele web vizitate zilnic exista in lumea ONLINE , chiar si cea romaneasca, foarte

multe alte site-uri care abia asteapta sa fie descoperite. Pe langa adresele de web vizitate

zilnic exista in lumea ONLINE milioane de alte site-uri pe care le accesam intamplator,

ne plac, ne inspira, insa uitam cum sa ajungem inapoi la ele.” (R.L. 23.09.2008)

„Ceea ce il dezavantajeaza pe Voiculescu este ceea ce li se intampla si altor

"utilizatori mai in varsta care sunt luati in deradere. Publicul ONLINE este foarte

sensibil la manipulare”, spune Voicu.” (R.L. 23.09.2008)

„Toate campaniile făcute de ZU au targetat şi publicul ON-LINE ”

(A. 07.04.2009)

Foarte frecventă este apariŃia lui ON-LINE în sintagma „comunitate ON-LINE”,

desemnând, în sens larg, un „grup de persoane care utilizează serviciile de Internet şi

care sunt antrenate într-o serie de activităŃi comune (în reŃea)”103:

„Marketingul direct va creste in comunitatile ONLINE” ;„tendinta

consumatorilor tot mai pretentiosi si mai informati arata ca vom asista la cresterea

continua a comunitatilor ONLINE, in care marketingul direct si telefonia mobila vor

avea un rol important.” (B.N. 12.01.2009)

„Orange au făcut primii paşi în acest sens, cu magazine de muzică, jocuri, tonuri

de apel, aplicaŃii, acces la TV Mobil sau site-uri speciale, comunităŃi ONLINE , utilităŃi

tip Messenger.” (S.F.14.10.2005)

147

„Un sondaj recent realizat de firma IDC a dezvaluit faptul ca peste 79% din

tinerii cu varste intre 15 si 25 de ani fac parte dintr-o „ comunitate” ONLINE , in timp ce

52% dintre acestia contribuie cu continut pe mai multe site-uri tip web 2.0. In acelasi

timp, doar 30% din managerii IT utilizeaza frecvent comunitatile ONLINE si doar

jumatate dintre acestia au create conturi pe astfel de site-uri.” (R.L.24.04.2008)

„Realizatorii proiectului isi propun ca in scurt timp sa creeze si o comunitate

ONLINE , unde utilizatorii sa participe cu productii audio proprii.” (R.L.23.09.2008)

„ Comunitatile ONLINE permit utilizatorilor sa-si creeze personalitati virtuale

prin folosirea fotografiilor, textului, muzicii si imaginilor filmate si sa intre in contact

unii cu altii ca sa-si faca prieteni, sa „agate” sau sa iasa din anonimat.”

(R.L.24.09.2008)

„Spinebreakers.co.uk este una dintre cele mai efervescente comunitati ONLINE

de tineri pasionati de lectura, care publica online audio si video recenzii, deseneaza

coperte pentru carti sau concep finaluri alternative pentru romanele preferate.”

(R.L.13.09.2008) ş.a.

On-line ajunge să fie generalizat, pătrunzând din domeniile informatică şi

telecomunicaŃii, în sfera socială, a relaŃiilor umane, ajungând să desemneze comunicarea

mediată de computer, comunicarea virtuală, prin intermediul Internetului, în opoziŃie cu

comunicarea faŃă în faŃă; desemnează mediul virtual, în opoziŃie cu viaŃa reală. În

contextele de mai jos termenul acceptă parafraza „în mediul /în reŃeaua Internet” sau,

mai simplu, „pe Internet”:

„ Viata traita ONLINE - despre site-urile de socializare

Site-urile de socializare ONLINE au devenit astazi repere importante pentru ti-

neri din toata lumea. Utilizatorii unor asemenea servicii pot socializa cu vecini de scara,

vedete rock, necunoscuti de pe alte continente sau jucatori profesionisti de snooker.

148

Cu alte cuvinte, site-urile de socializare ONLINE ii ajuta pe oameni sa intre in contact

cu alti semeni de-ai lor, sa cunoasca persoane care au aceleasi pasiuni ca si ei. Accesul

la asemenea site-uri este gratuit, iar membrii isi pot construi profiluri (care cuprind date

despre nume, varsta, hobby-uri sau carti si filme preferate) si pot impartasi cu alti

utilizatori fotografii, muzica sau video-uri. Un prieten este, in limbajul site-urilor de

socializare, orice utilizator spre al carui profil pagina ta are link. Utilizatorii isi pot

trimite mesaje sau pot lasa comentarii pe alte profiluri. In unele cazuri, oamenii care se

cunosc pe asemenea site-uri decid sa se intalneasca si in viata reala.”

„MySpace, viata traita ONLINE

MySpace este o modalitate prin care oamenii isi pot expune ONLINE vietile,

spune Jamie Kantowitz, vicepresedinte de marketing.” (22. 16.11.2008)

EvoluŃia semantică a lui ON-LINE, care ajunge să se folosească şi în contextul

[+ UMAN] este paralelă cu evoluŃia lui A (SE) CONECTA, verb prin care ON-LINE se

defineşte. DicŃionarele (DEX 1998, DEXI 2007, MDN 2008, NDU 2008 ş.a.) îl definesc

pe A CONECTA cu un sens electronic, indicând contextele

CONDUCTE/CONDUCTOARE ELECTRICE; a lega un APARAT, o MAŞINĂ etc. la

CIRCUITUL ELECTRIC; a lega un APARAT sau un DISPOZITIV ELECTRIC la o

REłEA ELECTRICĂ. De menŃionat că numai DEXI 2007 indică pentru acest verb şi un

sens figurat, în contextul PERSOANE înregistrând verbul şi ca reflexiv, cu definiŃia

„a (se) stabili o legătură între persoane.” A CONECTA are însă în româna actuală şi un

sens informatic (ceea ce corespunde unei utilizări intranzitive a verbului însoŃit de

pronume reflexiv, ca A SE CONECTA) după modelul verbului din limba engleză LOG

IN/LOG ON104, A SE CONECTA / CONECTARE fiind o alternativă la forma mai puŃin

acceptată, deşi des folosită în limbajul colocvial al informaticii, A SE LOGA / LOGARE.

Utilizat în limba comună, ON-LINE suferă, cum reiese şi din analiza anterioară,

o extindere semantică, dezvoltând o serie de sensuri generale, pornind de la nucleul

[+ INTERNET], care se degajă din sensul de origine, specializat, al termenului.

149

Alte sensuri pe care ON-LINE le actualizează, fie că apare în contextul altor

terminologii (foarte frecvent fiind ON-LINE în combinaŃie cu unităŃi ce se revendică

domeniului economico-financiar105 , precum: bancă 106 / cont / plată / vânzări /

cumpărături / venituri / precomenzi / tranzacŃii / comerŃ / licitaŃii ş.a. vezi exemplele

de sub 1.), fie că apare în vecinătatea unor elemente ale lexicului general (vezi exemplele

de sub 2.) sunt: „care poate fi accesat utilizând Internetul / care este disponibil pe

Internet; care poate fi realizat prin intermediul Internetului.”:

1. „In contrapartida, ei accepta niste inconveniente: n-au parte de banca

ONLINE si au un plafon de 300.000 de euro pentru credite. Clientii pot dispune totusi de

un card bancar.” (J.N. 01.04.2004)

„Companiile romanesti vor deveni tinte ale „computer criminals" in momentul in

care vor fi mai raspandite in Romania solutiile de plata ONLINE , care pot fi atacate mai

usor.” (J.N. 14.04.2005)

„Magazinul virtual este realizat impreuna cu DotCommerce Romania si permite

plata ONLINE , cu card bancar. Din vanzarile ONLINE , cota cea mai mare o detin

Statele Unite, cu 51% din totalul vanzarilor. Urmatoarele tari ca importanta in veniturile

ONLINE sunt: Germania 33%, Spania 5%, Australia 4%.” (J.N. 14.06.2006)

„Faptul că, într-un an dificil din punct de vedere economic, comerŃul ONLINE

continuă să crească, reuşind să atingă nivelul de 82% din volumul tranzacŃiilor prin card

realizat în tot anul 2008, reprezintă rezultatul unui efort comun al magazinelor online,

procesatorilor şi tuturor jucătorilor implicaŃi în comerŃul electronic românesc. În ceea ce

priveşte evoluŃia comerŃului electronic cu plata ONLINE prin card bancar în primele

şase luni ale anului, apropierea sezonul estival a determinat o încetinire a ritmului de

creştere, de la 18% la finalul primului trimestru, la 4% la finalul celui de-al doilea.”

(J.N. 07.07.2009)

150

„Din acest motiv, pentru siguranŃa şi buna desfăşurare a tranzacŃiilor ONLINE ,

te rugăm să te înregistrezi în noua bază de date, cu o nouă măsură de siguranŃă care

foloseşte metoda de criptare a informaŃiilor utilizatorului de tipul SSL-Secure.” (J.N.

08.07.2009)

„La o săptămână de la disponibilitatea precomenzilor ONLINE , Orange raporta

peste 1.000 de cereri.” (J.N. 15.07.2009)

„Site-ul de licitaŃii ONLINE eBay urmează să-şi anunŃe azi intenŃia de a vinde

divizia sa de telefonie prin Internet (VoIP), Skype, către un grup de investitori privaŃi,

informează un articol publicat în cotidianul american The New York Times, preluat de

AFP.” (22. 01.02.2009)

„Internetul se dezvolta odata cu platile ONLINE.

Aparitia platilor ONLINE in Romania va dezvolta comertul ONLINE si

magazinele virtuale.

Cum credeti ca va arata Romania anului 2003 in acest domeniu? Se va dezvolta?

Trebuie sa se dezvolte; site-urile de servicii care fac comert ONLINE au aparut demult.

Din pacate, o plata ONLINE se desfasoara inca greoi.

Concluzia este simpla: posibilitatea de a face plati ONLINE este necesara pentru

dezvoltarea e-commerce-ului in Romania.” (22. 03.02.2004)

„Produsul se adresează tinerilor care folosesc numerarul şi fac tranzacŃii pe

internet, iar clienŃii care solicită cardul şi îl alimentează cu numerar pot face

cumpărături ONLINE , pot efectua plăŃi acolo unde cardurile de debit Visa sunt

acceptate, pot retrage numerar de la bancomatele din toată lumea şi pot folosi serviciul

mobil integrat YAP pentru a transfera bani prietenilor şi familiilor în Ńară sau pentru a-şi

verifica soldul direct de pe telefon, prin SMS. De asemenea, ei îşi pot gestiona contul

ONLINE .” (22. 01.06.2009)

„Compania americană de comerŃ ONLINE eBay a anunŃat, marŃi, vânzarea unui

pachet de 65% din acŃiunile operatorului de telefonie pe internet Skype către un grup de

151

investitori condus de de fondul Silver Lake Partners, pentru 1,9 miliarde dolari,

informează AFP.” (22. 02.09.2009)

„Se pare ca obiectivul Skype nu este acela de a închide portile telefoniei clasice.

În ultima luna, perspectivele Skype par sa devina tot mai mult legate de contestarea

pietei clasice a tranzactiilor ONLINE , precum si a modului în care functioneaza

publicitatea pe Internet. La începutul lunii septembrie, gigantul Ebay, lider mondial în

domeniul licitatiilor ONLINE , anunta ca trateaza achizitionarea Skype pentru suma

aparent gigantica de 2,6 miliarde dolari, plus alte avantaje conditionate de atingerea

unor obiective comerciale viitoare.” (S.F. 07.10.2005)

„Magazinele de muzică, video, jocuri sau aplicaŃii pentru telefon au o dublă

valoare: produc trafic de date mobil şi aduc venituri prin vânzarea unora direct

ONLINE .” (S.F.11.09.2009)

2. „Fostul general de Securitate roman si-a facut auzita vocea din nou, in cadrul

unei dezbateri organizate de Frontpage Magazine, publicatie americana ONLINE .”

(J.N.01.05.2004)

„La 7 martie 2005 s-a consemnat un moment „istoric” in lumea bloggerilor si a

jurnalismului ONLINE deopotriva. Primul blogger (de la „web log”, jurnal personal pe

web) acceptat la o conferinta de presa la Casa Alba. Pana sa ajunga sa explice vreun

profesor de jurnalism ce este presa ONLINE sau in ce masura se poate avea incredere

in textele unui blogger, iata ca tanarul Garrett Graff (24 ani) marcheaza un moment

pentru presa actuala. ” (J.N.01.07.2004)

„Cotidianul american New York Times, care se confruntă cu importante

dificultăŃi financiare, a anunŃat, ieri, că ia în calcul posibilitatea introducerii unui

abonament pentru accesarea ediŃiei sale ONLINE , informează AFP, citată de

Mediafax.”

152

„Un purtător de cuvânt al titlului american, Catherine Mathis, a declarat că este

în curs de realizare o cercetare de marketing în rândul abonaŃilor ediŃiei print a ziarului,

pentru a determina dacă aceştia ar fi dispuşi să plătească pentru a avea acces la ediŃia

ONLINE , în prezent gratuită.”

„Studiul pe care îl avem în derulare include o gamă largă de variante", a explicat

ea, precizând că una dintre opŃiuni este plata sumei de cinci dolari pe lună pentru acces

la versiunea ONLINE a ziarului.” (J.N.10.07.2009)

„Canalul sud-coreean YTN a anunŃat recent că liderul nord-coreean, Kim Jong-il,

suferă de cancer de pancreas, diagnosticat în august anul trecut, scrie în ediŃia ONLINE

revista ParisMatch. Phenianul nu a comentat informaŃia. Dar starea de sănătate a lui

Kim Jong-il a devenit subiectul a numeroase speculaŃii. ”

„Misterul privind starea de sănătate a lui Kim Jong-il a fost dezlegat. Aşa îşi

începe articolul ONLINE revista Paris Match.” (J.N.19.07.2009)

„În prezent, internetul oferă informaŃii „la calup”, însă advertiser-ii nu sunt nici

pe departe dispuşi să plătească aceleaşi sume pentru reclamele ONLINE ca pentru

acelea pe TV sau în print. În aceste condiŃii, mai multe ziare, inclusiv New York Times,

au anunŃat că intenŃionează să introducă taxe pentru accesarea materialelor lor online.

MenŃionez însă cu cea mai mare satisfacŃie împlinirea pasiunii mele pentru internet prin

definitivarea într-o formulă amplă a portalului www.cartesiarte.ro, revista electronică

«PORT@LEU» având chiar pagini dedicate studierii fenomenului literaturii ONLINE

sau pe suport electronic. Aici am lansat de curând Editura ONLINE care îşi propune să

prezinte, în condiŃiile concurenŃei uneori nedrepte cu traducerile comerciale, „Un autor

român pe săptămână” ” (J.N.21.07.2009)

„Potrivit publicaŃiei ONLINE Contactmusic, citată de Agerpres, după moartea

cântăreŃului ziarele au fost pline de speculaŃii privind paternitatea biologică a celor trei

copii: Prince Michael, Paris şi Prince Michael (Blanket).” (J.N.17.07.2009)

153

„CântăreŃul senegalez Akon, alături de care megastarul american a înregistrat

mai multe piese în cursul acestui an, a declarat publicaŃiei ONLINE Billboard.com că

Michael este unul dintre cei mai sănătoşi oameni pe care îi cunosc.”

„LG Electronics a deschis un magazin ONLINE de aplicaŃii pentru telefoanele

mobile, numit LG Application Store, peste 100 de programe fiind disponibile gratuit

pentru utilizatorii de telefoane mobile LG.” (J.N.14.07.2009)

„In cazul articolelor ONLINE , vor fi acceptate exclusiv cele publicate pe site-uri

de specialitate. Postările de pe blog-uri de orice tip nu sunt eligibile. Articolele trebuie sa

fie la prima participare la un concurs de acest gen, iar candidatii se pot inscrie la o

singura sectiune de concurs.” (D.V. 24.03.2009)

„Wikipedia este cea mai populară enciclopedie ONLINE , fiind citită de milioane

de oameni. Ce experienŃe aŃi avut în privinŃa articolului lor despre dvs.? AŃi găsit

informaŃii greşite în el?”

„Ce mijloace avem pentru a controla informaŃia falsă în mediul ONLINE , în

special cea care ne afectează direct? Mă gîndesc mai ales la aspecte mult mai serioase,

cum ar fi textele insultătoare sau atacurile la persoană – aveŃi cunoştinŃă despre

mijloace legale prin care pot fi contracarate, mai cu seamă în Suedia, Ńara în care v-aŃi

stabilit?” (D.V.17.07.2009)

„Am reusit sa echipez sediul astfel incat sa se poata oricand transforma intr-un

studio de televiziune, avem un media room unde oferim publicului acces la presa

romaneasca ONLINE si la posturile de televiziune romanesti. ” (22. 02.04.2008)

„Richard Haass a raspuns in exclusivitate pentru revista 22, pe 18 aprilie 2008,

in cadrul unei dezbateri ONLINE gazduite de site-ul ziarului Financial Times, unei

intrebari legate de evolutia NATO in era nonpolaritatii.” (22. 04.05.2008)

154

„Fiind dedicat unei categorii speciale, CiteULike permite exportul datelor in bibliografii

electronice si importul de meta-date din alte librarii si biblioteci ONLINE (…)””.( 22.

21.05.2008)

„La rândul său, Liviu Dragnea regreta, în ediŃia ONLINE a Cotidianului, faptul

că PSD a ales MAI în loc să aleagă Transporturile şi FinanŃele, sugerând că decizia a

fost luată din interesul unora de a pune mâna pe un serviciu secret.” (22.31.03.2009)

„Nu este prima dată în ultimele trei zile când anumite resurse ONLINE au fost

inaccesibile pe teritoriul Republicii Moldova.” (22. 10.04.2009)

EvoluŃia semantică pe care o cunoaşte termenul în limba română este

asemănătoare aceleia din engleză, o posibilă interpretare pentru sensurile nou-create în

româna actuală putând fi calcul semantic:

Redăm, spre exemplu, definiŃiile lui ON-LINE din LONGMAN DICTIONARY

OF CONTEMPORARY ENGLISH, sau din CAMBRIDGE ADVANCED LEARNER'S

DICTIONARY:

online

1 connected to other computers through the Internet, or available through the

Internet [≠ offline]:

All the city's schools will be online by the end of the year.

2 directly connected to or controlled by a computer [≠ off-line]:

an online printer

—online adverb:

The reports are not available online yet.

(http://www.ldoceonline.com/dictionary/online)

155

online

adjective (also on-line)

describes products, services or information that can be bought or used on the

Internet:

an online newspaper/magazine/dictionary

online banking/shopping

online

adverb (INTERNET)

(also on-line)

bought, used, etc. using the Internet

Have you ever bought anything online?

This dictionary went online in 1999.

be online

to be able to use email or the Internet

I'll send you my email address once I'm online.

(http://dictionary.cambridge.org/results.asp?searchword=ONLINE)

Ilustrative sunt şi contextele („usage examples” ) înregistrate de WEBSTER'S

NEW WORLD COLLEGE DICTIONARY, 4TH ED.:

Adjective complement with noun phrase

• buy: Buy Pet Supplies Online in Our Pet Superstore Buy pet supplies online at

discount prices in our pet shop.

• sell: Sign up with eBay.co.uk and begin buying and selling bank items online.

• renew: You can see which items you have on loan, any items you have reserved,

and you can renew items online.

• read: The pertinent section is below, but you can read the whole debate online.

• put: Over the course of the next few months, we will be putting more detailed

information online.

Modifies a noun

• catalog: You can order any of our publications from us free of charge by using

our online catalog.

156

• store: Check all the latest deals below from leading online stores.

• booking: The site has an easy-to-use car finder and online booking.

• shop: High Peak Leisure have released a new online shop.

• resource: Families online Large information resource for families with young

children.

• form: Remember, you should use the online forms to file your Response.

Modifying Another Word

• securely: You can book securely online, using a credit or debit card.

Used with adjective complement

• apply: In some cases you can apply online by clicking on a red, flashing How do I

apply?

• buy: The Bulldog table football range can be bought online via our secure website

or over the phone.

• donate: If you've got a CAF Charity Card Account you can now donate online by

using your account details.

• register: It really couldn't be simpler - register online to host your dinner at the

POWER Inquiry website call them on 0845 345 5307.

• purchase: Members of the public You can order and purchase online any of the

products in the public shopping area - Public Shop.

• publish: A current edition is published free online every month, and an archive

file is available.

Preposition: from

• ireland.com: The Irish Times Sudoku - Ireland.com, Ireland Get your daily dose

of Sudoku online from ireland.com.

Preposition: with

• wording: Telephone: 0116 287 2665 Ballistic Blue Order online with wording

created entirely by you.

(http://www.yourdictionary.com/examples/online)

O altă interpretare pentru evoluŃia lui ON-LINE în româna actuală este că putem

vorbi de extinderea uzului termenului în diverse contexte, ca urmare a unui lanŃ de

157

transferuri metonimice care afectează cuvântul cu care termenul formează sintagmă.

Uneori, şi în cazul unora dintre contextele astfel obŃinute, propagarea termenilor se

realizează pe baza reŃelei de sinonime (sinonimie în sens larg) a cuvântului din contextul

imediat al termenului.

Spre exemplu, interpretarea noastră este că o sintagmă precum publicaŃie

ON-LINE a fost obŃinută prin extinderea uzului termenului informatic într-un context

(publicaŃie) obŃinut prin transfer metonimic, fiind vorba de fapt de un site care

găzduieşte o publicaŃie (conŃinut pentru recipient). Tot astfel interpretăm şi extinderea

termenului în contextul a citi ON-LINE (Monetarizarea sau cine plăteşte pentru a citi

presa online107), ca urmare a metonimiei consecinŃă pentru cauză (o publicaŃie ON-LINE

implică o activitate ON-LINE (a citi, în cazul de faŃă) din partea unui utilizator.) În astfel

de contexte, sensul pe care îl dobândeşte ON-LINE este, aşadar, de [+ prin intermediul

reŃelei INTERNET] [+INTERACTIV].

ON-LINE şi-ar extinde uzul după următorul traseu:

site ON-LINE → (site care găzduieşte o) publicaŃie ON-LINE / (site al unei) institu Ńii

ON-LINE / (site de prezentare a unui) produs ON-LINE / (site prin intermediul căruia

sunt accesate/cumpărate) servicii / informaŃii ON-LINE ş.a. → sensul de [+ prin

intermediul reŃelei INTERNET] [+INTERACTIV] pe care-l dobândeşte ON-LINE în

astfel de contexte implică desfăşurarea unor activităŃi ON-LINE din partea unor

utilizatori (a citi ON-LINE /a cumpăra ON-LINE / a tranzacŃiona ON-LINE / a

promova ON-LINE ş.a.) ON-LINE ajunge să desemneze, aşadar, orice activitate

desfăşurată de utilizatori prin intermediul reŃelei INTERNET.

Propagarea lui ON-LINE are loc în aceste situaŃii ca urmare a unor transferuri

metonimice care afectează cuvântul care reprezintă contextul său imediat: spre exemplu

ON-LINE îşi extinde utilizarea în contextul produs ca urmare a unui transfer metonimic,

fiind vorba de fapt de un site de prezentare a unui produs ON-LINE; mai departe,

produs ON-LINE implică o anumită activitate ON-LINE (a cumpăra, a tranzacŃiona, a

158

verifica ş.a.) din partea unui utilizator (un exemplu de genul a cumpăra ON-LINE ar fi

obŃinut ca urmare a unui transfer metonimic – consecinŃă pentru cauză – de la produs

ON-LINE). Pentru înfăŃişarea propagării metonimice a lui ON-LINE au fost alese

contexte generale, în scopul de a atrage atenŃia asupra calităŃii termenului de a se

combina şi cu hiponimele respectivelor cuvinte: de pildă, publicaŃie ON-LINE: ziar /

cotidian / revistă / dicŃionar ş.a. ON-LINE.

Exemplele analizate mai sus, care conŃin termenul informatic ON-LINE sunt

atestate şi în limba engleză, de aceea nu putem exclude o atare evoluŃie semantică sub

influenŃa limbii engleze.

6. TERMENI INTERDISCIPLINARI CARE MIGREAZ Ă

SPRE LC

6.1. INTERFAłĂ

6.1.1. Analiză paradigmatică

INTERFAłĂ apare înregistrat în DEX cu sens fizico-chimic şi electronic,

nemenŃionându-se nimic despre sensul specializat informatic (deşi apare deseori

actualizat în presa actuală, mult mai frecvent decât aceste sensuri mai vechi, datorită

importanŃei pe care o are fenomenul de informatizare care a cuprins relativ recent şi

societatea românească) şi evident, nici despre sensurile pe care le dezvoltă termenul

informatic în relaŃie cu limba comună.

Dintre dicŃionarele care înregistrează sensul informatic al lui INTERFAłĂ

menŃionăm DE 1993, care-l înregistrează ca s.2. „ totalitatea dispozitivelor, regulilor şi

159

convenŃiilor cu ajutorul cărora un element al sistemului de calcul comunică fie cu un alt

element, fie cu utilizatorul, elementele având caracteristici diferite (ex. interfaŃă grafică,

interfaŃă de comunicare)”. DefiniŃia face referire la SISTEM DE CALCUL, însă

dicŃionarul nu defineşte nicăieri noŃiunea, lucru care ar fi fost esenŃial, dacă avem în

vedere că aceasta acceptă mai multe interpretări chiar în terminologia informatică108

(polisemie intradomenială, deci).

DEXI 2007 şi MDN 2008 înregistrează INTERFAłĂ cu s.2 „frontier ă

convenŃională între două sisteme sau unităŃi, care permite schimburi de informaŃii după

anumite reguli.” Dacă MDN 2008 nu înregistrează în cazul cuvintelor SISTEM şi

UNITATE şi sensurile informatice, un caz aparte îl constituie DEXI , care oferă o

definiŃie completă, nefăcându-se apel la alte cuvinte al căror sens specializat (informatic)

să nu fie, de asemenea, menŃionat. SISTEM este indicat sub s. 14, inform., semnalându-se

chiar o tipologie a sistemelor informatice: sistem expert, sistem mainframe, sistem

multiutilizator, sistem de operare. De asemenea, UNITATE este înregistrat cu s. 9,

informatic.

NDU 2008 înregistrează însă numai sensurile informatice, „ 1. ansamblu de

dispozitive, reguli şi convenŃii cu ajutorul cărora un element al unui sistem de calcul

comunică cu altul; 2. limita comună a două sisteme.” nereflectând astfel realitatea limbii

române. Nu se defineşte termenul SISTEM cu sens informatic.

Toate definiŃiile menŃionează marca diastratică, însă, făcând referire la alŃi termeni

pe care nu-i înregistrează cu sens informatic, acestea rămân, în mare măsură , inaccesibile

nespecialistului.

6.1.2. Analiză sintagmatică

Analiza corpusului arată ca INTERFAłĂ se utilizează atât cu sensul denotativ

specializat informatic, în contexte precum „interfaŃă grafică”, „interfaŃă de trafic terestru”,

„interfaŃă de comunicare”, „interfaŃă a site-ului”, cu sensuri denotative ca urmare a

160

informatizării altor domenii, cât şi cu sensuri conotative, rezultate în urma contactului cu

limba comună.

6.1.2.1. Polisemia (extradomenială) ca urmare a simplei „diluŃii” la

nivelul LC

INTERFAłĂ apare actualizat în texte cu sensul informatic de „frontier ă

convenŃională între două sisteme sau unităŃi, care permite schimburi de informaŃii după

anumite reguli” (MDN ), caz în care se manifestă doar o simplă dilu Ńie a sensului

specializat, prin apariŃia în texte adresate publicului larg.

„...O INTERFAłĂ grafică de configurare SELinux şi suport pentru Nouveau,

alternativa Open Source la driver-ele video proprietare, accelerate 3D, ale Nvidia.”

(A.C. nr. 22, 2007);

„Partea hardware a sistemului, este compusa dintr-un receptor-reflector

(parabola), un convertor de semnal (LNC dublu emisie receptie), un modem de satelit

RCST (cuprinde intr-un singur dispozitiv hardware foarte compact, un modulator MF-

TDMA, un receiver DVB si o INTERFATA de trafic terestru) si optional un

gateway/router. ” (B.N. 25.10.2004)

„Noua INTERFATA a site-ului permite downloadarea unor materiale informative,

dar si consultante on-line... ” (B.N. 15.05.2006)

„…design aplicatii software - INTERFATA grafica cu user-ul pentru programe

End-User;” (B.N. 26.07.2005)

161

La prima vedere, se poate crede că utilizarea acestui termen în limbajul presei

(scopul fiind reclama, prezentarea produselor într-o lumină favorabilă), ar conduce la

apariŃia lui în contexte nespecifice limbajului specializat (ex. „ INTERFAłĂ grafică

intutivă şi prietenoasă” ).

O cercetare mai riguroasă arată că avem de fapt de-a face cu o serie de calcuri

semantice109, cuvinte folosite frecvent în româna uzuală dobândind, la nivelul discursului

specializat informatic, un sens nou, tehnic, după modelul limbii engleze (spre exemplu,

atât „prietenoasă”, cât şi „intutiv ă” sunt traduceri ale compuselor englezeşti user-

friendly 110, respectiv intuitive-user111 (INTERFACE )).

Desigur, şi de această dată, în exemplele analizate, sensul nou, strict ştiinŃific,

dobândit de cuvinte mai vechi în limbă (ex. „prietenoasă”), în urma unor transferuri

semantice, după modelul limbii-donator, engleza, (cuvinte care devin termeni la nivelul

discursului specializat informatic al limbii-receptor – în studiul nostru, limba română)

suferă, prin apariŃia în texte adresate publicului larg, o despecializare, o diluŃie, având loc,

posibil, chiar o contaminare cu sensul nespecializat existent iniŃial în limbă, situaŃie în

care s-ar reface traseul metaforic din limba engleză. Spre exemplu, (interfaŃă)

„prietenoasă” ar fi perceput de cititorul mediu ca o metaforă112, analogia (între, să zicem,

program şi utilizator pe de o parte şi doi prieteni), fiind posibilă pe baza semelor comune

„comunicare”, „(bună) înŃelegere”. Mai departe, buna comunicare între utilizator şi

program ar avea ca efect faptul că respectivul program este uşor de înŃeles/folosit,

ajungându-se, aşadar, la sensul indicat de dicŃionar pe baza unei metonimii (cauză pentru

efect). Aşa cum arată exemplele de mai jos, INTERFA łĂ este utilizat şi în alte contexte,

precum „veselă”, „atractiv ă”, „agreabil ă” ş.a („Cu o INTERFAłĂ veselă şi atractivă,

site-ul este uşor de navigat. ” (B.N. 17.01.2005); „Misiunea noastră…de a concepe o

INTERFAłĂ agreabilă, la nivel occidental, care să cuprindă toate informaŃiile intr-o

formă uşor de găsit şi de manipulat.”; „AplicaŃia Libra Web Banking beneficiază de o

INTERFAłĂ grafică uşor de înŃeles, intuitivă şi nu în ultimul rând, practică.” (B.N.

27.02.2007); „Această ultimă versiune a fost îmbogaŃită cu o serie de funcŃionalităŃi noi,

având, în primul rând, o INTERFAłĂ intuitivă şi prietenoasă... ” (B.N. 15.08.2005)

„DotCommerce Romania schimba look-ul site-ului oficial, noua INTERFATĂ de

162

comunicare fiind mult mai prietenoasă. ” (B.N. 22.05.2006)), care sunt fie alte metafore

obŃinute prin derivare sinonimică113 (sinonimie în sens larg), chiar la nivelul limbii

române, reluând traseul parcurs în engleză, fie sunt alte calcuri semantice după model

englezesc114.

Ca urmare a procesului de informatizare , INTERFA łĂ îşi extinde utilizarea şi

în discursul specializat al altor domenii, precum telefonia mobilă a., industria

constructoare de maşini b., domeniul fianciar-bancar c. ş.a, lucru observabil şi la

nivelul textelor de largă circulaŃie, INTERFA łĂ apărând în combinaŃii cu termeni ce

aparŃin acestor domenii şi suferind, evident, o aproximare în diverse grade a sensului

specializat (prin utilizarea frecventă în presa actuală): a. „Orange şi Microsoft au lansat

în premieră pe piaŃa românească telefonul Smartphone SPV C500, care oferă un sistem

de operare Microsoft Windows Mobile cu INTERFAłA în limba română...”-

B.N.17.12.2004; „Vârful de gamă Panasonic, modelul X700, este primul "smartphone"

cu [...] INTERFAłĂ pentru card miniSD”- B.N. 06.10.2004, b. „Noul BMW Seria 1 are

în echipare mai multe dotări [...] cum sunt senzorul de presiune în pneuri, INTERFAłĂ

pentru telefonul mobil cu kit pentru hands-free…” - B.N. 29.06.2004 c. „Cei care vor să

verifice pierderile sau caştigul rezultat în urma diferenŃei de curs valutar dintre data

emiterii şi data încasării facturilor au la îndemână o INTERFAłĂ de calcul foarte

fiabilă” - B.N. 17.10.2005; „...accesaŃi contul dvs. de la calculatorul personal, sau de la

orice calculator conectat la internet şi efectuaŃi orice operaŃiune prin INTERFAłA

contului dvs. ” - B.N. 02.06.2006 ş.a.115

6.1.2.2. Polisemia (extradomenială) ca urmare a dezvoltării de

sensuri conotative la nivelul LC

Mult mai spectaculoasă este dinamica sensurilor ca urmare a utilizării lui

INTERFAłĂ în contexte de limbă comună. DefiniŃiile propuse de NDU („ 1. ansamblu

de dispozitive, reguli şi convenŃii cu ajutorul cărora un element al unui sistem de calcul

163

comunică cu altul; 2. limita comună a două sisteme.”), care prezintă termenul

informatic ca polisemantic, pune în evidenŃă cele două nuclee de sens care se propagă în

contactul cu limba comună (la care se adaugă conotaŃii) respectiv : legătură, comunicare

(între două entităŃi) şi zonă de legătură, limită comună.

INTERFA łĂ = legătur ă, comunicare („Prin Institutul de Studii Liberale, PNL

a fost cel mai aproape de a construi un astfel de cadru institutional, care sa-i asigure in

paralel si INTERFATA cu societatea civila, si cu mediile academice. ”- 22, nr.841,

2006; „Este adevarat ca nu exista si nu vom avea niciodata un stat liberal pur, pentru ca

INTERFATA dintre stat si economie este inevitabila, iar ea creeaza tot felul de

excrescente plutocratice sau interventioniste.” - 22, nr. 914, 2007; „Exista o serie de

exemple practice care dovedesc o buna comunicare cu cetateanul: am incercat sa cream

o serie de entitati tip INTERFATA intre administratie si cetatean” - 22, nr. 780, 2005;

„Potrivit unor clasici ca Adam Smith, “mana invizibila” a pietei este tocmai

“INTERFATA” dintre individ si societate;” - 22, nr. 810, 2005 „Pentru noi,

INTERFATA dintre aceste doua sfere (religie şi societate) este foarte importanta. ” - 22,

nr. 864, 2006 ); INTERFA łĂ = om de legătur ă („Potrivit "surselor judiciare" citate de

presa, se pare ca INTERFATA dintre consultanti si conducerea MEC ar fi fost chiar

directoarea de cabinet a ministrului Seres, Roxana Iacob. ” - 22, nr. 873, 2006; „Nu sunt

spion, nu pot conduce în operativ spioni. A, pot fi INTERFAłA, pot face legătura

constantă cu Planul NaŃional de InformaŃii.” – A.C. nr. 9, 2007) ;

INTERFA łĂ = intermediar, mediator, mijlocitor („Fundatiile corporatiste

sunt un fel de membrana prin care companiile percep asteptarile comunitatilor. Un fel de

INTERFATA care mijloceste intre interesele de marketing ale firmelor si nevoile

comunitatilor.” 22, nr. 904, 2007 ; ORNISS (Oficiul Registrului National al Informatiilor

Secrete de Stat ) este INTERFATA NATO in relatia cu oricine sau orice din Romania

care ar urma sa aiba acces la informatiile clasificate ale Aliantei Nord-Atlantice. - 22,

nr.693, 2003 ; „Isi revendica un rol de cenzor, de supervizor, de instanta de control, de

"INTERFATA intre populatie si noua putere" in termenii Anei Blandiana. ” - 22,

nr.673, 2003) ; „Reprezentarea mea despre ziaristi era ca ei trebuie sa functioneze ca

niste constiinte, sa fie o INTERFATA intre putere si public. " - 22, nr.762, 2004 „…

implicarea expertilor ca INTERFATA intre stat si societatea civila si dinamica

164

proiectelor". - 22, nr.723, 2003 ; „Idealul pâna la urma este ca statul, care este o

INTERFATA între actorul cultural si piata occidentala, sa dispara cu timpul si relatia

sa se stabileasca direct între autorul român si piata straina. ” - 22, nr.916, 2007).

INTERFAłĂ = zonă de legătur ă, limit ă comună, frontier ă („Cine sa-si mai

aduca aminte acum ca, doar cu un deceniu in urma, Romania era bine instalata in zona

gri, LA INTERFATA dintre Occident si fostul imperiu sovietic? ” - 22, nr.872, 2006 ;

„Ceea ce s-a intamplat in ultima perioada a dat peste cap un tip de echilibru strategic

temporar instaurat dupa 1990, LA INTERFATA spatiului ex-sovietic cu cel al Uniunii

Europene. ” - 22, nr.778, 2005 ; „…au inceput sa apara asociatii, institutii si companii

functionale, un fel de federatii ale romanilor de isprava. LA INTERFATA lor cu

sistemul, ele trebuie totusi sa intre, cel putin ocazional, intr-o relatie corupta pentru a

putea subzista. ” - 22, nr.758, 2004 ; „Se poate insa vorbi sau ar trebui sa se vorbeasca

si de un liberalism aflat LA INTERFATA cu conservatorismul si cu vederile crestin-

democrate. ” - 22, nr.882, 2007)

Dezvoltarea noilor sensuri are loc ca urmare a încălcării registrului stilistic,

INTREFAłĂ, termen specializat informatic, fiind utilizat în comunicarea social-politică.

Un lucru care merită menŃionat, este că în limba comună graniŃa dintre domenii

este estompată, mai ales în cazul termenilor care se revendică la nivelul discursului

specializat mai multor domenii de specialitate – este cazul lui INTERFAłĂ,

VIRUS/VIRUSA ş.a, unde este, uneori, foarte dificil să stabilişti domeniul de

provenienŃă.

INTERFAłĂ, care este înregistrat în MDN ca polisemantic, cu s. 1.

(fizico-chimic) suprafaŃă de separare a porŃiunilor care reprezintă faze diferite dintr-un

sistem fizico-chimic, s.2 (informatic) frontieră convenŃională între două sisteme sau

unităŃi, care permite schimburi de informaŃii după anumite reguli (vezi şi s.2 înregistrat

sub marca inform. din NDU - limita comună a două sisteme) şi s.3. (electron.) dispozitiv

care converteşte semnalele electronice astfel încât două aparate sau sisteme să poată

comunica între ele se revendică, aşadar, la trei domenii de specializare distincte.

165

S. 1 şi s.2 au în comun semele suprafaŃă de separare/frontieră, limit ă comună

între două sisteme; s2 şi s3 au în comun semele comunicare/schimburi de informaŃii

între două sisteme.

Cum vom interpreta, deci, termenul atunci când apare într-un text de presă, de

tipul celor de mai jos (INTREFAłĂ fiind utilizat de data aceasta în comunicarea social-

politică):

a. „Cine sa-si mai aduca aminte acum ca, doar cu un deceniu in urma, Romania era bine

instalata in zona gri, LA INTERFATA dintre Occident si fostul Imperiu Sovietic?” - 22,

nr. 872, 2006

b. „Ceea ce s-a intamplat in ultima perioada a dat peste cap un tip de echilibru strategic

temporar instaurat dupa 1990, LA INTERFATA spatiului ex-sovietic cu cel al Uniunii

Europene. ” - 22, nr.778, 2005 ;

c. „…au inceput sa apara asociatii, institutii si companii functionale, un fel de federatii

ale romanilor de isprava. LA INTERFATA lor cu sistemul, ele trebuie totusi sa intre, cel

putin ocazional, intr-o relatie corupta pentru a putea subzista. ” - 22, nr.758, 2004 ;

d. „Se poate insa vorbi sau ar trebui sa se vorbeasca si de un liberalism aflat LA

INTERFATA cu conservatorismul si cu vederile crestin-democrate. ” - 22, nr.882,

2007).

Stabilirea domeniului de provenienŃă, implicit interpretarea termenului devine

problematică:

În a. spre exemplu, mecanismul care a permis utilizarea lui INTERFAłĂ în

contextul citat este analogia, Occidentul şi Orientul fiind comaparabile cu două sisteme a

căror suprafaŃă de separare/limită comună este România, ceea ce elimină drept

candidat s3 electronic în încercarea de a stabili care este domeniul de specialitate la care

trebuie să ne raportăm pentru interpretarea sensului. În acest punct este dificil de decis

dacă domeniul din care termenul a migrat spre limba comună este cel fizico-chimic sau

cel informatic . „Nucleul dur ” semantic la care ne raportăm în interpretarea sensului

166

termenului ajuns în contextul mai larg al limbii comune este în acest caz acelaşi pentru

ambele domenii, coincizând cu semele comune suprafaŃă de separare/frontieră, limit ă

comună între două sisteme. Totuşi, dacă ar fi să alegem între cele două, am spune că

este cel mai probabil ca termenul să fi migrat din domeniul cu cel mai mare impact la ora

actuală – informatica, mai ales că în contextul imediat al termenului nu există niciun

indiciu (alŃi termeni despecializaŃi) care să indice exclusiv spre unul sau altul dintre

domenii.

SituaŃia se complică, aşadar, în interpretarea sensurilor acestui tip de

termen-migrator din perspectiva limbii comune, întrucât el se revendică schemelor

conceptuale ce aparŃin mai multor domenii. Factorii care contribuie la dezambiguizare

pot fi: cotextul, dar şi gradul de sensibilizare a societăŃii faŃă de un domeniu sau altul.

Foarte interesant este că, de la INTERFAłĂ (cu sensul informatic) s-a creat, după

modelul limbii engleze, verbul A INTERFAłA : „Sistemul realizeaza automatizarea

proceselor specifice unui depozit si se poate INTERFATA cu sistemele de gestiune

integrata a intreprinderii de tip ERP” –B.N, 06.04.2004; „Nu este suficient ca o singura

institutie dintr-un judet sa aiba capacitatea de a-si INTERFATA sistemul informatic cu

SEN, este necesar ca toate cele patru mentionate sa fie capabile de acest lucru. ” - B.N,

21.09.2004; „Solutia se bazeaza pe INTERFATAREA sistemului informatic specific

Primariei, proiectat de compania Advanced Technology Systems, cu aplicatia Internet

Banking si Modulul Taxe” - B.N, 09.03.2006 )

CONCLUZII

La nivel paradigmatic, se remarcă situaŃii în care o anumită unitate lexicală care

este atestată în texte cu un sens informatic este înregistrată de dicŃionare, dar cu

sensuri generale, mai vechi în limbă şi / sau cu sensuri specializate, dar aparŃinând

altor domenii decât cel informatic. FrecvenŃa utilizării sensului informatic în presă şi

167

dezvoltarea, plecând de la acesta, a unor sensuri figurate, de asemenea frecvente, necesită

însa revenirea la definiŃiile de dicŃionar şi corelarea acestor definiŃii cu realitatea

textelor.

Termenii informatici precum INTERFAłĂ, frecvent utilizaŃi în presa actuală,

pierd caracterul monoreferenŃial şi monosemantic, participând la un proces de

lexicalizare, prin dezvoltarea de sensuri conotative în relaŃia cu limba comună sau cu alte

terminologii. Rezultatul este cu atât mai intersesant, cu cât aceşti termeni informatici,

deşi frecvent atestaŃi în mass media, nu sunt înregistraŃi în principalele dicŃionare

generale. Deplasările de sens pornind de la sensurile specializate, informatice, cu

importante rezultate din perspectiva polisemiei extradomeniale, atestă procesul de

lexicalizare şi de asimilare a termenilor analizaŃi în limba comună, solicitând înregistrarea

lor în dicŃionarele generale.

6.2. VIRUS / A VIRUSA

În acest capitol ne vom ocupa în continuare de interpretarea noilor sensuri

dezvoltate de termenul migrator pluridimensional în texte de vulgarizare în momentul în

care acesta se revendică mai multor domenii de specialitate. Aşadar, într-o exprimare mai

plastică, vom cerceta imaginea reflectată în limba comună de către un termen care în

discursul specializat se caracterizează prin ceea ce am numit polisemie interdomenială.

Fenomenul este foarte interesant, căci în momentul în care un termen ajunge dincolo de

mediul lui, aşadar dincolo de discursul specializat, pentru a interpreta noua imagine (şi

efectele asociate ei – polisemia extradomenială) lectorul trebuie să rezolve mai întâi un

puzzle asupra identităŃii termenului (să-l recunoască şi să-l reinterpreteze). „ Privirea” lui

este în acest moment polisemică, ignorând graniŃele dintre domenii în scopul de a găsi

informaŃiile necesare pentru interpretarea adecvată a unei forme care ajunge în contexte

care lui îi sunt familiare.

168

În analiză am utilizat termenul context cu două accepŃiuni 116: cotext117 (=

contextul textual („textual context118”) al unui discurs119), respectiv context pragmatic.

Interpretarea sensurilor metaforice dezvoltate de termenii care ajung în contextul

limbii comune, implicit înŃelegerea corectă a textelor, este asigurată în momentul în care

receptorul are cunoştinŃele necesare120 pentru a detecta care este domeniul specializat pe

care emiŃătorul l-a avut în vedere (mai ales când avem de-a face cu termeni care se

revendică în acelaşi timp mai multor domenii, ilustrând, aşadar, ceea ce am numit

polisemie interdomenială) în momentul în care a operat modificările de sens (aşadar,

pornind de la care sens specializat, aparŃinând cărui domeniu, s-a efectuat metaforizarea).

Acest proces (de stabilire a domeniului de provenienŃă) este foarte important şi prin

faptul că facilitează recunoaşterea acelor elemente care constituie „nucleul dur semantic”

(ce Ńin, deci, de sensul de origine, specializat), şi pe baza cărora se operează modificările

de sens). 121

Două momente importante se pot recunoaşte, aşadar, în procesul de interpretare

a unor astfel de termeni, care apar în contextul limbii comune, suferind efecte predictibile,

precum polisemizarea (cu / fără manifestarea factorului expresivităŃii): analiza

paradigmatică (raportarea la definiŃiile de dicŃionar pentru izolarea semelor semelor

comune şi a celor distinctive; se au în principal în vedere dicŃionarele generale, care sunt

şi cele mai accesibile, însă, pentru o interpretare mai rafinată este indicată şi consultarea

dicŃionarelor specializate122) şi analiza sintagmatică, la nivelul textelor (contextul

textual, sau cotextul putând oferi indicii importante (alŃi termeni despecializaŃi ce trimit la

acel domeniu de specialitate) pentru stabilirea corectă a domeniului de provenienŃă,

contribuind prin aceasta la obŃinerea unei interpretări adecvate).

Uneori, depistarea domeniului se poate realiza, foarte importante fiind

informaŃiile oferite de cotext123; alteori, cotextul nu oferă niciun indiciu, neexistând

posibiliatea raportării la un sens specializat bine delimitat şi circumscris domeniului său.

Contextul (cu cele două accepŃiuni menŃionate mai sus) joacă, aşadar, un rol

important în ceea ce am putea numi dezambiguizarea sensurilor termenilor

caracterizaŃi prin polisemie interdomenială.

169

6.2.1. Analiză paradigmatică

VIRUS este înregistrat în DEX 1998 şi în majoritatea dicŃionarelor generale cu un

sens medical (chiar dacă indicaŃia privind marca diastratică este, de cele mai multe ori,

absentă). Foarte puŃine dicŃionare generale înregistrează şi sensul informatic al lui VIRUS,

deşi este manifestat frecvent în textele de presă124 (ne referim aici la publicaŃii de diverse

tipuri, excluzându-le din discuŃie pe cele adresate unui public specializat, precum CHIP.)

Sensul informatic al lui VIRUS este menŃionat numai de DCR 1997 ca s.1, de MDA

2001-2003 ca s.4 de MDN 2008 (ca virus1 )şi de DEXI 2007 şi NDU 2008 ca s.3. Un fapt

important de remarcat este că în textele de presă este atestat nu numai sensul informatic

al lui VIRUS125, ci apar chiar sensuri figurate126 (aşa cum vom vedea în analiza noastră)

care se dezvoltă plecând de la sensul la origine specializat (informatic), ceea ce

demonstrează o dezvoltarea polisemiei (extradomeniale).127

Se impune, aşadar, aşa cum o demonstrează şi rezultatele analizei următoare, o

revenire la definiŃiile de dicŃionar pentru înregistrarea sensului informatic al lui VIRUS

precum şi înregistrarea sensurilor figurate dezvoltate la contactul acestui termen la

origine specializat informatic cu limba comună.

Derivatul lui, A VIRUSA (care este frecvent întâlnit în presa actuală) nu este

înregistrat în DEX 1998, nici în alte dicŃionare generale importante precum DCR 1997,

NDU 2008 ş.a. Apare însă înregistrat în MDA 2001-2003 cu s.1 tranzitiv ca „a introduce

un virus în programul unui calculator” şi s. 2. reflexiv (despre programe, calculatoare)

„a căpăta un virus”. Aşadar, cele două sensuri înregistrate în MDA sunt exclusiv

informatice (deşi nu este menŃionată marca diastratică). DEXI128 2007 înregistrează A

VIRUSA cu sensul de „a introduce (voluntar sau nu) într-un sistem informatic un

program sau nişte instrucŃiuni cu capacităŃi distructive care pot antrena probleme de

funcŃionare şi care pot infecta alte probleme informatice.” Realitatea textelor (aşa cum

vom vedea în continuare) atestă o utilizare frecventă a acestui verb, nu numai cu sensul

exclusiv informatic înregistrat de MDA şi DEXI:

170

„Una dintre ustensilele piratilor o reprezinta computerele deturnate - celebrele

„zombie" -, pe care hackerii instaleaza diverse coduri si apoi le controleaza de la

distanta. Majoritatea sunt computere care acceseaza Internetul, dar nu au antivirus ori

alte sisteme de protectie sau au vulnerabilitati software. Sunt calculatoarele celor care

acceseaza site-uri peer-to-peer si altele asemenea, unde continutul este VIRUSAT. Foarte

putini utilizatori pot scapa de amenintarile informatice in „jungla" Internetului. Chiar si

cei care au solutii complexe: antivirus, anti-spyware, firewall, anti-spam sunt in pericol

din cauza vulnerabilitatilor din aceste aplicatii. Pe care hackerii le descopera si le

exploateaza din plin.” (S.F, 1.02.2008)

„Dar, poate ca dupa ce se vor satura de solitaire, mai usor de invatat decat

Word-ul, politistii vor descoperi si minunata lume a Internetului. Le recomandam sa nu

acceseze site-uri XXX, nu de alta, dar pot VIRUSA PC-ul.” (R.L, 19.09.2005);

„Cele 9 limbi in care pot fi scrise mesajele VIRUSATE au contribuit la succesul

sau.”(BN, 09.01.2006);

„Conform unui studiu efectuat de Gecad Net, mai mult de jumatate dintre

utilizatorii romani de e-mail primesc aproximativ 5 mesaje VIRUSATE in fiecare zi.”

(BN, 26.04.2005).

În limba comună, pe baza principiului economiei în exprimare, se preferă

formularea metonimică, mai scurtă, înlocuindu-se aşadar sintagma mesaje care conŃin un

virus informatic cu mesaje VIRUSATE (în urma metonimiei efect pentru cauză).

A VIRUSA manifestă o polisemie extradomenială complexă, fiind atestate atât

sensuri figurate, derivate la contactul cu limba comună, cât şi un sens medical, dictat de

realitatea extralingvistică (virusul gripei aviare). Se cere aşadar o revenire la definiŃiile de

dicŃionar pentru înregistrarea noilor sensuri manifestate în texte.

171

Cercetând definiŃiile din mai multe dicŃionare129, am putut degaja următoarele

elemente (care contribuie la conturarea „nucleului dur semantic”), de la care se va putea

pleca în interpretarea sensurilor manifestate în texte:

med. [agent patogen], [invizibil], [îmbolnăveşte], [infectează], [contagios].

info. [parazitează], [distruge], [perturb ă grav funcŃionarea], [îmbolnăveşte],

[infectează], [provoacă efecte indezirabile, dorite de autorul virusului]

[fază contagioasă] [contaminează din aproape în aproape], [propagare], [duplicare],

[se reproduce]

[disimulează] [introdusă în mod insidios] [se autocopiază fără ştirea utilizatorului]

fig. [sursă a unui rău moral] / [sursă de contaminare (contagiune) morală] / [factor

care provoacă o contagiune morală]; [boală], [nenorocire].

6.2.2. Analiză sintagmatică

6.2.2.1. Cotextul oferă indicii despre domeniul de provenienŃă

(1) „Un VIRUS care a patruns discret prin computerele IPJ Alba ne-a adus vesti

proaspete. Deci zice VIRUSUL ca CJ a dat politistilor 1,5 miliarde lei vechi, bani care sa

fie folositi pentru cumpararea "unui sistem de localizare automata a vehiculelor de

interventie din dotarea formatiunilor de politie rutiera si ale politiei de ordine publica",

cu alte cuvinte, GPS.” . (R.L, 9.09.2006)

172

Cotextul ne oferă ca indicii (cotext clues)130 referitoare la domeniul de

provenienŃă (în acest caz informatic) „a pătruns discret” şi „computer”, punându-se

accentul pe latura de disimulare, ascuns / invizibil, inducere în eroare.

Utilizarea lui VIRUS aici este metaforică (inanimat pentru animat), sensul fiind

de spion, intrus, persoană care dezvăluie adevăruri ascunse, provocând efecte indezirabile,

chiar distructive, pentru cei vizaŃi.

Contextul duce însă cu gândul şi la conceptul informatic de „virus benefic”

(eng. ”beneficial / good virus”), ideea centrală fiind demascarea/distrugerea corupŃiei.

(2) „Printul este consultant informatic si profesor la Universitatea spaniola de

informatica. El a plecat din Romania in 1969, la varsta de 25 de ani. "Probabil ca am

mostenit un VIRUS de la strabunicul meu, deoarece si eu am cutreierat lumea" -

povesteste el. "Am fost in America de Nord, America de Sud, America Centrala... Nu m-

am putut integra intr-o societate, deoarece simteam, undeva in sufletul meu, ca odata si

odata ma voi intoarce in Romania"”. (R.L, 10.09.2005)

IndicaŃiile oferite de cotext în legătură cu domeniul de provenienŃă se regăsesc în

detaliile referitoare la prinŃul Paltin Sturdza (consultant informatic si profesor la

Universitatea spaniola de informatica). Elementele de sens aparŃinând termenului de

origine pe baza cărora s-au realizat transformările de sens (sensul aici este de boală,

origine a suferinŃelor) sunt atât funcŃia virusului informatic de propagare şi de

multiplicare în noi programe (am moştenit un virus de la străbunicul meu), cât şi

implantarea virusului fără ştirea / acordul utilizatorului, împotriva voinŃei acestuia, prinŃul

fiind forŃat să stea departe de Ńară, să cutreiere lumea, efectele fiind indezirabile (Nu m-

am putut integra intr-o societate...)

La o analiză mai atentă putem observa un lanŃ de transformări semantice: dacă

VIRUS se utilizează în informatică referitor la programe/fişiere, aici apare în contextul

prinŃul Sturdza/străbunic, care sunt, de fapt, elementele metaforizate: aşa cum un VIRUS

se propagă dintr-un program infectat în noi programe, aşa este moştenit de prinŃ de la

străbunic; în acest context metaforizat VIRUS capătă sensul de boală, suferinŃă, ca

urmare a metonimiei cauză pentru efect.

173

(3) „ VIRUSUL Akcent este de neoprit. In perioada 3.03-6.03, specialistii au constatat o

crestere a contaminarilor cu muzica Akcent in urmatoarele tari: Norvegia, Finlanda si

Suedia. Pentru ca fenomenul este ingrijorator si ameninta si alte regiuni ale Europei,

cercetatorii au intocmit un jurnal medical cu simptomele celor infectati.” (R.L.

10.03.2006)

Indicii cotextuale: contaminare, jurnal medical cu simptomele celor infectaŃi (domeniul

de provenienŃă: medicina)

Analogia este realizată plecând de la caracteristicile VIRUSULUI de a fi

molipsitor, de a se propaga rapid, împotriva voinŃei, muzica respectivei formaŃii (Akcent

fiind aici o metonimie – numele formaŃiei pentru muzică) fiind capabilă de a crea pasiuni.

Şi aici putem observa un lanŃ de transformări semantice: a. metonimie: numele

formaŃiei (Akcent pentru muzică) b. metaforă: o analogie între efectele VIRUSULUI

(termenul specializat medical) şi efectele muzicii. c. Sensul acestui termen despecializat

este aici de pasiune pentru (muzica formaŃiei Akcent) şi este obŃinut în urma metonimiei

cauză pentru efect.

(4) „Cu un PUR zis aliatul PNL-PD, dar in culise prieten de nadejde al PSD, guvernarea

actuala are un VIRUS de care cu greu va scapa. Un medicament eficient ar fi putut sa-l

distruga, de aceea PUR-PC s-a si straduit sa impiedice declansarea alegerilor

anticipate.”

Indiciul oferit de cotext: medicament (domeniul de provenienŃă: medicină)

Transformări semantice: a. metaforă (analogie între guvernarea actuală şi organism)

b. metonimie (cauză – pentru efect) sensul cu care VIRUS este actualizat în acest cotext

(aparŃinând registrului social-politic) fiind de boală.

174

6.2.2.2. Cotextul nu oferă indicii despre domeniul de provenienŃă

(5) „ Întrebarea fundamentala a lui Gusa este: cum putem elimina reziduurile totalitariste

din politica? Iar raspunsul: prin promovarea tinerei generatii, NEVIRUSATA de

comunism si mult mai eficienta. În opinia lui Gusa „reziduurile” totalitariste pot fi

identificate, si ele se numesc Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc etc,

adica lideri marcanti ai partidului de guvernamânt.” (C.P nr 9, 2005)

(6) „Dezastrul civic si educational provocat de VIRUSAREA cercetarii umaniste n-a fost

nici astazi reparat in premise sau consecinte. Universitatile de stat raman cel mai putin

reformate institutii ale Romaniei postcomuniste, ca rezultat al curmarii violente a

traditiilor interbelice. Pe scurt: n-avem prea multe repere pe drumul

gandirii.“ (C.O.,10.07. 2007)

În exemplele 5 şi 6, deoarece nu avem niciun indiciu despre domeniul de

provenienŃă, vom considera (având în vedere şi indicaŃiile din dicŃionar, că termenul

provine din domeniul cu cel mai pregnant impact la ora actuală – informatica)

O cu totul altă situaŃie se manifestă în exemplele de mai jos, când

cotextul nu oferă indicii (însemnând alŃi termeni despecializaŃi care să indice asupra

domeniului informatic) asupra domeniului de provenienŃă, însă oferă indicii asupra unei

realităŃi extralingvistice – VIRUSUL gripei aviare.131

(7) „ Păsărin, VIRUSATĂ

Posesoarea unui nume ca Păsărin este, nu-i aşa?, parcă predestinată să zboare... pe

motocicletă. La asta s-a gândit şi Cristina Şoloc. Prezentatoarea emisiunii Moto Magia e

hotărâtă ca în 2008 să promoveze cât mai mult motociclismul printre vedetele feminine

din România. Prima “victimă”, Cosmina Păsărin (foto), a acceptat provocarea şi a

“topit” cromul unei Honda Shadow de toată frumuseŃea”. (J.N.,13.08.2007)

175

(8) „Aviara 2006 VIRUSEAZA increderea consumatorilor” (C, 16.09.1999)

În (7) preferinŃa pentru utilizarea lui A VIRUSA în loc de „ a deveni împătimită”

poate fi cauzată de analogia între persoană (numită Păsărin) şi PASĂRE, cotextul care

activa sensul medical al lui VIRUSA. În (8), deşi cotextul face referire la gripa aviară, A

VIRUSA este utilizat de această dată în combinaŃie cu „ încrederea consumatorilor”, şi nu

cu PASĂRE, sensul fiind de „a distruge”.

Interpretarea noastră este următoarea: domeniul de provenienŃă este informatic iar

termenul (A VIRUSA) capătă în contextul limbii comune un sens medical (motivat

extralingvistic - vezi analiza următoare); pornind de la acest sens medical se dezvoltă, în

exemple de tipul celor de mai sus, un sens figurat.

A VIRUSA dezvoltă, cum indicam mai sus, şi un sens medical (motivaŃia fiind

extralingvistică), ajungând ca în limba comună să se utilizeze şi în legătură cu celălalt

sens specializat al rădăcinii (VIRUS – în medicină)132, ca în exemplele următoare:

(9) „In ton cu SRI, Jurnalul National continua campania de promovare a tezei aducerii

virusului din afara granitelor Romaniei, intrebandu-se in numarul de sambata, 27 mai:

„Cand au fost, in fapt, importati puii VIRUSATI?”, si asta in ciuda faptului ca

autoritatile (mai putin SRI) accepta ca cel mai probabil scenariu este cel al contaminarii

puilor importati in tara Mioritei.” – (22, nr. 874, 2006)

(10) „Basescu, cel putin, si-a schimbat punctul de vedere, dupa ce a aflat ca orataniile

moarte din Ceamurlia erau VIRUSATE, spunand, nevinovat, ca lumea trebuia sfatuita

mai din timp ce sa faca.” - (22, nr. 815, 2005)

Traseul este următorul: VIRUS (med.) – VIRUS (info); VIRUSA (info) – VIRUSA (med.)

La nivelul discursului de vulgarizare se întâmplă o revenire la ştiinŃa-donator

(med.), în cazul derivatului A VIRUSA recuperându-se sensului iniŃial (medical –

despecializat aici) al bazei prin intermediul limbii comune. Altfel spus, A VIRUSA

176

începe să fie folosit cu sens medical prin contaminarea cu sensul medical al bazei

(VIRUS).

Sensul medical al lui VIRUSA este reperat doar la nivelul limbii comune (fără a fi

integrat, deci, discursului specializat medical propriu-zis). Aşadar avem de-a face cu

polisemie extradomenială, pasul următor putând fi intergrarea sensului medical

dezvoltat în limba comună, discursului specializat medical propriu-zis, ceea ce ar

coincide dezvoltării unui tip special de polisemie interdomenială de tipul celei semnalate

sub denumirea de polisemie ca urmare a reintegrării unit ăŃilor determinologizate (în

urma contactului cu limba comună) în discursul specializat al altor domenii).

CONCLUZII

În limba comună graniŃa dintre domenii este estompată, lucru evident, mai ales în

cazul termenilor care, la nivelul discursului specializat, se revendică schemelor conceptuale ce

aparŃin mai multor domenii (manifestând polisemie interdomenială – cazul lui VIRUS-

VIRUSA133) ceea ce face ca, uneori, să fie foarte dificil de stabilit domeniul de provenienŃă..

Unele indicii sunt date de cotext, alteori cotextul nu oferă indicii şi se consideră

că sensul este informatic (în cazul lui VIRUS - pentru că informatica este domeniul cu cel

mai mare impact la ora actuală, în cazul lui VIRUSA – pentru că dicŃionarele generale îl

înregistrează ca exclusiv informatic.) Există, aşadar, şi situaŃii unde nu ni se dau absolut

deloc indicii în text, interpretarea putând veni dinspre ambele domenii, mai ales când

intervine extralingvisticul (vezi cazul Păsărin – virusată.)

SituaŃia se complică aşadar în interpretarea sensurilor acestui tip de termen-

migrator din perspectiva limbii comune, întrucât el se revendică schemelor conceptuale

ce aparŃin mai multor domenii. Interpretarea sensurilor din limba comună nu se poate

face decât în legătură directă cu sensul specializat (perceput în grade diferite de lector în

funcŃie de gradul de instrucŃie), factorii care contribuie la dezambiguizare putând fi:

cotextul, dar şi gradul de sensibilizare a societăŃii faŃă de un domeniu sau altul.

177

Din perspectiva limbii comune, interpretarea noului sens al unui termen-migrator

nu se face numai în legătură cu sensul dintr-un singur domeniu, ci, dacă este cazul, şi în

legătură cu sensurile din alte domenii în care el apare. Tocmai din cauza acestei invazii a

termenilor în limba comună, lectorul trebuie pregătit pentru o privire plurală. În ochii lui

un termen precum A VIRUSA este polisematic. El nu vede concepte diferite, ci sensuri

înrudite. Pentru a putea face o interpretare corectă a noului context, lectorul încearcă să

vadă în ce domenii apare termenul şi care sunt elementele de sens comune ale termenului

în diferitele domenii. De foarte multe ori este greu de stabilit cărui sens, din care domeniu

trebuie să se raporteze. Contextul imediat ajută la identificarea sensului de origine

potrivit. Considerăm însă că atunci când din două sau mai multe domenii sunt în conflict,

termenul provine din domeniul cu cel mai mare impact la ora actuală.

7. TERMENI INFORMATICI CU ORIGINEA ÎN LC A C ĂROR

UTILIZARE FRECVENT Ă DINCOLO DE DISCURSUL

SPECIALIZAT CONDUCE LA DEZVOLTAREA

POLISEMIEI (EXTRADOMENIALE)

7.1. ConsideraŃii generale - importanŃa calcurilor134 semantice

în dezvoltarea polisemiei extradomeniale

UnităŃi ale lexicului general suferă mai întâi un proces de terminologizare în

domeniul informatic (fiind vorba, în majoritatea cazurilor, de calc semantic, modelul

fiind limba engleză), pentru ca apoi, prin utilizare frecventă în textele de presă, să sufere

din nou o despecializare, pe măsură ce accesul maselor la aceşti termeni creşte, fiind un

proces de flux şi reflux, între terminologizare şi determinologizare.

178

Analizând fenomenul extinderii metaforice a terminologiei informatice în

limbajul curent, R. Zafiu 2001 a: 88-89 identifică două faze:

1. Într-o primă fază, limbajul de specialitate preia cuvinte din limba curentă,

cărora le extinde sensul prin metaforă, sursa metaforică a terminologiei ramânând

transparentă în limba în care ea s-a dezvoltat cu preponderenŃă – pentru informatică,

engleza.

În cazul informaticii, procesul de terminologizare a unor cuvinte aparŃinând

lexicului general (aşadar, când cuvinte din limba comună capătă accepŃii ştiinŃifice) se

realizează fie în mod direct, dacă este vorba de limba engleză, limba în care se dezvoltă

cu preponderenŃă această terminologie, fie sub presiunea limbii engleze, în momentul în

care termenii sunt traduşi într-o altă limbă printr-un cuvânt al lexicului general căruia i se

atribuie, prin calc semantic135, sensul specializat informatic.

R. Zafiu dă ca exemple de termeni metaforici care au fost traduşi, intrând astfel în

limbajul de specialitate autohton, prin calc semantic, pe arhitectură, ecou, hartă, mască,

radacină, virus, bibliotecă, fereastră, ecluză, magistrală, meniu, pachet, poarta, a salva,

a naviga, a vizita ş.a, mulŃi dintre ei deja utilizaŃi în alte limbaje ştiinŃifice sau tehnice.

Ceea ce ne interesează însă în această secŃiune sunt termeni cu originea în limba comună,

care nu se regăsesc deja în alte domenii de specialitate în momentul terminologizării lor

în domeniul informaticii, chiar dacă, ulterior, în urma procesului de informatizare se

extind şi în alte terminologii: PRIETENOS, VIRTUAL, A VIZITA, A GĂZDUI etc.

2. O a doua fază se remarcă în momentul în care terminologia de specialitate

(re)intră, prin extensie semantică, adesea prin intermediul vorbirii familiare, în limbajul

curent (aşadar, momentul în care respectivii termeni, în urma apariŃiei în texte adresate

publicului larg, suferă o diluŃie în diverse grade, ce culminează cu manifestarea unor noi

sensuri metaforice).

Prima fază se opacizează însă, în momentul în care modalitatea de îmbogăŃire a

terminologiei informatice (româneşti) pe filon englez se concretizează prin împrumuturi

lexicale şi nu prin calcuri semantice. Vezi şi R. Zafiu 2001 a: 88-89: „Transpunerile în

alte limbi pot consta, cum se ştie, în preluarea ca atare a cuvântului, ca împrumut lexical,

opacizându-i-se astfel originea metaforică, sau în calchierea sensului său, prin refacerea

179

traseului metaforic. Cazul engl. mouse e cel mai cunoscut şi mai evident: preluat ca atare

în unele limbi, de exemplu în română sau în italiană, dar tradus în altele, cum ar fi

franceza (souris).”

EvoluŃia sensurilor (în cazul terminologizării în domeniul informaticii a unor

cuvinte aparŃinând, la origine, limbii comune) ar avea loc după următorul traseu:

1. terminologia informatică preia, la nivelul discursului specializat, cuvinte din

limba curentă, cărora le extinde sensul prin metaforă (cuvinte din limba comună capătă,

aşadar, accepŃii ştiinŃifice). A. Toma 2000: 94 delimita în acest caz o categorie constituită

din cuvinte împrumutate din limba comună care se caracterizează prin păstrarea în grade

diferite a sensului iniŃial, dar însoŃită obligatoriu de o precizare prin definire (asocierea

cuvântului cu o definiŃie strictă) sau determinare (includerea într-o sintagmă ce devine

strict specializată).

TendinŃa informaticii de a-şi crea termenii prin recurgerea la cuvinte uzuale este

de mult recunoscută, fenomen discutat şi de I. Meyer într-un articol din septembrie 2004:

„The computer industry is full of young people who think of themselves as very different

from traditional business people in suits. It is a world that avoids heavy scientific-

sounding language in favour of words that are simple, fresh, and playful.

Above all, it is a culture that promotes user-friendliness in everything, including its

language. This means using simple familiar words to describe technical concepts. For

example, it is surely nicer to talk about a mouse, rather than an X-Y position indicator,

which is what the mouse was originally called.

One reason why computer words are so user-friendly is that many are metaphors [...]”

Tot astfel, R. Trif 2006: 166, 312 menŃionează că „terminologia informatică a

limbii engleze cuprinde un număr foarte mare de termeni accesibili, „nespecifici”, care,

în aparenŃă, nu au o întrebuinŃare terminologică de înaltă specializare; este vorba de

cuvinte care fie sunt folosite (relativ) frecvent în limbajul obişnuit, de zi cu zi (de pildă

adresă, anunŃ, a căuta, dată etc.), fie sunt parte a unor alte terminologii, la prima vedere

necorelate cu terminologia calculatoarelor (de exemplu clonă, conductă, gramatică,

referendum, sintaxă etc.). Domeniul informaticii, extrem de sofisticat în esenŃă, a fost

îmbogăŃit în limba engleză cu o sumedenie de cuvinte „obişnuite”; având în vedere că de

180

accesul larg la echipamentele de calcul depindea însăşi perfecŃionarea ulterioară a

acestora, motivele care stau la baza pătrunderii unor cuvinte accesibile publicului larg

în terminologia informaticii par să fie de ordin pragmatic.136 În acelaşi timp însă, aceste

cuvinte sunt utilizate în domeniul informaticii cu un sens strict tehnic [...]”; „Din punct

de vedere semantic, trebuie remarcat numărul mare de calcuri semantice realizate în

română după model englez, în condiŃiile în care cuvintelor care aparent nu au nicio

legătură cu stilul ştiinŃific li se atribuie un sens terminologic. Trebuie observat de

asemenea că engleza părăseşte deseori, în cursul procesului de asignare a termenilor

pentru concepte, stilul ştiinŃific, creând termeni care par să nu aparŃină stilului

non-artistic, ci stilului artistic sau celui colocvial, aceştia constituind, în fond, denumiri

plastice, menite să mărească accesibilitatea termenilor respectivi, pe măsură ce suportul

ştiinŃifical ştiinŃei informaticii devine tot mai sofisticat.”

În cazul terminologiei informatice româneşti, când modalitatea de îmbogăŃire a ei

pe filon englez este calcul semantic137 (aşadar când termenii sunt traduşi printr-un cuvânt

al lexicului general căruia i se atribuie, după modelul limbii engleze, sensul specializat

informatic) are loc o refacere a traselui metaforic. În cazul românei, cuvinte aparŃinând

limbii comune sunt terminologizate în domeniul informaticii sub presiunea limbii engleze,

dobândind, prin calc semantic, un sens strict tehnic.

2. Sensul nou, strict ştiinŃific, dobândit de cuvinte mai vechi în limbă, în urma unor

transferuri semantice, după modelul limbii-donator, engleza, (cuvinte care devin termeni

la nivelul discursului specializat informatic al limbii-receptor – în studiul nostru, limba

română) suferă, prin apariŃia în texte adresate publicului larg138, o despecializare, o diluŃie

în diferite grade, de la simpla aproximare a sensului informatic a., până la adăugarea de

conotaŃii b.

a. Prima situaŃie se poate exemplifica prin adjectivele terminologizate în domeniul

informaticii INTUITIV 139 , VESEL, PRIETENOS, în contextul INTERFAłĂ,

APLICAłIE, DISPOZITIV, PROGRAM, ş.a., care suferă, prin utilizarea în presa de

largă circulaŃie, o diluŃie a sensului specializat; chiar dacă sensul metaforic poate fi

decodat mai mult sau mai puŃin de vorbitorul mediu, o interfaŃă grafică intutivă, de pildă,

181

nu poate avea aceeaşi relevanŃă pentru acest tip de vorbitor ca pentru un specialist

(aproximare la nivelul interpretării).

R.Trif 2006: 148 atrage atenŃia asupra faptului că „aceste sensuri noi, căpătate

sub influenŃă engleză de cuvinte (mai) vechi în română vor trebui luate în considerare la

alcătuirea viitoarelor dicŃionare explicative generale ale limbii române, întrucât ele

constituie o sursă extrem de importantă a polisemiei. [...] Astfel, cuvinte precum adresă,

arhivă, casă, câmp, fereastră, a încărca, linie, port etc. vor trebui să fie incluse în listele

de cuvinte ale acestor dicŃionare cu sensul nou, tehnic, asemenea termeni fiind folosiŃi şi

foarte frecvent în informatică.”

b. În cazul celei de-a doua situaŃii, când, pornind de la sensul informatic se dezvoltă

sensuri noi, conotative: de la PROGRAM INFORMATIC PRIETENOS, s-a ajuns la

PROGRAM DE ÎNVĂłARE PRIETENOS, adjectivul PRIETENOS, extinzându-se, din

contextul informatic, prin analogie, şi în contextul PROGRAM DE ÎNVĂłARE;

extinderea metaforică se realizează, în acest caz, pe baza relaŃiei de sensuri a cuvântului

polisemantic PROGRAM:

„Taper - un program de arhivare prietenos si destept pt. placerea beta testarii.”

(INFORM.)

„Plecand de la acest adevar am conceput un program prietenos si flexibil bazat pe

principiul invatarii experientiale unde activitatile didactice de natura teoretica au ca

suport practic activitatile extracurriculare.”140

182

Traseul definit mai sus poate fi surprins prin următoarea schemă141:

LC semnificant → TI semnificant → LC semnificant transfer direct în engleză / prin calc semantic în celelalte limbi

semnificat 1 semnificat 2 semnificat1, 2’ (3, 4...)

unde LC = limba comună, TI = terminologia informatică, semnificatul 1 = sensul uzual, mai vechi în limbă,

semnificatul 2 = sensul informatic strict specializat (creat direct, sau prin calc semantic, prin extindere

metaforică de la semnificatul 1 – prima fază), semnificatul 2’ = sensul informatic despecializat („simpla

diluŃie”) prin apariŃia termenului în contexte de limbă comună, (eventual) semnificatul 3, 4... =

manifestarea unor sensuri figurate, conotative – a doua fază a extinderii metaforice).

7.2. PRIETENOS / PRIETENOASĂ

De pildă, PRIETENOS/PRIETENOASĂ, care în contexte precum INTERFAłĂ,

PROGRAM, BAZĂ DE DATE, APLICAłIE, SITE, SISTEM, ECHIPAMENT DE

CALCUL, MANUAL DE INSTRUCłIUNI ş.a. îl traduce pe USER-FRIENDLY142(vezi

R. Trif 2006: 148), are în limba română o serie de sensuri mai vechi, uzuale (DEX 1998:

Plin de afecŃiune, de prietenie, de amabilitate; binevoitor, afabil, amical. ♦ Plăcut,

agreabil, atrăgător) şi ajunge ca în domeniul informaticii să calchieze (după modelul

limbii engleze) sensul specializat de (ONLINE DICTIONARY FOR LIBRARY AND

INFORMATION SCIENCE 2007: Computer software or hardware designed to be easy

to use or operate, even by a novice. Most user-friendly systems include point-of-use

instruction and readily accessible help screens, written in language that is clear and easy

to comprehend. User-friendliness was a prime consideration in the design of the

graphical user interface (GUI) that made the Windows and Macintosh operating systems

a commercial success.), obŃinut ca urmare a unei extinderi metaforice, devenind, aşadar,

termen informatic; prin utilizarea frecventă în texte adresate publicului larg, termenul

183

începe să intereseze din nou limba comună, suferind inevitabile imprecizii, simplificări,

largiri de sens (vezi R. Zafiu 2001a: 87), despecializându-se, sensul devenind pentru

vorbitorul obişnuit (în principal despre computere) uşor de utilizat, de folosit, uşor de

învăŃat, de înŃeles, mai ales de către nonexperŃi. În acest moment este foarte probabil ca

sensul să fi suferit o atare evoluŃie atât ca urmare a unui factor extralingvistic, concretizat

în interesul publicului pentru respectivul termen, care este un fenomen general – în limba

engleză, cel puŃin, termenul corespondent, USER-FRIENDLY, a fost atât de mult utilizat,

încât a devenit din concept important aproape un clişeu143 - dar şi ca urmare a unui calc

semantic după modelul limbii engleze, adjectivul FRIENDLY suferind o evoluŃie

semantică asemănătoare – vezi, spre exemplu, s.5. din OXFORD ADVANCED

LEARNER’S DICTIONARY: (often in compound adjectives) that is helpful and easy to

use: this software is much friendlier than the previous version, sau s.3. din

ULTRALINGUA ENGLISH DICTIONARY [In combination] Easy to understand or use:

„user-friendly computers”;„a consumer-friendly policy”; „a reader-friendly novel.”, sau

s.1. indicat de WEBSTER'S NEW WORLD COLLEGE DICTIONARY pentru –

FRIENDLY: easily used or understood by: „learner-friendly” (este mai degrabă vorba,

aşadar, despre „–friendly”, încadrat de CAMBRIDGE ADVANCED LEARNER'S

DICTIONARY 2009, ca „suffix” , adjectivul „prietenos” din română apărând în aceleaşi

contexte în care apar adjectivele compuse cu „–friendly” din engleză, şi, în unele cazuri,

când determinarea devine redundantă, concentrând, de fapt, sensul acestor adjective

compuse: spre exemplu lui user-friendly interface îi corespunde, de cele mai multe ori,

în română, interfa Ńă prietenoasă, determinarea (cu utilizatorul) fiind omisă fără a fi

afectat sensul – „Yahoo lucrează la o interfaŃă mai prietenoasă” 144 / „CORE_TF: a

user-friendly interface to identify evolutionary conserved transcription factor binding

sites in sets of co-regulated genes”145 sau reader-friendly novel/manual sau learner-

friendly texbook, corespondentul în română fiind roman/manual prietenos, iarăşi, cu

omiterea determinării – „Manuale „ mai prietenoase”” 146 ; „ Caracterul prietenos:

Manualul este usor de folosit, continutul este usor accesibil, cu o interfata prietenoasa si

cu ilustratii potrivite.” 147/ „In order to make this manual reader-friendly, we have

deliberately eliminated footnotes”148; „Learner-Friendly Textbooks: Chemistry Texts

Based on a Constructivist View of Learning”149 ş.a.;) apoi, prin utilizarea acestui la

184

origine termen informatic în contexte foarte variate, au loc deplasări semantice de tip

metaforic ca în „program de învăŃare prietenos”, extinderea metaforică realizându-se pe

baza relaŃiei de sensuri a cuvântului polisemantic PROGRAM: de la program

(informatic) prietenos – la program (de învăŃare ş.a.) prietenos.

PRIETENOS, după modelul limbii engleze, este utilizat în română şi în alte

sintagme, manifestând, ca şi corespondentul său, (-)FRIENDLY, o expansiune deosebită

şi cunoscând, în consecinŃă, o evoluŃie semantică similară (prin calc semantic),

neînregistrată încă de dicŃionarele generale româneşti (spre exemplu, WEBSTER'S NEW

WORLD COLLEGE DICTIONARY înregistrează următoarele sensuri pentru

„-friendly”: easily used or understood by: „learner-friendly” / helpful to or safe for: „

child-friendly” / not harmful to „environment-friendly”):

1. cu sensul „care nu dăunează, bun pentru”:

- prietenos cu mediul / prietenos faŃă de mediu (environmentally-friendly) = care nu

dăunează

„Cercetatorii germani au descoperit explozibilul prietenos cu mediul” .

(Ziua, 23.05.2008)

„Explozibil uşor de transportat şi prietenos cu mediul.” (A, 24.05.2008)

„Un rol extrem de important în protejarea alimentelor îl joacă ambalajul. Acesta

trebuie să protejeze produsele alimentare şi să fie prietenos cu mediul.” (A, 28.06.2008)

„În plus, Ńara noastră beneficiază deja de 20 de pensiuni şi tur-operatori care

promovează turismul prietenos cu mediul natural şi care sunt certificaŃi ca atare de

către AsociaŃia pentru Ecoturism din România.” (A, 18.03.2009)

185

„Evolve este primul telefon din seria "verde" lansată de Nokia şi probabil

următorul pas in industria realizării de mobile. Telefonul incearcă să fie căt mai

prietenos cu mediul inconjurător, fiind echipat cu un incărcător mai eficient cu 94%

decăt standardul Energy Star adoptat de SUA.” (J.N, 13.02.2007).

„Dell, mai prietenos cu mediul din 2009”150

„Arysta acorda licenta pentru un insecticid prietenos fata de mediul

inconjurator.” 151

„Practici agricole prietenoase fata de mediul inconjurator”152

- prietenos cu stratul de ozon (ozone-friendly)

„Eco Puff-Air nu contine CFC si este prietenos cu stratul de ozon.”153

2. cu sensul de „care ajută / este în avantajul / benefic” ş.a.

- prietenos cu clientul (customer-friendly)

„Produsul are o interfata prietenoasa cu clientul care-l face foarte usor de

utilizat.” 154

„Scopul este derularea unui transport prietenos cu clientul: ritmic (curse la

intervale de 20 de minute), efectuat cu microbuze noi, confortabile şi dotate cu aer

condiŃionat, conduse de şoferi amabili şi mai ales profesionişti.”155

- prietenos cu consumatorul /faŃă de consumator (consumer-friendly) ş.a.

„Ca Legea nu este foarte prietenoasa fata de consumator se datoreaza totusi si

acestuia din urma.”156

186

„Daca mai adaugam si faptul ca parte din uleiuri sint importate in butoaie si

reambalate aici, avem un tablou deloc prietenos cu consumatorul.” 157

8. CONCLUZII

8.1. Elemente de noutate

În primul rând studiul se realizează din perspectiva terminologiei externe,

descriptive, asupra unui domeniu cu mare impact în societatea actuală – informatica ,

scopul fiind evidenŃierea dinamicii semantice pe care o manifestă termenii informatici

care migrează spre limba comună.

Totodată este un studiu asupra polisemiei terminologice, fenomen controversat,

existând mari rezerve în acceptarea lui în terminologia internă, a specialiştilor, unde este

de cele mai multe ori raportat ca o anomalie, o disfuncŃie şi rezolvat prin mecanisme

specifice. Terminologia internă prefera înlocuirea lui, ori de câte ori era posibil, prin

omonimie, sau prin ceea ce André Petroff numea monosemie plurală.

Pe baza unei bibliografii recente, lucrarea defineşte şi ilustrează principalele

tipuri de polisemie terminologică, noutatea constând în încadrarea lor în trei tipuri

principale, (polisemie intra-, inter-, respectiv extradomenială) prin raportare atât la

domeniile de specialitate (care pot fi domenii de origine sau domenii recetor), cât şi

la relaŃiile termenilor cu limba comună. Un mare rol în dezvoltarea polisemiei

terminologice îl are fenomenul migrării termenilor , atât spre alte domenii, cât şi spre

limba comună, fiind determinat, în principal, de noile realităŃi extralingvistice: pe de

o parte tendinŃa de democratizare a cunoaşterii sau de laicizare a ştiinŃelor, iar pe de altă

parte dezvoltarea unor domenii interdisciplinare, unde specialişti cu formaŃii diferite sunt

implicaŃi în cercetarea aceluiaşi obiect de studiu.

187

ImportanŃa tezei constă şi în încercarea de corelare a definiŃiilor din

dicŃionarele generale cu realitatea textelor, pentru a marca, atunci când sunt

îndeplinite anumite criterii de frecvenŃă, dinamica sensurilor, manifestată în

momentul în care termenii migrează dincolo de domeniu, dincolo de discursul strict

specializat, spre limba comună.

Unul dintre obiectivele vizate în acest studiu este, aşadar, analiza fenomenului

dinamicii semantice (implicit a dezvoltării polisemiei), care se manifestă la nivelul

vocabularului limbii române actuale (ca urmare a determinologizării), fenomen pe care îl

studiem în legătură cu o serie de termeni informatici, care sunt obŃinuŃi în mare parte prin

calc semantic (după modelul englezei, limba în care terminologia informaticii se dezvoltă

preponderent) prin atribuirea unui sens nou, tehnic, specific domeniului, unor cuvinte

folosite frecvent în limba uzuală158.

8.2. Rezultatele analizei corpusului

În urma cercetării corpusului se remarcă o serie de caracteristici ale termenilor

informatici care migrează spre limba comună, ceea ce face posibilă desfăşurarea analizei

pe următoarele coordonate:

1. termeni exclusiv informatici, sau termeni al căror domeniu de origine este

informatica şi care nu se regăsesc şi în structura conceptuală a altor domenii de

specialitate.

ex.: A ACCESA

2. Termeni interdisciplinari (aşadar termeni care se regăsesc în structura conceptuală a

mai multor domenii) şi a căror imagine în limba comună trebuie dezambiguizată,

contextul oferind de cele mai multe ori indicii asupra domeniului de provenienŃă, indicii

constând în alŃi termeni despecializaŃi aparŃinând domeniului; când aceste indicii nu sunt

188

prezente sau sunt inutilizabile (trimiŃând, în acelaşi timp, spre mai multe domenii), un

factor important este gradul de sensibilizare a societăŃii faŃă de respectivul domeniu.

ex.: INTERFAłĂ, A PROCESA, VIRUS/A VIRUSA, A NAVIGA ş.a.

Spre exemplu, INTERFAłĂ, care la nivelul discursului specializat se

caracterizează prin polisemie interdomenială (apărând, deopotrivă, în fizică, chimie,

informatic ă şi electronică – vezi MDN 2008) este atestat în limba comună în contexte

precum „La INTERFAłA dintre Occident şi fostul Imperiu Sovietic…” „La

INTERFAłA spaŃiului ex-sovietic cu cel al U.E...” (aparŃinând comunicării social-

politice), când este greu de decis care este domeniul de specialitate la care trebuie să ne

raportăm pentru interpretarea sensului. Totuşi, dacă ar fi să alegem, am spune că este cel

mai probabil ca termenul să fi migrat din domeniul cu cel mai mare impact la ora actuală

– informatica, mai ales că în contextul imediat al termenului nu există niciun indiciu (alŃi

termeni despecializaŃi) care să încline exclusiv spre unul sau altul dintre domenii.

3. Termeni informatici cu originea în LC a căror utilizare frecvent ă dincolo de

discursul specializat conduce la dezvoltarea polisemiei extradomeniale.

UnităŃi ale lexicului general suferă mai întâi un proces de terminologizare în domeniul

informatic (fiind vorba, în majoritatea cazurilor, de calc semantic, modelul fiind limba

engleză), pentru ca apoi, prin utilizare frecventă în textele de presă, să sufere din nou o

despecializare (ceea ce reprezintă o premisă a dezvoltării altor sensuri conotative), pe

măsură ce accesul maselor la aceşti termeni creşte, fiind un proces de flux şi reflux, între

terminologizare şi determinologizare.

R.Trif 2006: 148 atrage atenŃia şi asupra faptului că „aceste sensuri noi, căpătate sub

influenŃă engleză de cuvinte (mai) vechi în română vor trebui luate în considerare la

alcătuirea viitoarelor dicŃionare explicative generale ale limbii române, întrucât ele

constituie o sursă extrem de importantă a polisemiei.”

EvoluŃia sensurilor (în cazul terminologizării în domeniul informaticii a unor

cuvinte aparŃinând, la origine, limbii comune) ar avea loc după următorul traseu:

189

1. terminologia informatică preia, la nivelul discursului specializat, cuvinte din

limba curentă, cărora le extinde sensul prin metaforă (cuvinte din limba comună capătă,

aşadar, accepŃii ştiinŃifice). A. Toma 2000: 94 delimita în acest caz o categorie constituită

din cuvinte împrumutate din limba comună care se caracterizează prin păstrarea în grade

diferite a sensului iniŃial, dar însoŃită obligatoriu de o precizare prin definire (asocierea

cuvântului cu o definiŃie strictă) sau determinare (includerea într-o sintagmă ce devine

strict specializată).

În cazul terminologiei informatice româneşti, când modalitatea de îmbogăŃire a

ei pe filon englez este calcul semantic159 (aşadar când termenii sunt traduşi printr-un

cuvânt al lexicului general căruia i se atribuie, după modelul limbii engleze, sensul

specializat informatic) are loc o refacere a traselui metaforic. În cazul românei, cuvinte

aparŃinând limbii comune sunt terminologizate în domeniul informaticii sub presiunea

limbii engleze, dobândind, prin calc semantic, un sens strict tehnic.

2. Sensul nou, strict ştiinŃific, dobândit de cuvinte mai vechi în limbă, în urma

unor transferuri semantice, după modelul limbii-donator, engleza, (cuvinte care devin

termeni la nivelul discursului specializat informatic al limbii-receptor – în studiul nostru,

limba română) suferă, prin apariŃia în texte adresate publicului larg160, o despecializare, o

diluŃie în diferite grade, de la simpla aproximare a sensului informatic a., până la

adăugarea de conotaŃii b.

a. Prima situaŃie se poate exemplifica prin adjectivele terminologizate în

domeniul informaticii INTUITIV161, VESEL, PRIETENOS, în contextul INTERFAłĂ,

APLICAłIE, DISPOZITIV, PROGRAM, ş.a., care suferă, prin utilizarea în presa de

largă circulaŃie, o diluŃie a sensului specializat; chiar dacă sensul metaforic poate fi

decodat mai mult sau mai puŃin de vorbitorul mediu, o interfaŃă grafică intutivă, de pildă,

nu poate avea aceeaşi relevanŃă pentru acest tip de vorbitor ca pentru un specialist

(aproximare la nivelul interpretării).

b. În cazul celei de-a doua situaŃii, când, pornind de la sensul informatic se

dezvoltă sensuri noi, conotative, de la PROGRAM INFORMATIC PRIETENOS, s-a

ajuns la PROGRAM DE ÎNVĂłARE PRIETENOS, adjectivul PRIETENOS,

extinzându-se, din contextul informatic, prin analogie, şi în contextul PROGRAM DE

190

ÎNVĂłARE; extinderea metaforică se realizează, în acest caz, pe baza relaŃiei de sensuri

a cuvântului polisemantic PROGRAM:

„Taper - un program de arhivare prietenos si destept pt. placerea beta testarii.”

(INFORM.)

„Plecand de la acest adevar am conceput un program prietenos si flexibil bazat

pe principiul invatarii experientiale unde activitatile didactice de natura teoretica au ca

suport practic activitatile extracurriculare.” 162

Traseul definit mai sus poate fi surprins prin următoarea schemă:

LC semnificant → TI semnificant → LC semnificant

transfer direct în engleză / prin calc semantic în celelalte limbi

semnificat 1 semnificat 2 semnificat1, 2’ (3, 4...)

unde LC = limba comună, TI = terminologia informatică, semnificatul 1 = sensul uzual, mai vechi în limbă,

semnificatul 2 = sensul informatic strict specializat (creat direct, sau prin calc semantic, prin extindere

metaforică de la semnificatul 1 – prima fază), semnificatul 2’ = sensul informatic despecializat („simpla

diluŃie”) prin apariŃia termenului în contexte de limbă comună, (eventual) semnificatul 3, 4... =

manifestarea unor sensuri figurate, conotative – a doua fază a extinderii metaforice).

Spre exemplu, PRIETENOS/PRIETENOASĂ, care în contexte precum

INTERFAłĂ, PROGRAM, BAZĂ DE DATE, APLICAłIE, SITE, SISTEM,

ECHIPAMENT DE CALCUL, MANUAL DE INSTRUCłIUNI ş.a. îl traduce pe

USER-FRIENDLY (vezi R. Trif 2006: 148), are în limba română o serie de sensuri mai

vechi, uzuale (DEX 1998: Plin de afecŃiune, de prietenie, de amabilitate; binevoitor,

afabil, amical. ♦ Plăcut, agreabil, atrăgător) şi ajunge ca în domeniul informaticii să

calchieze (după modelul limbii engleze) sensul specializat de (ONLINE DICTIONARY

FOR LIBRARY AND INFORMATION SCIENCE 2007: Computer software or

hardware designed to be easy to use or operate, even by a novice. Most user-friendly

systems include point-of-use instruction and readily accessible help screens, written in

191

language that is clear and easy to comprehend. User-friendliness was a prime

consideration in the design of the graphical user interface (GUI) that made the Windows

and Macintosh operating systems a commercial success.), obŃinut ca urmare a unei

extinderi metaforice, devenind, aşadar, termen informatic; prin utilizarea frecventă în

texte adresate publicului larg, termenul începe să intereseze din nou limba comună,

suferind inevitabile imprecizii, simplificări, largiri de sens (vezi R. Zafiu 2001a: 87),

despecializându-se, sensul devenind pentru vorbitorul obişnuit (în principal despre

computere) uşor de utilizat, de folosit, uşor de învăŃat, de înŃeles, mai ales de către

nonexperŃi. Apoi, prin utilizarea acestui la origine termen informatic în contexte foarte

variate, au loc deplasări semantice de tip metaforic ca în „program de învăŃare

prietenos”, extinderea metaforică realizându-se pe baza relaŃiei de sensuri a cuvântului

polisemantic PROGRAM: de la program (informatic) prietenos – la program (de învăŃare

ş.a.) prietenos.

În urma analizei corpusului se remarcă următoarele:

I. Din punctul de vedere al analizei paradigmatice:

1. Există situaŃii când o anumită unitate lexicală care este atestată în texte cu un sens

informatic să fie înregistrată de dicŃionare, dar cu sensuri generale, mai vechi în

limbă şi / sau cu sensuri specializate, dar aparŃinând altor domenii decât cel

informatic 163. FrecvenŃa utilizării sensului denotativ informatic şi dezvoltarea unor

sensuri conotative, de asemenea frecvente, pornind de la acest nucleu de sens, ca urmare

a contactului cu limba comună, necesită însă revenirea la definiŃiile de dicŃionar şi

corelarea acestor definiŃii cu realitatea textelor.

ex.:

INTERFAłĂ apare înregistrat în DEX cu sens fizico-chimic şi electronic,

nemenŃionându-se nimic despre sensul specializat informatic (deşi apare deseori

actualizat în presa actuală, mult mai frecvent decât aceste sensuri mai vechi, datorită

192

importanŃei pe care o are fenomenul de informatizare) şi evident, nici despre sensurile pe

care le dezvoltă termenul informatic în relaŃie cu limba comună.

2. Alte ori, (doar) sensul informatic este înregistrat, însă, în contextul permisiv al limbii

comune, unde termenii au libertăŃi combinatorii mult mai mari, apar deviaŃii semantice

de tip metaforic sau metonimic.

ex.:

Spre exemplu, MDN 2008 înregistrează ACCESA cu sensurile informatice de „a avea

acces” / „ a intra într-o reŃea, într-un program” / „a obŃine o instrucŃiune din memorie

pentru a o executa”, dar nu înregistrează şi sensurile conotative pe care le dezvoltă

termenul informatic în relaŃie cu limba comună, sensuri evidenŃiate de analiza corpusului

şi atestate, în (mică) parte, de DEXI 2007 şi de NDU 2008: DEXI 2007 şi NDU 2008

înregistrează, aşadar, pe lângă sensul informatic şi sensurile secundare (generale) de „a

avea acces la ceva”, „a dispune de...” (ultimul fiind consemnat doar de NDU) oferind

contextele „a ACCESA fondurile pentru investiŃii” (NDU), respectiv „ Ńările aderante pot

ACCESA fonduri europene” (DEXI).

3. Sunt însă şi situaŃii când termenul informatic nu este deloc înregistrat, deşi este

frecvent în texte, atât cu sensul denotativ specializat informatic, cât şi cu sensuri figurate

dezvoltate pornind de la acesta.

ex.:

Spre exemplu, în cazul lui A ACCESA/ACCESARE, care nu este inregistrat în

DEX (1998), nici în alte dicŃionare generale importante precum Micul DicŃionar

Academic (2001-2003), Mic DicŃionar al Limbii Române (1992) ş.a, considerăm că

numărul mare de atestări în principalele publicaŃii, pe o perioadă cuprinsă între

2004 - 2009, este un argument destul de puternic pentru înregistrarea lui în dicŃionarele

generale (multe dintre ele cerându-se, desigur, reeditate, pentru a putea reflecta stadiul

actual al limbii). La fel şi în cazul adjectivului ON-LINE, care este înregistrat doar de

NDU (2008), MDN (2008) şi DEXI (2007).

În acest punct se resimte nevoia unei justific ări pentru utilizarea în analiză a

unor dicŃionare anterioare perioadei corpusului.

193

În demersul nostru s-a plecat dinspre texte, dinspre ocurenŃele reale ale (la origine)

termenilor informatici, aşa cum sunt atestate de presa actuală, în intervalul de timp

analizat, spre dicŃionare (instrumente care sunt presupuse a veni în sprijinul lectorului de

rând, mai ales în condiŃiile societăŃii actuale, când are loc o adevărată „invazie”

terminologică la nivelul textelor de limbă comună164), refăcând astfel un posibil traseu pe

care-l parcurge cititorul mediu, în încercarea de a determina dificultăŃile de receptare şi

de interpretare pe care le întâmpină la contactul cu textele din presa de larg consum şi a le

găsi, pe cât posibil, o rezolvare (atât prin stabilirea unor „mecanisme de lectură” a

textelor unde îşi fac apariŃia termenii – interesând-ne aici exclusiv comportamentul

termenilor dintr-un domeniu cu un extraordinar avânt în epoca actuală, informatica - cât

şi prin semnale de revizuire, de corelare cu realitatea textelor, la nivelul dicŃionarelor, în

urma determinării evoluŃiei contextuale a termenilor analizaŃi, care atrage, desigur şi o

dinamică a sensurilor165). Demersul cercetării se bazează, aşadar, pe observarea faptelor

de limbă română actuală (în special a presei) şi pe raportarea lor la ultimele ediŃii ale

dicŃionarelor generale existente (aceste ultime ediŃii întâmplându-se să fie chiar anterioare

corpusului, cerându-se, desigur, includerea noilor termeni/sensuri în viitoare ediŃii ale

dicŃionarelor limbii române), cu referire în primul rând la DEX 1998166, utilizat cu

precădere de publicul larg.

Principiile de alegere a dicŃionarelor, care au condus la utilizarea în analiză şi a

unor dicŃionare anterioare corpusului sunt următoarele:

a. Toate dicŃionarele utilizate (deci şi cele anterioare corpusului) reprezintă ultime

ediŃii, de unde necesitatea reeditării lor în vederea corelării cu realitatea textelor167;

b. Unele categorii de dicŃionare anterioare corpusului au fost selectate pentru că

vorbitorul comun le foloseşte cu precădere (dacă nu în exclusivitate). Ne referim în

primul rând la DEX 1998, ediŃia a III-a a acestui dicŃionar aflându-se în lucru la Institutul

de lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. Din acest punct de vedere, teza poate fi

folosită ca sursă pentru semnalarea unor termeni informatici utilizaŃi frecvent în limbă,

sau a unor sensuri noi, informatice, atunci când termenii au fost obŃinuŃi prin recurgerea

la cuvinte mai vechi ale limbii şi, eventual, chiar a unor sensuri derivate prin transfer

metaforic / metonimic ale termenilor informatici, la contactul cu limba comună;

194

c. Alte dicŃionare au fost utilizate pentru că, deşi sunt anterioare corpusului,

înregistrează termeni / sensuri care nu sunt atestate în dicŃionare mai recente. Aici ne

referim în primul rând la DCR 1997, care favorizează această situaŃie prin specificul lui,

fiind un dicŃionar descriptiv în care „se înregistrează atât cuvintele168 care au, de pe

acum, şansa să se impună în limbă (sau care în perioada respectivă s-au instalat definitiv,

circulând curent în vocabular), cât şi acelea care nu au căpătat o consacrare, dar care

circulă în limba scrisă sau în cea vorbită şi pun probleme pentru buna înŃelegere a

semnificaŃiei lor. Am acordat atenŃie acestor cuvinte încă fără un statut stabil în limbă,

pentru că nu considerăm exclus ca în istoria unui termen, după înregistrarea prezenŃei

sale efemere, uneori de „hapax“, să urmeze o perioadă de non-utilizare, iar după o serie

de ani, cuvântul respectiv să se încetăŃenească în limbă. Din acest punct de vedere se

poate afirma că lucrarea de faŃă are mai puŃin specificul unui dicŃionar lucrat după o

tehnică lexicografică instituŃionalizată şi este mai curând ceea ce în lingvistica germană

se numeşte un Wortregister.

Evident că în dicŃionarele normative şi explicative ale limbii va trebui să se manifeste

multă exigenŃă faŃă de cuvintele recent introduse, să se vegheze cu grijă asupra

destinului limbii, separându-se cuvintele noi necesare de împrumuturile şi inovaŃiile de

lux, superflue, de xenisme.” (F. Dimitrescu 1997: 8-9, Cuvânt înainte la ediŃia a II-a a

DCR).

Faptul că respectivii termeni / respectivele sensuri sunt atestate şi de unele

dicŃionare anterioare corpusului denotă manifestarea lor în texte şi înainte de anii vizaŃi,

ceea ce constituie un argument în plus pentru înregistrarea lor în DEX şi în alte dicŃionare

generale ale limbii române. Evident că un dicŃionar nu poate acoperi toate aspectele

dinamicii sensurilor, dar considerăm că domeniul informaticii, care are un mare impact

asupra limbii comune actuale, merită o atenŃie deosebită.

d. Un alt criteriu care a condus la utilizarea unor dicŃionare anterioare corpusului

a fost acela al investigării (pe cât posibil) a tuturor atestărilor termenilor respectivi în

dicŃionare. O situaŃie frecventă în cazul dicŃionarelor anterioare corpusului care

înregistrează termenii informatici pe care îi analizăm este, desigur, faptul că nu

înregistrează dinamica semantică a respectivilor termeni, o serie de sensuri noi, figurate,

195

ale acestora fiind atestate frecvent de textele recente. Corelând criteriile a. şi d., se cere o

revenire la definiŃiile de dicŃionar în vederea înregistrării noilor sensuri.

La nivelul definiŃiilor de dicŃionar se constată de cele mai multe ori utilizarea în

definiŃie a altor termeni informatici care fie sunt polisemantici (polisemie în interiorul

domeniului, sau intradomenială – ceea ce conduce la circularitate), fie, deşi sunt

înregistraŃi de dicŃionarele generale, nu sunt înregistraŃi şi cu sensul informatic, ceea

ce face definiŃia în mare parte obscură pentru nespecialişti.

ex.:

a. Spre exemplu, ACCESA nu este înregistrat în DEX, dar apare înregistrat în

DCR 1997 exclusiv sub marca (inform.) cu sensurile „a avea acces”, „a intra într-o reŃea,

într-un program”, oferind un exemplu din „Dilema”: „Sau poŃi ACCESA în bănci de

date mai speciale...” .

Inexactitatea, imprecizia în raport cu definiŃiile specializate este acceptată în

măsura în care conŃinutul poate deveni mai accesibil nespecialistului. Cu toate acestea,

definiŃiile propuse în dicŃionare rămân în continuare obscure, termenii REłEA şi

PROGRAM la care face referire definiŃia, neregăsindu-se înregistraŃi cu sensul informatic.

În DCR 1997 REłEA nu apare deloc înregistrat, (REłEA nu este înregistrat nici în DEX

cu sens informatic, deşi apare frecvent atestat în publicaŃiile vremii, cu un astfel de sens).

PROGRAM este înregistrat, dar doar cu sensul de „totalitatea acŃiunilor propuse a se

îndeplini pentru a ajunge la rezultatul dorit”, care nu poate fi de ajutor nespecialistului în

încercarea de a decoda sensul lui ACCESA. Mai de ajutor i-ar fi, probabil, sensul 5. cu

care apare PROGRAM în DEX 1998 „ansamblu de instrucŃiuni codate, folosit de un

calculator pentru rezolvarea unei probleme”, fără a se menŃiona însă marca diastratică.

Acelaşi lucru poate fi semnalat şi în definiŃia dată în MDN 2008 unde REłEA nu

este înregistrat, deşi este utilizat în definiŃia lui ACCESA. În definiŃiile propuse pentru

ACCESA, MDN foloseşte PROGRAM şi MEMORIE, care apar înregistrate cu sens

informatic: PROGRAM: s. 4. „ansamblu de instrucŃiuni codate necesare unui calculator,

unei operaŃii automate.” MEMORIE s.4. „parte componentă a unui ansamblu electronic

de calcul în care se pot memora informaŃiile necesare calculului; memorator”.

196

În NDU 2008 pentru APELA (cuvânt utilizat în definiŃia lui ACCESA) nu este

înregistat şi sensul informatic; pentru REłEA se înregistrează s.12 „ansamblul

calculatoarelor şi al terminalelor interconectate pentru schimbul de informaŃii ”,

informatic, iar pentru PROGRAM s.5 „succesiune de instrucŃiuni codate cu ajutorul

carora un calculator rezolvă o problemă dată.” Pentru niciunul nu se precizează însă

marca diastratică.

b. Şi în cazul lui INTERFA łĂ, DEXI 2007 şi MDN 2008 înregistrează s.2

inform. „frontier ă convenŃională între două sisteme sau unităŃi, care permite schimburi

de informaŃii după anumite reguli.” Dacă MDN 2008 nu înregistrează în cazul cuvintelor

SISTEM şi UNITATE şi sensurile informatice, un caz aparte îl constituie DEXI, care

oferă o definiŃie completă, nefăcându-se apel la alte cuvinte al căror sens specializat

(informatic) să nu fie, de asemenea, menŃionat. SISTEM este indicat sub s. 14, inform.,

semnalându-se chiar o tipologie a sistemelor informatice: sistem expert, sistem

mainframe, sistem multiutilizator, sistem de operare. De asemenea, UNITATE este

înregistrat cu s. 9, informatic.

NDU 2008 înregistrează însă numai sensurile informatice, „ 1. ansamblu de

dispozitive, reguli şi convenŃii cu ajutorul cărora un element al unui sistem de calcul

comunică cu altul; 2. limita comună a două sisteme.” nereflectând astfel realitatea limbii

române. Nu se defineşte termenul SISTEM cu sens informatic.

Toate definiŃiile menŃionează marca diastratică, însă, făcând referire la alŃi

termeni pe care nu-i înregistrează cu sens informatic, acestea rămân, în mare măsură,

inaccesibile nespecialistului.

II . La nivel sintagmatic, se remarcă:

1. fie o simplă dilu Ńie, sau o interpretare superficială a sensului informatic, la nivelul

vorbitorilor obişnuiŃi;

ex.:

„Noua INTERFAłĂ a site-ului permite downloadarea unor materiale informative,

dar şi consultanŃe on-line...” (B.N. 15.05.2006)

197

„Cu o INTERFAłĂ veselă şi atractivă, site-ul este uşor de navigat. ” (B.N.

17.01.2005);

2. fie devieri semantice de tip metaforic sau metonimic, termenii apărând fie în

contextul unor unităŃi ale lexicului general, fie în contextul altor termeni

despecializaŃi aparŃinând altor domenii, termeni care au migrat de asemenea spre LC.

În amblele situaŃii, devierile semantice constituie cazuri de polisemie extradomenială.

ex.:

Într-un context precum „ se pot intrevedea, de pe acum, dificultatile financiare

prin care vor trece cei care vor ACCESA acest program (Programul 3 al PNCDI-2,

intitulat "Idei")” – R.L., 12.05.2007 ACCESA dezvoltă, prin utilizarea în presa adresată

publicului larg, sensurile de a alege ; a se implica în ca urmare a unei analogii.

ACCESA, care în terminologia informatică apare şi în contextul PROGRAM

ajunge, prin analogie, să se extindă asupra altor tipuri de program, extinderea metaforică

realizându-se în acest caz pe baza relaŃiei de sensuri a cuvântului polisemantic

PROGRAM, in contexte de genul:

„ACCESAREA PROGRAMELOR CANALULUI DE ŞTIRI” (unde sensul devine

pentru vorbitorul obisnuit ACCESA = a viziona, a urmări ), sau în relaŃie cu

terminologia economico-financiară: „ACCESAREA PROGRAMELOR DE

FINAłARE, A PROGRAMELOR PHARE, SAPARD”.

Traseul metaforic poate fi realizat în interiorul limbii române, sau poate fi vorba

de calcuri semantice, sub influenŃa limbii engleze. R. Trif 2006: 148-149, 166,

analizând terminologia informatică, vorbeşte despre importanŃa calcurilor semantice în

dezvoltarea polisemiei în limba română.

ex.:

Spre exemplu, în cazul lui ACCESA (a cărui legătură cu verbul englezesc TO

ACCESS este stabilită, la nivelul limbii comune, prin sensul înregistrat de dicŃionarele

generale sub marca inform .), o ipoteză ar fi că ajunge să calchieze sensurile mai noi,

198

generale, dezvoltate în limba engleză (posibil) prin derivare semantică de la sensul

informatic. De cele mai multe ori traseul metaforic este însă vizibil şi în română.

Oxford Advanced Learner’s Dictionary înregistrează verbul ACCESS cu s1.

(computing) to open a computer file in order to get or add information şi s2. (formal) to

reach, enter or use sth.: The loft can be accessed by a ladder.

De asemenea, Encarta World English Dictionary acordă mai mare atenŃie

sensurilor generale ale acestui verb, înregistrând ACCESS cu s1. enter place: to find a

means of entering or approaching a place, s2 get information: to have the opportunity or

right to experience or make use of something şi s3 call up data: to retrieve data or a

computer file: The program can be accessed using the correct password.169

Aşadar, în română, ACCESA ar ajunge să fie tot mai des folosit cu sensurile de (a

avea dreptul sau posibilitatea de) a intra, a ajunge undeva, a pătrunde într-un loc (vezi

s2. din Oxford Advanced Learner’s Dictionary, respectiv s1. din Encarta World

English Dictionary) în contexte generale, atipice precum ZONĂ (de căŃărare/de

festival/rezidenŃială/de sud-est a Europei), DRUM (forestier/de centură/naŃional), SAT,

ORAŞ ş.a.m.d., după modelul limbii engleze:

„Pentru a ACCESA zona de căŃărare (Colibri) puteŃi urma unul din cele două

drumuri de acces.”170

„Este necesar sa pastrati si sa aratati bratara, nu numai pentru a ACCESA zona

de festival, ci si pe tot parcursul zilelor si in cadrul zonei de festival.”171

„TRANSPORTUL public in Sibiu prin intermediul sistemului de cai ferate este

cuprins si in noul Plan Urbanistic General al Sibiului. [...] acest document include si

posibilitatea prelungirii liniei de cale ferata inspre viitorul cartier rezidential vest.

Valorificarea acestei oportunitati este preluata in PUG prin rezervarea culoarului

necesar acestei linii (si dublarii acesteia) si prin prelungirea ei spre nord pentru

ACCESAREA zonei rezidentiale", se mai arata in PUG”.172

„ Satul poate fi ACCESAT de pe drumul E578 dintre Miercurea Ciuc [...]”173

199

„Rm. Valcea - Obarsia Lotrului este un drum complet asfaltat posibil de

ACCESAT cu orice masina.”174

„Zona cuprinde un singur oraş, Miercurea Nirajului situată în mijlocul cursului

râului Niraj, la 22 km distanŃă de Tg.-Mures de unde poate fi ACCESAT pe DJ 135 si

DJ 151..”175

„[...]acesta fiind drumul de centură care leagă şoseaua spre Cluj şi Timişoara

de vama Borş, drum ce poate fi ACCESAT şi de autocamioane.”176

„ Oraşul este accesibil, deoarece se află pe drumul naŃional 12, care traversează

oraşele Sf. Gheorghe şi Miercurea Ciuc, şi poate fi ACCESAT şi dinspre Braşov şi

dinspre Tg. Mureş.” 177

„ Sudul lacului poate fi ACCESAT pe drumul dintre Navodari si Sibioara. Estul

lacului Tasaul si lacul Corbu sunt accesibile de pe drumul national 22B, intre Corbu si

Navodari.”178

8.3. Mecanisme ale dezvoltării polisemiei la contactul

termenilor cu limba comună

Mecanismele care produc contexte de tipul celor analizate de noi în acest studiu

sunt diferite, dar productive în limbă, unele dintre sintagme având şanse de a se impune.

În cazul acestor (la origine) termeni informatici, contactul cu limba comună (dar şi cu

termeni despecializaŃi aparŃinând altor terminologii) dă naştere, în principal, la modificări

semantice bazate pe metaforă (figură semantică prin intermediul căreia se prezintă ca

echivalenŃi doi termeni distincŃi, realizându-se între acetia un transfer de trăsături

200

semantice179) şi, uneori, pe metonimie (figură semantică şi fenomen lingvistic prin care

un termen este înlocuit cu altul, pe baza unei relaŃii de contiguitate logică existentă între

acestea180).

În urma analizei corpusului s-au putut distinge o serie de mecanisme ale

dezvoltării polisemiei: termenii îşi extind utilizarea (în contextul permisiv al limbii

generale) prin metaforă sau metonimie, „exploatând” contextul imediat, care poate fi atât

un 1. alt termen despecializat, informatic (care, de cele mai multe ori se întâmplă să

corespundă unui alt cuvânt, mai vechi în limbă, fiind vorba, aşadar, de o terminologizare

a unei unităŃi deja existente în vocabularul general, fie prin traducerea termenului

specializat din altă limbă – în cazul nostru engleza – şi împrumut de sens, fie pe teren

propriu) sau aparŃinând altui domeniu, cât şi 2. un cuvânt al limbii generale.

În cazul extinderii metaforice, putem vorbi despre un traseu metaforic pe teren

românesc, sau despre refacerea traseului metaforic, când este vorba de calc semantic

(vezi R. Zafiu 2001 a: 89), în situaŃia terminologiei informatice modelul fiind aproape

exclusiv limba engleză, mecanismul constând în extinderea prin analogie a uzului

termenului informatic, pe baza reŃelei de sensuri a cuvântului polisemantic din

contextul imediat. Extinderea metaforică se poate manifesta şi pe baza reŃelei de

sinonime (de cele mai multe ori fiind vorba de sinonimie în sens larg) care

caracterizează un anumit sens al cuvântului din contextul imediat.

Deosebit de interesantă este utilizarea lui ACCESA în contextul (imediat) ZONĂ,

polisemantic în limbă:

a. A ACCESA este atestat în română (şi) în contextul informatic ZONĂ (a site-

ului/de Internet/de upload/de blog ş.a), cuvântul românesc mai vechi în limbă

traducând termenul informatic englezesc FIELD şi calchiind sensul specializat de „a

designation for a group of data. For instance, a program that asks for your name keeps

that data in a field, stored on a disk drive, in a file, within the file within a record. A field

does not have any restrictions as to how large or small it can be.”(Computer Telephony

& Electronics Dictionary and Glossary); „An area of a database record, or graphical

user interface form, into which a particular item of data is entered.”(Free Online

201

Dictionary of Computing) fiind înregistrat, spre exemplu, şi de DicŃionar de informatică

2003181. Sunt atestate exemple precum:

„Pentru A ACCESA zona privată a acestui site vă rugăm să vă autentificaŃi.” 182

„Conectarea la Intranet

Pentru a putea ACCESA zona de Intranet, trebuie să accesaŃi linkul Intranet din

meniul de jos.” 183

„Autentificati-va pentru A ACCESA zona privata a site-ului.” 184

„Pentru A ACCESA zona de upload va rugam completati formularul

alaturat.”185

„Daca doresti sa afli mai multe despre fata neoficiala BRGWork poti ACCESA

zona de blog cu testimoniale si poze.”186

b. În limba română, ACCESA ajunge să fie utilizat însă şi în contexte precum

ZONĂ de dezvoltare/ZONĂ de bucurie/ZONĂ de investitori străini ş.a.m.d, prin

analogie, pe baza reŃelei de sensuri ale cuvântului polisemantic (ZONĂ):

„Termenul pina la care pot fi depuse documentele pentru ACCESAREA zonei de

Dezvoltare din Alba Iulia a fost prelungit prin hotarire a Consiliului local, pina la data

de 31 octombrie 2007, decizie prin care alesii au incercat sa impulsioneze concurenta

dintre investitori. Tot in acest sens a fost constituita o comisie de evaluare a cererilor de

exprimare a interesului si a fiselor de prezentare a firmelor si activitatii lor

economice.”187

„Cresterea valorii adaugate a serviciilor pentru afaceri (organizare de

evenimente, dar si ACCESAREA zonei de investitori straini prin intermediul unui

Centru de asistenta).”188

202

„Nicio minte nu poate ACCESA o zonă de bucurie din una de suferinŃă cum nici

o minte deprimată profund nu poate găsi resurse pentru idei măreŃe.”189

c. Acelaşi mecanism poate fi invocat şi în cazul utilizării lui ACCESA în contexte

precum ZONĂ (de căŃărare/de festival/rezidenŃială/de sud-est a Europei ş.a):

„Pentru a ACCESA zona de căŃărare (Colibri) puteŃi urma unul din cele două

drumuri de acces.”190

„Este necesar sa pastrati si sa aratati bratara, nu numai pentru a ACCESA zona

de festival, ci si pe tot parcursul zilelor si in cadrul zonei de festival.”191

„TRANSPORTUL public in Sibiu prin intermediul sistemului de cai ferate este

cuprins si in noul Plan Urbanistic General al Sibiului. [...] acest document include si

posibilitatea prelungirii liniei de cale ferata inspre viitorul cartier rezidential vest.

"Valorificarea acestei oportunitati este preluata in PUG prin rezervarea culoarului

necesar acestei linii (si dublarii acesteia) si prin prelungirea ei spre nord pentru

ACCESAREA zonei rezidentiale", se mai arata in PUG”.192

ACCESA îşi extinde apoi utilizarea din contextul ZONĂ şi în contexte precum

SAT, ORAŞ, DRUM ş.a. prin „derivare sinonimică” – sinonimie în sens larg (vezi I.

Coteanu 1985):

„ Satul poate fi ACCESAT de pe drumul E578 dintre Miercurea Ciuc si

Gheorgheni, din directia Racu pe drumul judetean 124, sau de pe drumul national 12A

dintre Miercurea-Ciuc si Ghimes, din directia Frumoasei pe drumul judetean D124,

respectiv cu trenul care circula pe ruta Miercurea Ciuc - Ghimes.”193

„Posibilit ăŃi de programe de agrement:

- excursii in circuit sau stea, de una sau mai multe zile, cu autocar, după solicitări;

- drumeŃii montane la cabana Harghita-Mădăraş (1794 m), pe drumul forestier. Poate fi

203

ACCESAT de la Pensiunea Filio pe jos sau cu autoturism. În timpul iernii amatorii de

schi au la dispoziŃie mai multe partii cu teleferic.”194

„Rm. Valcea - Obarsia Lotrului este un drum complet asfaltat posibil de

ACCESAT cu orice masina. Obarsia Lotrului - Petrosani se poate merge cu Dacia fara

nici o problema dar, daca ploua sau tocmai a plouat sunt namoale imense in care se

ascund bolovani. Se poate si cu autocarul.”195

„Zona cuprinde un singur oraş, Miercurea Nirajului situată în mijlocul cursului

râului Niraj, la 22 km distanŃă de Tg.-Mures de unde poate fi ACCESAT pe DJ 135 si

DJ 151. Dinspre oraşul Sovata se poate ajunge în Valea Nirajului pe DJ 153 si DJ 136.

Zona desemnată cuprinde un numar de 10 comune şi 29 sate, unele unite între ele. Este

uşor accesibil dinspre vest (Tg. Mures) şi pe drumul naŃional E 60, DN 15, sau drumul

principal 13a . Zona mai poate fi accesat şi dinspre sud-vest din comuna Bălăuşeri aflată

pe drumul naŃional E60 şi dinspre nord (oraşul Reghin) pe DN 15. Comuna Bălăuşeri

este un nod rutier foarte important iar oraşele Reghin şi Sovata centre turistice foarte

importante şi frecvent vizitate atât de turisti de la noi din Ńară cât şi din străinătate.”196

„[...]acesta fiind drumul de centură care leagă şoseaua spre Cluj şi Timişoara

de vama Borş, drum ce poate fi ACCESAT şi de autocamioane.”197

„ Oraşul este accesibil, deoarece se află pe drumul naŃional 12, care traversează

oraşele Sf. Gheorghe şi Miercurea Ciuc, şi poate fi ACCESAT şi dinspre Braşov şi

dinspre Tg. Mureş.” 198

„ Sudul lacului poate fi ACCESAT pe drumul dintre Navodari si Sibioara. Estul

lacului Tasaul si lacul Corbu sunt accesibile de pe drumul national 22B, intre Corbu si

Navodari.”199

EvoluŃia contextual-semantică a lui ACCESA în exemplele citate poate fi însă

motivată şi prin calc semantic: ACCESA (a cărui legătură cu verbul englezesc TO

204

ACCESS este stabilită, la nivelul limbii comune, prin sensul înregistrat de dicŃionarele

generale sub marca inform .), ar ajunge să calchieze sensurile mai noi, generale,

dezvoltate (posibil) prin derivare semantică de la sensul informatic, de corespondentul

său, în limba engleză:

Oxford Advanced Learner’s Dictionary înregistrează verbul ACCESS cu s1.

(computing) to open a computer file in order to get or add information şi s2. (formal) to

reach, enter or use sth.: The loft can be accessed by a ladder.

De asemenea, Encarta World English Dictionary acordă mai mare atenŃie

sensurilor generale ale acestui verb, înregistrând ACCESS cu s1. enter place: to find a

means of entering or approaching a place, s2 get information: to have the opportunity or

right to experience or make use of something şi s3 call up data: to retrieve data or a

computer file: The program can be accessed using the correct password.200

Aşadar, în română, ACCESA ar ajunge să fie tot mai des folosit cu sensurile de (a

avea dreptul sau posibilitatea de) a intra, a ajunge undeva, a pătrunde într-un loc (vezi

s2. din Oxford Advanced Learner’s Dictionary, respectiv s1. din Encarta World

English Dictionary) în contexte generale, atipice precum ZONĂ (de căŃărare/de

festival/rezidenŃială/de sud-est a Europei), DRUM (forestier/de centură/naŃional), SAT,

ORAŞ ş.a.m.d., după modelul limbii engleze.

Un alt exemplu de extindere metaforică este utilizarea lui ACCESA în contextul

PROGRAM:

Într-un exemplu precum „Se pot intrevedea, de pe acum, dificultatile financiare

prin care vor trece cei care vor ACCESA acest program (Programul 3 al PNCDI-2,

intitulat "Idei")” – R.L., 12.05.2007 ACCESA dezvoltă, prin utilizarea în presa adresată

publicului larg, sensurile de a alege ; a se implica în ca urmare a unei analogii.

ACCESA care în terminologia informatică apare şi în contextul PROGRAM,

ajunge, prin analogie, să se extindă asupra altor tipuri de program, extinderea metaforică

realizându-se şi în acest caz pe baza relaŃiei de sensuri a cuvântului polisemantic

(PROGRAM), în contexte de genul:

„ACCESAREA PROGRAMELOR CANALULUI DE ŞTIRI” (unde sensul

devine pentru vorbitorul obisnuit ACCESA = a viziona, a urmări ), sau în relaŃie cu

205

terminologia economico-financiară: „ACCESAREA PROGRAMELOR DE

FINAłARE, A PROGRAMELOR PHARE, SAPARD” ş.a.

Dacă în cazul extinderii metaforice, mecanismul care permitea propagarea

termenilor era analogia, în cazul extinderii metonimice, propagarea termenilor se

realizează exploatând relaŃia de contiguitate logică (care stă la baza transferului

metonimic – vezi definiŃia metonimiei din DSL 2005).

Putem vorbi, aşadar, de extinderea uzului termenului informatic în diverse

contexte, ca urmare a unui lanŃ de transferuri metonimice care afectează cuvântul

cu care termenul formează sintagmă. Uneori, şi în cazul unora dintre contextele

astfel obŃinute, propagarea termenilor se realizează pe baza reŃelei de sinonime

(sinonimie în sens larg) a cuvântului din contextul imediat al termenului.

1. Spre exemplu, interpretarea noastră este că o sintagmă precum publicaŃie

ON-LINE a fost obŃinută prin extinderea uzului termenului informatic într-un context

(publicaŃie) obŃinut prin transfer metonimic, fiind vorba de fapt de un site care

găzduieşte o publicaŃie (conŃinut pentru recipient). Tot astfel interpretăm şi extinderea

termenului în contextul a citi ON-LINE (Monetarizarea sau cine plăteşte pentru a citi

presa online201), ca urmare a metonimiei consecinŃă pentru cauză (o publicaŃie ON-LINE

implică o activitate ON-LINE (a citi, în cazul de faŃă) din partea unui utilizator.) În astfel

de contexte, sensul pe care îl dobândeşte ON-LINE este, aşadar, de [+ prin intermediul

reŃelei INTERNET] [+INTERACTIV].

ON-LINE şi-ar extinde uzul după următorul traseu:

site on-line → (site care găzduieşte o) publicaŃie on-line / (site al unei) instituŃii on-

line / (site de prezentare a unui) produs on-line / (site prin intermediul căruia sunt

accesate/cumpărate) servicii / informaŃii on-line ş.a. → sensul de [+ prin intermediul

reŃelei INTERNET] [+INTERACTIV] pe care-l dobândeşte ON-LINE în astfel de

contexte implică desfăşurarea unor activităŃi on-line din partea unor utilizatori (a citi on-

line /a cumpăra on-line / a tranzacŃiona on-line / a promova on-line ş.a.) ON-LINE

ajunge să desemneze, aşadar, orice activitate desfăşurată de utilizatori prin intermediul

reŃelei INTERNET.

206

Propagarea lui ON-LINE are loc în aceste situaŃii ca urmare a unor transferuri

metonimice care afectează cuvântul care reprezintă contextul său imediat: spre exemplu

on-line îşi extinde utilizarea în contextul produs ca urmare a unui transfer metonimic,

fiind vorba de fapt de un site de prezentare a unui produs on-line; mai departe, produs

on-line implică o anumită activitate on-line (a cumpăra, a tranzacŃiona, a verifica ş.a.)

din partea unui utilizator (un exemplu de genul a cumpăra on-line ar fi obŃinut ca

urmare a unui transfer metonimic – consecinŃă pentru cauză – de la produs on-line).

Pentru înfăŃişarea propagării metonimice a lui ON-LINE au fost alese contexte generale,

în scopul de a atrage atenŃia asupra calităŃii termenului de a se combina şi cu hiponimele

respectivelor cuvinte: de pildă, publicaŃie on-line: ziar / cotidian / revistă / dicŃionar

ş.a. on-line. Exemplele analizate mai sus, care conŃin termenul informatic ON-LINE

sunt atestate şi în limba engleză, de aceea nu putem exclude o atare evoluŃie semantică

sub influenŃa limbii engleze.

2. Un alt exemplu este ACCESA (unde avem de-a face cu un caz special:

ACCESA determină un transfer metonimic în cazul cuvântului cu care intră în context,

iar noul context format, determină o modificare metonimică în cazul lui ACCESA însuşi)

care, într-un context precum „Peste 1.500 de scriitori români contemporani, ACCESAłI

pe internet. Peste 1.500 de scriitori români contemporani din Ńară şi din diaspora vor

avea, începând de astăzi, un site, www.scriitoriromani.ro.” (A., nr. 4854, 2006) este

interpretat de vorbitorul comun prin a consulta, a studia, a se informa asupra.

Transferul metonimic are loc în două etape: mai întâi ACCESA determină un transfer

metonimic, pe baza principiului economiei în exprimare, în cazul contextului său imediat.

Deci, de la A ACCESA site-uri care conŃin informa Ńii despre scriitori (scriitori putând

fi utilizat aici şi cu sensul metonimic, de operă a scriitorilor), se ajunge la A ACCESA

SCRIITORI.

Traseul extinderii contextuale a lui ACCESA ca urmare a unui lanŃ de transferuri

metonimice poate fi reprezentat astfel: ACCESA site-uri (cu informaŃii despre scriitori)

→ ACCESA informaŃii (despre scriitori) → ACCESA scriitori.

Noul context creat produce o modificare metonimică în cazul lui ACCESA însuşi,

al cărui sens devine din „a intra într-o reŃea/într-un program”, aşa cum este înregistrat în

207

DCR, a consulta, a studia, a se informa asupra, ca urmare a metonimiei cauză pentru

efect (accesarea site-urilor cu informaŃii despre scriitori/operele acestora poate avea drept

rezultat consultarea, studierea, informarea asupra scriitorilor/operei). Acest mecanism

este larg întâlnit: de la A ACCESA site-uri care oferă informaŃii sau care conŃin hărŃi,

imagini se ajunge, prin transfer metonimic, direct la ACCESA imagini, hărŃi, informaŃii,

apoi prin alt transfer metonimic, asupra lui ACCESA însuşi se ajunge la a cerceta, a

analiza hărŃi, imagini ş.a.

De asemenea, foarte des întâlnit este ACCESA în contexte precum „credit”,

„bani”, „finanŃări”, „fonduri”, „card” ş.a, termeni ce aparŃin domeniului

economico-financiar. De la „ACCESAREA sistemelor informatice ale automatelor

bancare (ATM-uri), sau a sistemelor informatice de tranzacŃii bancare, încasări şi plăŃi

ş.a., s-a ajuns la dezvoltarea unor sintagme precum „ACCESAREA cardului”,

„ACCESAREA banilor”, „ ACCESAREA de fonduri” ş.a..

După părerea noastră, astfel de construcŃii au luat naştere printr-o serie de

metonimii: de la „ACCESAREA sistemului informatic” (cu care sunt prevăzute

ATM-urile) prin intermediul cardului s-a ajuns la „ACCESAREA cardului.”

(„Documentele necesare la ACCESAREA cardului BCR-MasterCard-Altex sunt copia

actului de identitate si documentele care atesta realizarea de venituri”- B.N. 24.08.2005);

de la „ACCESAREA cardului [pentru a extrage o sumă de bani]”, se ajunge la

„ACCESAREA banilor / a sumelor de bani.” („Împrumuturi pentru ACCESAREA

banilor europeni nerambursabili” - A., nr.5144, 2007; „Alegerea momentului optim de

contractare a unui imprumut va permite ACCESAREA unei sume mai mari de bani”- B.N.

08.12.2005). Apoi, prin derivare sinonimică se creează contexte precum ACCESAREA

fondurilor/ creditelor/ împrumuturilor ş.a. Tot astfel, de la „ACCESAREA sistemelor

informatice [pentru efectuarea de tranzacŃii bancare, încasări şi plăŃi]” s-a ajuns la

„ACCESAREA plăŃilor” („ indentificare a parcelelor agricole, instrument necesar pentru

ACCESAREA platilor directe din agricultura pentru 2007”, B.N.10.01.2006 ) etc. Uzul

lui ACCESA s-a extins dincolo de contextul informatic (nu se mai referă numai la

sistemele informatice cu care sunt dotate băncile pentru efectuarea diverselor tranzacŃii).

Orice obŃinere de fonduri devine „ACCESARE de fonduri” (chiar dacă nu se presupune

neapărat o procedură informatizată):„Finantatorul accepta ca garantii pentru

208

ACCESAREA fondurilor externe orice fel de colaterale, garantii si modalitati de

garantare a rambursarii capitalului investit, sub forma bancabila.”- B.N, 07,06.2005 ;

„In motiune este criticata atitudinea Cabinetului Tariceanu fata de proiectul Legii

pensiilor, initiat de PSD, faptul ca agricultura a fost adusa „la sapa de lemn", dar si

lipsa de preocupare fata de ACCESAREA fondurilor comunitare.” – B.N., 01.10.2007 ş.a.

SituaŃiile analizate arată, aşadar, că avem de-a face cu propagarea acestui

termen şi pe baza reŃelei de sinonime (sinonimie în sens larg) a cuvântului din

contextul său imediat. Putem vorbi în acest caz de procedeul analizat de I. Coteanu 1985

ca derivare sinonimică202, ACCESA apărând în combinaŃii cu termeni care implică într-

un fel sau altul conceptul de BANI: a. BANI („Împrumuturi pentru ACCESAREA

banilor europeni nerambursabili” - A., nr.5144, 2007; „autoritatile judetene vor putea

ACCESA bani din fondul "Solidaritatea"”- R.L ., 03.06.2006; b. SUMĂ DE BANI

(„Alegerea momentului optim de contractare a unui imprumut va permite ACCESAREA

unei sume mai mari de bani”- B.N. 08.12.2005); c. FINANłĂRI („ …eligibilitate in

procedurile de achizitii publice si de ACCESARE a finantarilor internationale” – B.N.,

16.09.2005); d. FONDURI („Ce înseamnă ACCESARE de fonduri naŃionale, înseamnă

încredere în fondurile naŃionale?” A.C., nr.15, 2007); f. ÎMPRUMUTURI

(„ ...companiile mai mici si cele care apeleaza pentru prima data la finantare bancara

vor fi indrumate in special spre ACCESAREA de imprumuturi in lei – B.N.,

12.09.2005); ” g. AJUTOR FINANCIAR („ Un prim pas pentru ACCESAREA

ajutorului financiar este completarea formularului de cerere si formularului declaratiei

pe propria raspundere;”- B.N. 17.10.2005); h. CREDIT („Ca persoane fizice, la fel de

bine ne putem adresa si altor institutii de pe piata romaneasca pentru ACCESAREA unui

credit” – B.N. 28.06.2004); i. PLĂłI („... sistemul de indentificare a parcelelor agricole,

instrument necesar pentru ACCESAREA platilor directe din agricultura pentru 2007 –

B.N. 10.01.2006”); j. ASISTENłĂ FINANCIAR Ă („...programe speciale de

promovare si pregatire a sectorului economic in vederea ACCESARII acestui tip de

asistenta financiara in conditii optime si eficiente” – B.N. 23.03.2006); k. RESURSE

(EUROPENE) („Trebuie sa invatam SA ACCESAM resurse europene” - B.N.

20.06.2007”); l. SURSĂ DE FINANłARE („Vom căuta soluŃii de folosire cât mai

209

eficientă a banilor şi de ACCESARE a cât mai multe surse de finanŃare”- 22, nr, 779,

2005); m. SUBVENłII („ In 2007, agricultorii nu pot ACCESA nici subventiile de la

UE” – R.L, 08.09.2007) ş.a.

8.4. Valoarea aplicativă a tezei

Rezultatele cercetării, care se concentrează în mare parte pe semnalarea

elementelor de noutate (constând în termeni sau sensuri noi) cu privire la reprezentarea

terminologiei informatice în limba română actuală pot fi utilizate la elaborarea viitoarelor

dicŃionare generale explicative ale limbii române.

Deşi domeniul informaticii cunoaşte o evoluŃie extraordinară (informatica fiind în

prezent unul dintre cele mai dinamice domenii ale cunoaşterii umane, înregistrând, pe zi

ce trece, progrese tot mai mari203), manifestată la nivel internaŃional, cu importante

consecinŃe de ordin lingvistic204 (limbajul informaticii reprezentând astăzi, nu numai

pentru limba română, limbajul tehnic cu cea mai spectaculoasă ascensiune şi cu cel mai

puternic impact asupra limbii comune205 ), înregistrarea avântului terminologiei

informatice este slab reprezentată la nivelul dicŃionarelor generale ale limbii române.

Acest lucru este semnalat şi de alte lucrări importante dedicate terminologiei informatice,

reŃinând aici în principal lucrarea elaborată de R. Trif în 2006. În urma sesizării (rămase

actuală) că termenii informatici „nu se regăsesc decât în număr foarte mic în dicŃionarele

importante ale limbii române”206, autorul atrage atenŃia asupra faptului că „Întrucât

numărul calcurilor semantice în domeniul informaticii creşte foarte rapid de la o zi la

alta, concomitent cu perfecŃionarea echipamentelor de calcul, ar fi indicat ca includerea

lor în dicŃionarele româneşti explicative generale să se efectueze periodic şi în cadrul

unei colaborări între lexicograf şi specialist informatician, pentru a se evita includerea

în lista de cuvinte a unor termeni care sunt ieşiŃi din uz. Explicarea acestor calcuri este

cu atât mai necesară cu cât ele nu apar decât foarte rar ca sensuri suplimentare în

210

dicŃionarele româneşti mai recente. Acest lucru este valabil, evident, şi pentru limba

engleză, dicŃionare precum cele publicate de Oxford Publishing House, Random House,

Longman’s şi Merriam Webster nereuşind să înregistreze întotdeauna sensurile noi pe

care le dobândesc unele cuvinte uzuale (sau termenii noi), ceea ce se explică, fireşte, prin

ritmul schimbărilor în domeniu”207.

O strategie interesantă de înregistrare a noutăŃilor lingvistice este cea adoptată de

Macmillan English Dictionaries, prin editarea lunară a unei reviste accesibile pe Internet,

MED Magazine208, „the unique quarterly webzine of the Macmillan English Dictionary,

that provides regular articles on issues such as Language Interference, Study Skills and

Language Awareness”209. În numerele 22 şi 23 din anul 2004 se regăsesc, de altfel, şi

două articole semnate de dr. I. Meyer, referitoare la relaŃia terminologiei informatice cu

limba comună (cu o atenŃie deosebită asupra metaforelor în informatică - metaphors in

computing).

211

NOTE:

1 Termeni cu utilizare frecventă în mass media şi/sau în limba comună. 2 Vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 17. 3 R. Zafiu 2001 a: 86.

4 „Complex computer systems are finding their way into everyday life, and at the same time the market is becoming saturated with competing brands. This has led to usability becoming more popular and widely recognized in recent years as companies see the benefits of researching and developing their products with user-oriented instead of technology-oriented methods. [...] In the user-centered design paradigm, the product is designed with its intended users in mind at all times.” http://en.wikipedia.org/wiki/Usability.

5 „By understanding and researching the interaction between product and user, the usability expert can also provide insight that is unattainable by traditional company-oriented market research.” http://en.wikipedia.org/wiki/Usability.

6 Termenul de technostress este definit ca „[...] a modern disease of adaptation caused by an inability to cope with the new computer technologies in a healthy manner." - Craig Brod, 1984; vezi şi I. Meyer 2004 care consideră că un rol important în reducerea acestui factor îl are caracteristica terminologiei informatice de a recurge la metafore, preferându-se analogia cu concepte familiare „Comparing a new, technical concept to an old familiar one helps those of us who suffer from technostress. Because many people are afraid of using computers, metaphors play an important part in making users feel comfortable with technology. For example, when we cut and paste computer data, we are reminded of working with pieces of paper. When we see words like desktop, file, folder, recycle bin — even wallpaper — we are reminded of our familiar offices.”

7 ReŃinem aici întrebarea formulată de J. Halskov 2005 a: 61 „Finally, it would be interesting to see if certain terms are less context sensitive than others. Whether terms, which have been terminologized by metaphor (e.g. bus, icon, mouse), are more susceptible to subsequent determinologization than terms formed by formal neology (e.g. byte) or by compounding (e.g. operating system)?” vezi şi J. Halskov op.cit.: 42 „Clearly, the concepts of certain domains are more exposed to determinologization than others. [...] As a technical subject field, IT needs concepts, which require a high degree of determinacy, but at the same time these specialized concepts are highly popularized making them particularly exposed to determinologization. While this is also the case for domains like medicine, appliances and technology in general, IT is special in that neology by terminologization (metaphorical extension of general language lexical units) is much more frequent in this domain.”

8 Vezi I. Meyer 2004 „Above all, it (cyberculture) is a culture that promotes user-friendliness in everything, including its language. This means using simple familiar words to describe technical concepts. For example, it is surely nicer to talk about a mouse, rather than an X-Y position indicator, which is what the mouse was originally called. [...] One reason why computer words are so user-friendly is that many are metaphors.”

9 Vezi R. Trif 2006: 312: în cazul terminologiei informatice româneşti „Din punct de vedere semantic, trebuie remarcat numărul mare de calcuri semantice realizate în română după model englez, în condiŃiile în care cuvintelor care nu au nicio aparenŃă cu stilul ştiinŃific li se atribuie un sens informatic.” În cazul terminologiei informatice dezvoltate (preponderent după cum se ştie) în limba engleză: „Trebuie observat de asemenea că engleza părăseşte deseori, în cursul procesului de asignare a termenilor pentru concepte, stilul ştiin Ńific , creând termeni care par să aparŃină stilului artistic sau celui colocvial, aceştia constituind, în fond, denumiri plastice, menite să mărească accesibilitatea termenilor respectivi, pe măsură ce suportul ştiinŃific al informaticii devine tot mai sofisticat.”

10 A. Ştefănescu 2002: 263 „Computereza este limbajul colocvial al informaticii, utilizat nu numai de specialişti, dar şi de nespecialişti, mai ales de anumite generaŃii de vorbitori, cea a adolescenŃilor şi a tinerilor.” şi 264 „O altă faŃetă a laicizării este programatica derobare de latura formală şi academică a limbajului, trăsătură care poate este cel mai bine reprezentată de computereză comparativ cu alte limbaje de specialitate. Termenii tehnici metaforici, la origine cuvinte comune, intraŃi în română prin calc semantic, contribuie la „populismul” jargonului informatic.” Vezi şi J. Barry 1993 „[...] computerese has transcended its fundamental purpose: to describe and explain computing. Although it still fulfills its

212

original function, it frequently steps outside these bounds to describe the human condition. Conversely, in the computer industry, the human condition is frequently explained in terms of technological metaphors.”

11 Vezi R.Trif 2006: 309 „În viitorul previzibil este foarte probabil ca limba engleză să rămână principala creatoare de termeni în domeniul informaticii, păstrându-şi şi chiar consolidându-şi poziŃia de lingua franca a celor ce utilizează computerele în întreaga lume [...]” şi R. Zafiu 2001 a: 88.

12 Vezi R.Zafiu 2001 a: „[...] în ultimul deceniu al secolului al XX-lea [...] engleza, devine, ca şi în cazul multor alte culturi contemporane, noua sursă de influenŃă lingvistică.” şi R.Trif 2006: 13.

13 A. Ştefănescu 2002: 286 „O particularitate a limbajului informaticii este aceea de a nu fi unilingv. Se folosesc două coduri lingvistice: cel vernacular şi cel al limbii engleze. Această ultimă trăsătură există, deşi e nedorită, făcându-se eforturi să se traducă programele în limbile naŃionale. Nu se poate vorbi de „împestriŃare” cu barbarisme de origine engleză a acelor texte informatice [...], ci de bilingvism. Bilingvismul este de neevitat când este denotativ şi denominativ. Bilingvismul utilizat stilistic este o caracteristică a computerezei.”

14 R. Trif 2006: 14-15 „Informaticienii din FranŃa, pe de o parte şi Germania, pe de altă parte, şi-au creat de timpuriu, propriile programe şi limbaje informaŃionale, reducând pe cât posibil numărul de termeni preluaŃi din engleză (reprezentând împrumuturi lexicale), recurgând de cele mai multe ori la traduceri şi (în cazul germanei) la calchieri. Această atitudine oficială de respingere a influenŃei engleze nu constituie un fenomen specific numai pentru o anumită terminologie sau pentru câteva limbi anume, ci pare a fi un fenomen internaŃional, care însă nu a fost încununat de succesul scontat iniŃial. [...] OpoziŃia faŃă de anglicisme, încercarea de a evita orice împrumut lexical din engleză şi de înlocuire a celor deja existente în franceză prin intermadiul utilizării termenilor autohtoni, a traducerilor sau a echivalentelor perifrastice au fost chiar legiferate în 1994 (legea Toubon), reprezentând o încercare de a stopa invazia cuvintelor englezeşti care, se considera, afectau spiritul limbii.”

15 Vezi R.Trif 2006: 10, 22, 24-25, 147 „Folosirea unui număr exagerat de anglicisme proprii domeniului cu o grafie ori epie neadaptată, utilizarea inoportună a termenului englezesc chiar şi atunci când în română există un echivalent clar şi precis, recomandabil şi uşor integrabil, traducerile, de multe ori superficiale sau stângace ale frazeologismelor englezeşti, constituie tot atâŃia factori perturbatori care întârzie adaptarea acestor cuvinte. Din acest motiv, demersul abordării nu este unul pur descriptiv; el include, de fiecare dată când se justifică, precizări privind ortoepia termenilor care constituie împrumuturi (pronunŃia recomandabilă în română, nu cea din engleză), propuneri de forme (şi traduceri din engleză) recomandabile pentru termenii româneşti [...]” cu precizarea că „Desigur, în mod ideal, procesul pătrunderii unor anglicisme într-o anumită limbă poate fi considerat o necesitate obiectivă atunci când, ca în cazul unei anume terminologii, de pildă, termenul împrumutat din engleză denumeşte o realitate care nu există pentru vorbitorii limbii care efectuează împrumutul sau pentru care limba care efectuează împrumutul nu a creat încă un termen.” (vezi şi Th. Hristea 1984: 39-65, M. Avram 1997: 11-14, C. Sager 1990: 85-87, 121.)

16 J. Halskov 2005 b: 2 „With the possible exceptions of medicine and appliances, IT is a unique domain in that it has not merely captured the interest of the general public, but has even become an indispensable part of everyday life both in the workplace and at home.” şi R. Trif 2006: 309 „Ini Ńial utilizat aproape exclusiv de către un grup restrâns de oameni şi menit să efectueze operaŃii lipsite de un grad înalt de cpmplexitate, computerul a devenit în condiŃiile societăŃii de astăzi o „unealtă” de lucru ale cărei impact şi importanŃă excepŃională au făcut ca el să fie denumit, în mod plastic, prin analogie cu timpurile pre-moderne, „preot al Înaltei Tehnologii”.”

17 R.Trif 2006: 18 „Se poate afirma că motivele tendinŃei de deschidere a codurilor sunt de natură extralingvistică şi au un caracter obiectiv, întrucât însăşi raŃiunea publicării acestor buletine, glosare sau dicŃionare terminologice o constituie facilitarea accesului la calculatoare pentru numărul mereu crescând de utilizatori.”

18 Vezi R. Trif 2006: 312 „[...] engleza părăseşte deseori, în cursul procesului de asignare a termenilor pentru concepte, stilul ştiinŃific, creând termeni care par să aparŃină stilului artistic sau celui colocvial, aceştia constituind, în fond, denumiri plastice, menite să mărească accesibilitatea termenilor respectivi, pe măsură ce suportul ştiinŃific al ştiinŃei informaticii devine tot mai sofisticat.”

19 Vezi R. Zafiu 2001 a: 88-89 „InfluenŃa reciprocă dintre limbajul de specialitate (informatic) şi limba comună se poate exercita prin extindere metaforică. Într-o primă fază, limbajul de specialitate preia cuvinte din limba curentă, cărora le extinde sensul prin metaforă.[...] O a doua fază, poate şi mai

213

interesantă, este cea în care terminologia de specialitate (re)intră, prin extensie semantică, adesea prin intermediul vorbirii familiare, în limbajul curent. ”

20 R. Trif 2006: 14. 21 Vezi şi R. Trif 2006: 166 „Terminologia informatică a limbii engleze cuprinde un număr foarte

mare de termeni accesibili, „nespecifici”, care, în aparenŃă, nu au o întrebuinŃare terminologică de înaltă specializare; este vorba de cuvinte care fie sunt folosite (relativ) frecvent în limbajul obişnuit, de zi cu zi (de pildă adresă, anunŃ, a căuta, dată etc.), fie sunt parte a unor alte terminologii, la prima vedere necorelate cu terminologia calculatoarelor (de exemplu clonă, conductă, gramatică, referendum, sintaxă etc.). Domeniul informaticii, extrem de sofisticat în esenŃă, a fost îmbogăŃit în limba engleză cu o sumedenie de cuvinte „obişnuite”; având în vedere că de accesul larg la echipamentele de calcul depindea însăşi perfecŃionarea ulterioară a acestora, motivele care stau la baza pătrunderii unor cuvinte accesibile publicului larg în terminologia informaticii par să fie de ordin pragmatic. În acelaşi timp însă, aceste cuvinte sunt utilizate în domeniul informaticii cu un sens strict tehnic, sens pe care îl dobândesc şi termenii româneşti care calchiază modelul englezesc. Astfel, cuvintelor corespunzătoare deja existente în română li se atribuie un sens nou, care Ńine, de cele mai multe ori, strict de domeniul informaticii. Termenii englezeşti calchiaŃi sunt polisemantici, unul dintre sensurile dobândite conferindu-le fiecăruia statut de termen informatic. Totodată, cuvintele româneşti corespunzătoare sunt şi ele atestate cu mult înaintea transferului de sens de la modelul englezesc.” şi 312 „Din punct de vedere semantic, trebuie remarcat numărul mare de calcuri semantice realizate în română după model englez, în condiŃiile în care cuvintelor care aparent nu au nicio legătură cu stilul ştiinŃific li se stribuie un sens terminologic.”

22 Vezi R. Trif 2006: 12. 23 Vezi J. Halskov 2005 a: 42 „As a technical subject field, IT needs concepts, which require a

high degree of determinacy, but at the same time these specialized concepts are highly popularized making them particularly exposed to determinologization. While this is also the case for domains like medicine, appliances and technology in general, IT is special in that neology by terminologization (metaphorical extension of general language lexical units) is much more frequent in this domain.”

24 R.Zafiu 2001 a: 88. 25 Vezi, în acest sens, de pildă, studiul referitor la influenŃa limbii engleze asupra limbii române în

terminologia informaticii, realizat de R. Trif în 2006, în scopul de a răspunde „în ce măsură termenii ştiinŃei informatice, intraŃi în limba română în imensa lor majoritate pe filon englez, sunt corecŃi şi utilizaŃi corect, în contextul în care aceşti termeni nu se regăsesc decât în număr foarte mic în dicŃionarele importante ale limbii române şi ritmul extrem de rapid al inovaŃiilor în domeniu constituie un factor extralingvistic însemnat care are drept efect o comprimare accentuată a duratei procesului de adaptare morfologică şi fonetică la normele limbii române.” (R. Trif 2006: 8)

26 R. Trif 2006: 8. 27 Vezi şi R. Trif 2006: 309 „O importanŃă foarte mare o va avea includerea în viitoarele

dicŃionare generale explicative ale limbii române a termenilor din ştiinŃa informaticii care au fost preluaŃi ca împrumuturi propriu-zise din engleză sau prin calchiere după model englez. Astfel, unele din dicŃionarele care se află în curs de elaborare la Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, respectiv Noul DicŃionar Explicativ al Limbii Române (NEX) şi DicŃionarul Explicativ al Limbii Române (DEX), ediŃia a treia, vor include în lista de cuvinte şi aceşti termeni.”

28 Vezi şi R.Trif 2006: 16 „Criteriile sociale, culturale sau profesionale nu delimitează cu stricteŃe terminologia ştiinŃifică a calculatoarelor, mai ales în ultimul deceniu, când utilizarea calculatoarelor în tot mai multe domenii de activitate (chiar şi în şcoli, încă din clasele primare) a determinat folosirea tot mai largă a acestui limbaj tehnic. În plus, această terminologie de specialitate nu este utilizată de vorbitorii unui singur grup social pentru a se diferenŃia de alŃii, cum se întâmplă în cazul altor tipuri de jargon. De asemenea, deşi majoritatea covârşitoare a termenilor sunt preluaŃi în română din engleză nu se poate afirma că aceşti termeni sunt folosiŃi numai de unii vorbitori, după cum nu se poate spune nici că, în majoritatea lor, aceşti termeni (fie că reprezintă împrumuturi savante sau calcuri după modele englezeşti ori derivate) nu sunt utili sau ar constitui doar o marcă a diferenŃierii lingvistice.”

29 Vezi şi A. Ştefănescu 2002: 263-264 „ ŞtiinŃa şi industria informatică au un număr apreciabil de practicieni şi implicit de vorbitori de limbaj informatic. Manevrarea calculatorului se caută a fi pe cât posibil „prietenoasă cu utilizatorul”. La aceasta se adaugă dezideratul învăŃământului secolului 21 de „alfabetizare” informatică cât mai rapidă, precum şi fascinaŃia şi prestigiul în sine al domeniului.Toate

214

duc spre laicizarea limbajului şi favorizează pătrunderea lui în idiolecte, indiferent de vârstă, profesie sau zonă culturală.”

30 Vezi şi R.Trif 2006: 16-17 „Folosirea tot mai frecventă a calculatoarelor în tot mai multe domenii de activitate determină, în mod nemijlocit, o diversificare a tipului de utilizatori ai terminologiei informaticii: terminografi, terminologi, specialişti din domeniul informaticii care creează frecvent termeni noi în română echvalenŃi cu cei existenŃi în engleză, specialişti cu rol de mediere în comunicarea profesională – îndeosebi traducătorii textelor din domeniul informaticii, dar şi profesorii de informatică şi de limbi străine, editorii de carte etc. – şi, evident, utilizatorul general, cel care, la un moment dat caută o informaŃie terminologică într-un dicŃionar sau manual de iniŃiere în domeniul calculatoarelor.”

31 Am numit aceasta o strategie a teminologiei informatice de a obŃine popularizarea, ceea ce determină, indirect, calitatea termenilor specifici informaticii de a fi mult mult mai predispuşi la procesul de determinologizare decât alte terminologii, cu implicaŃii majore asupra evoluŃiei sensurilor, implicit a dezvoltării polisemiei.

32 M.T. Cabré 1998: 25-26; H.Béjoint şi Ph. Thoiron 2000:14-36; I.Meyer şi K. Mackintosh 2000 a: 198, 218; A. Vansteelandt – Debauche 2004: 275-280.

33 Vezi şi Al. Graur 1968: 285; I. Iordan 1968: 202. 34 Prin relaŃia de „du-te vino” pe care o stabilim între dicŃionar şi texte, faptele discutate pun o

serie de probleme teoretice, cele mai importante privind raportul dintre limbă şi vorbire sau dintre sistem şi actualizarea lui, un principiu binecunoscut fiind că noutăŃile lexicale nu se pot manifesta decât în vorbire, în texte, iar impunerea lor nu se poate face decât prin dicŃionare (vezi şi A. Bidu-Vrănceanu 2003).

35 Am ales aceste dicŃionare (DCR 1997, DEXI 2007, MDN 2008, NDU 2008), întrucât, în general, sunt singurele care înregistrează cuvintele care ne-au atras atenŃia în urma cercetării corpusului. DEX 1998, dicŃionarul utilizat cu precădere de publicul larg, nu înregistrează noile sensuri semnalate de noi în texte, uneori nici cuvintele.

36 Interesul larg al vorbitorilor pentru terminologiile ştiinŃifice care se extind în comunicarea obişnuită este un fenomen semnalat ca specific societăŃilor moderne sub numele de „democratizare a cunoaşterii” sau „laicizare a ştiinŃelor” – A.Bidu-Vrănceanu 2007:9.

37 Problema îmbogăŃirii cu noi sensuri a unor termeni din limbajele specializate utilizaŃi în limba comună în contexte extralingvistice şi lingvistice repetabile este discutată pe larg şi de A. Bidu-Vrănceanu 1993, 1995, 1997, 2001, 2002, 2003, 2007. Fenomenul interesează şi pentru că este apreciat ca internaŃional, vezi M. Avram 1998: 34, care remarca „tendinŃa internaŃională de transferuri stilistice prin metaforizarea termenilor tehnico-ştiinŃifici”. Din aceeaşi perspectivă trebuie semnalat că F. Rastier 1995: 35-36 numeşte fenomenul laicizarea ştiinŃelor (interesul pentru termenii tehnico-ştiinŃifici utilizaŃi în limba comună fiind justificat de deschiderea, fie şi parŃială, a codurilor ştiinŃifice în societăŃile moderne), fie banalizarea termenilor ştiinŃifici (utilizarea termenilor specializaŃi în limba comună), vezi M. F. Mortureux 1997:112-113.

38 Trebuie să menŃionăm aici faptul că, în prezent, DicŃionarul Explicativ al Limbii Române, ediŃia a III-a se află în curs de elaborare la Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti.

39 Chiar dacă este vorba de dicŃionare anterioare corpusului s-a lucrat cu ultime ediŃii ale acestor dicŃionare, de unde rezultă necesitatea reeditării acestora pentru înregistrarea 1. termenilor informatici / 2. sensurilor informatice, când este vorba de terminologizarea unor cuvinte mai vechi în limbă / 3. dinamicii sensurilor manifestate de termeni prin utilizarea frecventă în texte adresate publicului larg. Termenii informatici se pot regăsi în limbă în diferite stadii de lexicalizare, adică, la nivelul textelor, se pot manifesta sau nu transferuri semantice prin metaforizarea acestor termeni. La nivelul dicŃionarelor sunt posibile următoarele situaŃii:

- dicŃionarele nu înregistrează termenii informatici / sensurile informatice, deşi sunt frecvent atestate de texte (vezi corpusul).

- dicŃionarele înregistrează termenii informatici / sensurile informatice, dar nu înregistrează şi sensurile figurate dezvoltate ulterior de termeni prin utilizarea în limba comună în contexte extralingvistice şi lingvistice repetabile.

40 Prin cuvânt recent F. Dimitrescu se referă la „formaŃiile noi din elemente preexistente în limbă; împrumuturile din alte limbi; sensurile adăugate recent la cuvintele mai vechi ale limbii.”

41 Nu este înregistrat în DEX, nici în alte dicŃionare generale importante precum Micul DicŃionar Academic 2001-2003, Mic DicŃionar al Limbii Române 1992 ş.a.

215

42 Şi R. Trif 2006: 19 „Analizând terminologia ştiinŃei informaticii, se poate constata că

modalităŃile de îmbogăŃire a ei pe filon englez se concretizează, în linii mari, pe următoarele coordonate pincipale: 1. împrumuturi lexicale (aici trebuie incluse şi abrevierile şi acronimele, extrem de numeroase); 2. calcuri; 3. formaŃii noi (termeni noi creaŃi cu mijloace proprii după model englez).”

43 Nici DEXI 2007 nu menŃionează modelul limbii engleze pentru ACCESA ( R. Zafiu 2001 a: 87 face observaŃia că în stadiul actual al limbajului informatic românesc există „o serie lexicală neologică foarte bogată constituită din verbe formate cu sufixul –a”, „unele putând fi interpretate şi ca derivate de la substantive corespunzatoare din română (dar modelul ramâne străin: ele corespund frecventelor conversiuni din engleză, unde forma substantivului şi a verbului e identică) – a accesa (engl. to access)”), dar, spre deosebire de NODEX, înregistrează ACCESA sub marca inform.

44 Studiind dicŃionarele speciale rezervate terminologiei informatice româneşti am putut observa că această terminologie a preluat mai întâi substantivul ACCESS din engleză, întrucât în niciunul dintre dicŃionarele cercetate (DicŃionar de informatică 1981 - cea mai veche sursă consultată, DicŃionar de informatică 2003 ş.a.), nu apare înregistrat verbul ACCESA. Aşadar, mult mai probabil este că substantivul ACCES, deşi intrat mai demult în limba română pe filieră franceză, a mai fost odată împrumutat, de data aceasta din engleză, dar cu sensul specializat, informatic. Aşadar, ACCESA ar fi într-adevăr un derivat de la (acest al doilea substantiv) ACCES, termen specializat din informatică, necesitatea creării verbului fiind resimŃită din perspectiva sincronizării cu terminologia informatică din limba engleză. În paralel, am studiat şi trei dicŃionare explicative de calculatoare, bilingve, unde se observă ezitări în traducerea lui ACCESS ca ACCESA: În DicŃionarul explicativ de calculatoare englez-român (Bryan Pfaffenberger, trad. din limba engleză Liliana Dăbuleanu, 1996) – ACCESS e tradus prin „a obŃine ACCESUL” şi definit ca „a prelua date sau instrucŃiuni de program de pe un disc sau de la un alt calculator conectat la calculatorul dvs. printr-o reŃea sau modem”; În DicŃionarul de calculatoare şi Internet englez-român (Bryan Pfaffenberger si David Wall, trad. de N. D. Pora, 1997) ACCESS e tradus prin „A ACCESA” –„a regăsi date sau instrucŃiuni de program pe o dischetă, un hard disk sau pe un alt calculator conectat la calculatorul dvs. printr-o reŃea sau prin modem. ” Şi DicŃionarul explicativ de calculatoare englez-român şi român-englez M. Ban, A. Mireştean, M. Miclea şi C. Miclea, 1994 traduce ACCESS prin „A ACCESA” – „ 1. procesul de obŃinere al datelor dintr-o unitate periferică sau restaurarea datelor dintr-un dispozitiv de stocare; 2. procesul utilizat pentru a obŃine o instrucŃiune din memorie cu scopul de a o executa.”

O altă interpretare ar fi că avem de-a face cu un calc semantic: ACCESS a fost tradus în română prin ACCES (substantiv deja existent în limbă şi împrumutat, aşa cum am văzut, din franceză) care preia sensul informatic de la modelul englezesc. Redăm aici definiŃia substantivului ACCESS din CONCISE OXFORD ENGLISH DICTIONARY: ACCESS

■ noun

1. the means or opportunity to approach or enter a place. ▶the right or opportunity to use something or see someone: do you have access to a computer? 2. retrieval of information stored in a computer's memory. 3. literary an outburst of an emotion: an access of rage. unde, pe lângă sensurile generale, comune în română şi engleză, apare şi sensul informatic. În paranteză fie spus, sensul informatic al lui ACCES, deşi nu este prezent în DEX 1998 şi alte dicŃionare generale importante, este atestat pentru limba română încă din 1980 în DICłIONAR AL LIMBII ROMÂNE CONTEMPORANE, V. Breban ca s.3 (cib.) „proprietate a sistemelor de memorie de a permite înregistrarea şi regăsirea informaŃiei.” Derivatul lui, A ACCESA, este creat sub presiunea (uniformizantă a) terminologiei informatice şi implicit a limbii engleze, limba în care această terminologie s-a dezvoltat cu preponderenŃă, pentru a reda sensurile (informatice) de: „a avea acces”;„a intra într-o reŃea, într-un program etc.”;„a ob Ńine o instrucŃiune din memorie pentru a o executa”; „a apela date sau informaŃii”; „a pătrunde într-o bază de date, în memoria unui computer, într-un program, într-un site web etc. în diverse scopuri.” (vezi DCR 1997, DEXI 2007, MDN 2008, NDU 2008).

216

45 În contextele analizate vom evita parafrazarea lui ACCESA prin „A AVEA ACCES”, care se

potriveşte în toate contextele şi care ar conduce la concluzia că, de fapt, nu are loc nicio modificare semantică, iar polisemia ar fi absentă. Fie exemplele: (1) „Ideal ar fi fost ca in urma cu sase ani sa fi urmat modelul colegilor din Polonia, care intai au strans arhivele, impreuna cu instrumentele de ACCESARE a arhivelor, respectiv cartotecile, si abia dupa aceea au purces la drum, au inceput sa le studieze, sa le puna la dispozitia publicului.” – 22, nr.848, 2006 (2) „Una din problemele cu care se confrunta IMM-urile este dificultatea cu care ACCESEAZA finantari”; - B.N. 23.03.2005 Comparând (1) ACCESA = (A AVEA ACCES) = A CONSULTA, A EXAMINA, A CERCETA, A SE INFORMA ASUPRA şi (2) ACCESA = (A AVEA ACCES) = A OBłINE, A INTRA ÎN POSESIA, A CONTRACTA, reiese clar caracterul polisematic al lui ACCESA.

46 DiluŃia este înŃeleasă aici ca „interpretare superficială a sensului specializat” – vezi A. Bidu-Vrănceanu 2007: 156: „[...] termenii ştiinŃifici reprezintă un obstacol pentru nespecialişti (profani) care ajung la sensul specializat numai printr-o diluŃie sau interpretare superficială a lui.”

47 Vezi şi R. Zafiu 2001 a: 87: „există zona, tot mai mare, de pătrundere a terminologiei (informatice) în limba comună, cu inevitabile imprecizii, simplificari, largiri de sens: pentru acest fenomen interesul lingvistic şi cel al publicului larg sunt mai mari.”

48 Vezi şi V. Nyckees 2000 care susŃine că „ a detecta o modificare de sens înseamnă a detecta în texte o modificare a regulilor de uzaj”.

49 Sub 2.3.5.( Migrarea terminologică din perspectiva limbii comune (LC) - sensul (de)specializat) făceam o clasificare a sensurilor specializate la nivelul limbii comune, sensuri care suferă diferite tipuri şi grade de aproximare sau „dilu Ńie” , ceea ce le transformă, mai degrabă, în sensuri despecializate (în diferite grade: sens despecializat de ordin 1 (sd1 D0/Dr) - sens despecializat în raport cu D0/Dr „–“ conotaŃii şi un sens despecializat de ordin 2 (sd2) - sens despecializat „+” conotaŃii ) faŃă de ceea ce am numit SSD0/Dr (sau sens specializat al domeniului de origine şi, când este cazul, al domeniului receptor). Ceea ce ne interesează aici este, aşadar, sd1, sau sensul despecializat în raport cu D0/Dr „–“ conotaŃii . Pentru caracterizarea acestui tip de sens, vezi acelaşi capitol (2.3.5.).

50 Vezi R. Zafiu 2001 a: 89 „ Şi în română mai mulŃi termeni metaforici au fost traduşi: au intrat astfel în limbajul de specialitate autohton, prin calc semantic, termeni ca arhitectură, ecou, hartă, mască, radacină, virus [...] sau, în domeniul Internetului, a naviga, a vizita etc”.

51 Vezi, spre exemplu „Pentru neclarităŃi se va CONSULTA adresa de internet www.casa-cu-lei.ro sau se va lua legătura telefonic cu prestatorul”; (http://www.casa-cu-lei.ro/ContractPrestariServiciiHoteliereAgentiiSezonEstival2009.doc) ; „Pentru transportul auto intern şi internaŃional puteŃi CONSULTA adresa de Internet www.autogari.ro” (http://www.campulungmoldovenesc.ro/utile/transport.html) „Pentru exemple de subiecte, puteți CONSULTA adresa de internet a Centrului InternaŃional de Studii Pedagigice . ”( http://www.ambafrance.md/spip.php?article657) ş.a.

52 „Pentru informaŃii suplimentare, CONSULTAłI acest link”; Pentru exemple de subiecte, CONSULTAłI acest link; Pentru informaŃii mai ample, CONSULTAłI acest link. (http://www.ambafrance.md/spip.php?article657)

53 „Pentru informaŃii suplimentare, CONSULTAłI site-ul Centrului NaŃional de Studii Pedagogice.”; „Pentru informaŃiile de înscriere, CONSULTAłI site-ul www.ambafrance.md rubrica.” (http://www.ambafrance.md/spip.php?article657)

54 Vezi, spre exemplu „O tânără care şi-a PUBLICAT pe site fotografii erotice, noul consul bulgar la Chicago” (www.mediafax.ro); „Nokia a PUBLICAT deja pe site-ul oficial o pagină de prezentare a dispozitivului” (http://www.go4it.ro/telefoane-mobile/nokia-3987632/n97-3987692/nokia-n97-apare-pe-site-ul-nokia-poate-fi-precomandat-4293555/) ; „Poli Ńiştii sunt de părere că POSTAREA subiectelor pe site va duce la creşterea promovabilităŃii la examen.” (http://www.gds.ro/Eveniment/2009-08-03/Subiectele+pentru+permis,+pe+site) ; „Ultimele adnotări ADAUGATE pe site” (http://www.codulmuncii.ro/); „ CAUTARE pe site; VINE utilizatorul pe site” (http://forum.seopedia.ro/server-side/12002-cautare-pe-site.html); „Orange A LANSAT pe site-ul propriu o noua sectiune de recrutare de noi angajati” (http://economie.hotnews.ro/stiri-cariere-5757350-orange-lansat-site-propriu-noua-sectiune-recrutare-noi-angajati.htm) ş.a.

217

55 Foarte interesant este faptul că „a urmări” î şi extinde uzul în limba comună şi în contextul SITE („ „e-piaŃa”, „webcareers”, „munca” şi încă multe alte astfel de nume reprezintă site-uri URMĂRITE de miile de români aflaŃi în căutare de locuri de muncă”- www.crainou.ro; „Internetul evolueaza continuu, iar urmatoarele site-uri trebuie URMARITE cu atentie pentru ca reprezinta esenta tehnologiei si filozofiei web 2.0.1.” - http://www.presaonline.com/stire/top-10-site-uri-ale-viitorului-2-0,6932.html), ceea ce face ca acesta să fie singurul cuvânt care se potriveşte într-adevăr în textul nostru ambelor substantive: „emisiuni” şi „site-uri”; Alte propuneri ar fi „a viziona”, dar care se potriveşte doar în contextul „emisiuni” şi, mai nou, „a vizita”, care-şi extinde uzul şi în contextul „site”, după modelul limbii engleze, metafora fiind foarte vizibilă şi pe teren românesc: a vizita un site (locaŃie pe internet) aşa cum vizitezi un loc.) – „Un barbat care lucra pentru IBM a fost concediat pentru ca a VIZITAT site-uri pentru adulti” - http://www.romantica.ro/Stiri/; „In scopul maririi masive a numarului persoanelor care vor VIZITA aceste site-uri, s-a conceput urmatorul sistem…”- http://www.memo.ro.; “A team of Fifa experts WILL VISIT sites for the 2010 World Cup this week to assess progress…” - www.news24.com

56 Repetarea verbului ar fi fost în acest context supărătoare. 57„Scriitori români”, contextul în care apare aici A ACCESA este rezultatul unei duble metonimii,

de la „a accesa site-uri care conŃin informaŃii despre scriitori” pe următorul traseu: ACCESA site-uri (cu informaŃii despre scriitori) → ACCESA informaŃii (despre scriitori) → ACCESA scriitori. În general, ACCESA are tendinŃa de a condiŃiona astfel de transferuri metonimice în cazul cuvintelor cu care apare în context, prin utilizarea lui în limba comună, ca urmare a necesităŃii de economie în exprimare, ceea ce are efect asupra lui ACCESA însuşi : Spre exemplu, de la A ACCESA site-uri cu informaŃii sau site-uri care conŃin hărŃi, imagini etc. se ajunge direct la ACCESA informaŃii sau hărŃi, imagini etc. ceea ce conduce, în ultimă instanŃă, la modificarea sensului lui ACCESA însuşi : care devine din „a intra într-o reŃea, într-un program - DCR” „a cerceta” , „a analiza” , „a studia” informaŃii, harŃi, imagini ş.a.

58 „A pătrunde” a început să fie folosit în limbă şi în contextul „drum”, după modelul sinonimului său, „a intra” : „Se paraseste soseaua, pentru A PATRUNDE, in nord-est, pe un drum forestier catre Predeal, peste Culmea Fitifoiu.” - http://www.tourismguide.ro/html/orase/Brasov/Predeal/trasee_turistice_predeal.php

59 Vezi I. Meyer şi K.Mackintosh 2000 a: 204 „ les sens figurés du mot représentent des cas plus significatifs de déterminologisation, dans la mesure où ils voient une dilution importante de leur sens terminologique” .

60 Ceea ce ne interesează aici este, aşadar, sd2, sau sensul despecializat „+“ conotaŃii . Pentru caracterizarea acestui tip de sens, vezi capitolul (2.3.5.).

61 DSL, p.307 62 idem., p. 313 63 „ACCESAREA PROGRAMELOR CANALULUI DE ŞTIRI” (unde sensul devine pentru

vorbitorul obisnuit ACCESA = a viziona, a urmări ), sau în relaŃie cu terminologia economico-financiară: „ACCESAREA PROGRAMELOR DE FINAłARE, A PROGRAMELOR PHARE, SAPARD”.

64 http://cluburimontane.org/bin/liste/index.php?lng=ro&id=39399. 65 http://giurgiuro.blogspot.com/2009/03/mediul-ambiental-in-zona-orasului.html. 66 http://www.bestfest.ro/editia2009/romana/faq/index.html. 67 http://www.sibiuvirtual.ro/stiri/index.php?id=5626. 68 www.cazaretransilvania.ro/Nadejdea1p.html. 69 http://www.turismdevis.ro/cazare-pensiuni/cazare-Odorheiu-Secuiesc-HR/Pensiunea-

mikes.html. 70 www.daciaclub.ro/Obarsia-Lotrului-t14917.html. 71 http://milvus.ro/RO/the-niraj-valley-as-natura-2000-site-2005. 72 www.euroglas.ro/index.php?do=profil. 73 http://www.zenitpanzio.ro/index.php?cat=2. 74 http://iba.sor.ro/aia_lacul_tasaul.htm. 75 http://www.hostmpro.com/index.php/ro/component/user/login.html. 76 http://www.mmuncii.ro/ro/ajutor-231-view.html. 77 http://forum.joomla.ro/modificare-mesaj-de-login-t7597.0.html. 78 www.magazinuldetablouri.ro/efecte.html. 79 http://www.wtusa.ro/work_and_travel/firme_romania/belrao_grup.

218

80 http://www.monitorulab.ro/cms/arch/m_ab/weektitles/2007-10-01.html. 81 http://www.icc.ro/activitate/sedinte/2005/25.01.05/A1.pdf. 82 http://octavianpaler.ro/comentarii-si-citate/drumul-spre-maine/. 83 Într-un context precum „se pot intrevedea, de pe acum, dificultatile financiare prin care vor

trece cei care vor ACCESA acest program (Programul 3 al PNCDI-2, intitulat „Idei”) – R.L., 12.05.2007 ACCESA dezvoltă, prin utilizarea în presa adresată publicului larg, sensurile de a alege ; a se implica în ca urmare a unei analogii. ACCESA care în terminologia informatică apare şi în contextul program, ajunge, prin analogie, să se extindă asupra altor tipuri de program, extinderea metaforică realizându-se pe baza relaŃiei de sensuri a cuvântului polisemantic PROGRAM, în contexte de genul:

„ ACCESAREA programelor canalului de ştiri” (unde sensul devine pentru vorbitorul obisnuit ACCESA = a viziona, a urmări ), sau în relaŃie cu terminologia economico-financiară, situaŃie asupra căreia vom reveni într-un capitol ulterior: „ACCESAREA programelor de fina Ńare, a programelor Phare, Sapard”.

84 Vezi şi A.Bidu-Vrănceanu 2007: 115 85 http://answers.yahoo.com.au/question/index?qid=20071006092944AA0WwFx 86 http://www.renewal.net/Documents/RNET/Research/Communityaccessmoney.pdf. 87 http://www.reuters.com/article/bondsNews/idUSZAT00677520070814 88 Pentru tendinŃa lui ACCESA de a impune transformarea metonimică a cuvintelor cu care

creează contextul şi de a fi la rândul său influenŃat de contextul astfel creat, devenind el însuşi antrenat într-o transformare metonimică, vezi analiza de sub 4.1.2.2.2., care tratează dezvoltarea polisemiei lui ACCESA în relaŃie cu limba comună.

89 Chiar dacă în contextul original derivarea sinonimică se referea la metaforă, analiza arată că acelaşi mecanism acŃionează şi în cazul metonimiei; avem în vedere, aşadar, metonimii derivate.

90 I. Coteanu, 1985: 58-59: „Procedeul constă în asocierea termenului care conŃine o noutate cu seria lui semantică”

91 I. Coteanu 1985: 58-59. 92 „ …dobanzile la creditele in franci elvetieni permit contractarea unor sume mai mari de bani” -

www.ghiseulbancar.ro „ ANOFM are 67 de proiecte scrise pentru contractarea de bani UE.” - www.finantare.ro

93 „ Contractarea finantarii va avea loc pina cel tirziu in noiembrie 2003” – Ev.Zilei , 21.06.2003 94 „ …documentele necesare pentru contractarea acestor fonduri vor fi depuse dupa data de 1

ianuarie 2007” (www.newschannel.ro) 95 „adeverinta de venit, care trebuie completată la contractarea cardului” –

www.ghişeulbancar.ro 96 „ Actionarii Chimpex Constanta vor decide la intalnirea din 11 octombrie contractarea unor

imprumuturi de pana la 25 milioane euro pe an” - www.standard.ro 97 „In curand, vom putea contracta credite mai mari.” – www.creditimobiliar.ro 98 CONTRACTA nu este înregistrat în dicŃionare cu sensul actualizat aici, de „a primi”, „a

obŃine”; în NODEX apare un CONTRACTA2 cu s. 2 „A căpăta prin anumite eforturi; a obŃine; a dobândi; a căpăta” , (în contextul „deprinderi”, „sentimente”) care este posibil să se fi extins şi în contextul „bani”, „fonduri” etc.

99 ReŃinem aici comentariul din FREE ON-LINE DICTIONARY OF COMPUTING: "On-line" should be hyphenated because it is compounded from two words but the hyphen is often omitted in names of organisations or services.”

100 Textele arată că acest sens este atestat pe o perioadă relativ îndelungată, studiul nostru având drept coordonate 2004 – 2009.

101 „Conectat la o reŃea de telecomunicaŃii (radiodifuziune, telefon, telematică) sau controlat direct de un procesor central: nu există modele clare pentru jurnalismul online; echipament on-line (scris şi online).”

102 Aşa cum vom vedea în continuare, ce ne interesează aici mai exact este ON-LINE cu sensul de persoană conectată la Internet, verbul A (SE) CONECTA, care îl defineşte pe ON-LINE suferind şi el o evoluŃie asemănătoare, ajungând să se utilizeze despre persoane şi dispozitiv/reŃea/program/server/site ş.a., o posibilă explicaŃie pentru evoluŃia lui A (SE) CONECTA fiind tiparul semantic al variantei sale (vezi DICOREALITER care prezintă substantivele LOG-IN şi CONECTARE ca sinonime în limba română

219

http://dtil.unilat.org/realiter/search.php?lang=rum&term=conectare&exact=yes&termlang=rum&termdict=all) LOG IN, care în informatică se foloseşte exclusiv în contextul persoană (- utilizator) şi dispozitiv/reŃea/program/server/site ş.a (vezi NETLINGO: „The act of connecting to or accessing a remote computer system, network, server, or Web site. To log in, you must provide a username and a password.”; WIKIPEDIA „ In computer security, login (logging or signing in, also log on) is the process by which individual access to a computer system is controlled by identification of the user using credentials provided by the user. A user can log in to a system to obtain access, and then log out when the access is no longer needed. Note that the term log in (a verb) is two words, while login (a noun or adjective referring to the procedure, credentials, or form used) is one word” ) Facem menŃiunea că în limba engleză termenii informatici LOG IN şi LOG ON sunt sinonimi, funcŃionând ca verbe (frazale, intranzitive). Când se utilizează cu valoare substantivală sau adjectivală, grafia este LOG-IN / LOGIN, respectiv LOGON. DICOREALITER menŃionează pentru română doar varianta LOG-IN, substantiv, sinonim substantivului (obŃinut prin conversiunea infinitivului) CONECTARE. Semnalăm aici o posibilă confuzie, căci ceea ce în română se traduce prin CONECTARE, în engleză este LOG IN (adică verb), nu substantivul LOG-IN. Vezi, spre exemplu COMPUTER DESKTOP ENCYCLOPEDIA: „The process (the noun) is a „ login" or „ logon," while the act of doing it (the verb) is to „ log in" or to „ log on." In practice, „login" is used as a verb as well.” . ReŃinem însă indicaŃiile din TECH TERMS DICTIONARY: „Unlike the words „brush" and „comb," this term should not be used as both a noun and a verb. It should only be used as a noun, (you don't login to a server, you log in to it).” Sugerăm, deci, că variantele folosite curent în română ar fi CONECTARE şi LOG IN. Pentru comparaŃie se pot utiliza, spre exemplu, DEX ONLINE care foloseşte termenul CONECTARE http://dexonline.ro/login.php şi COTIDIANUL.RO, care foloseşte varianta LOG IN (nu LOG-IN sau LOGIN) http://forum.cotidianul.ro/login.php?sid=3ea52d37d7a416631ff008a042aa92c7. O altă variantă, utilizată, spre exemplu de ediŃia online a publicaŃiei Glasul Aradului este LOGARE, forma adaptată morfologic a lui LOG IN http://www.glsa.ro/login.html, care este destul de utilizată: „Când te înregistrezi Ńi se va oferi posibilitatea SĂ TE LOG-EZI automat la reîntoarcerea pe forum”, sau „Acest forum îŃi dă de asemenea posibilitatea să foloseşti un 'cookie' pentru a menŃine activă o sesiune curentă, pentru a fi sigur că rămâi LOG-AT în timp ce navighezi pe forum.” http://www.google.ro/search?hl=ro&q=utilizatorul+selecteaza+log+in&meta= Vezi şi indicaŃiile dintr-un curs de informatică, accesibil online: „ Utilizatorul selecteaza identificatorul corespunzator si introduce parola. Aceasta operatiune se numeste „logare”, „log in” sau „ log on”. http://www.casa.org.ro/Curs%20informatica%20format%20html/html/B_DescriereComputer.htm

Forma LOG IN, care păstrează grafia verbului din limba de origine, este total neadaptată, morfologic ori sintactic la modelul limbii române, de cele mai multe ori fiind nevoie de apariŃia unui suport verbal românesc, fiind uzuale formulări de tipul „Utilizatorul selectează/dă LOG IN.” , ca în exemplul 2. (Ex. 1. „După LOG IN puteŃi să schimbaŃi datele dumneavoastră, să adăugaŃi limbi suplimentare, să încărcaŃi poza dumneavoastră şi să adăugaŃi Internet messengers la „profil””.

2. „Nu mai e nevoie să daŃi LOG IN data următoare pe această pagină.” http://calatoresteieftin.net/index.php?module=static&mode=helpsau

3. „Pentru autentificare în programul TICK [...] se dă click pe butonul LOG IN.” http://www.vola.ro/media/Manual%20Tick.pdf

Cu privire la împrumuturile lexicale din limba engleză la nivelul terminologiei informatice româneşti, R. Trif 2006: 23 - 25 face observaŃia că „specialiştii informaticieni utilizează cu mare (poate prea mare!) uşurinŃă termenii englezeşti, chiar atunci când, în română, există deja termeni echivalenŃi împământeniŃi” , lucru vizibil, de altfel, chiar şi în rândul nespecialiştilor, unde funcŃionează un anume „ reflex de comoditate”, unii vorbitori preferând „să utilizeze cuvântul englezesc împrumutat în loc să folosească echivalentul românesc deja existent în limbă (desigur, recomandat), fenomen sesizabil mai ales în limbajul reporterilor care lucreză în presa scrisă şi în cea audio-vizuală” şi că „în presa scrisă se optează din ce în ce mai des pentru scrierea etimologică a împrumuturilor din engleză.”

Părerea noastră, în consonanŃă cu ceea ce afirmă R.Trif, este că nu putem înregistra LOG IN ca un cuvânt al limbii române, preferabil fiind A (SE) CONECTA/CONECTARE, sau, în ultimă instanŃă, varianta adaptată a lui LOG IN – A SE LOGA/LOGARE, care ar avea şi avantajul că ar reduce polisemia lui A CONECTA.

EvoluŃia lui A (SE) CONECTA/CONECTARE (verbul care îl defineşte pe ON-LINE) spre contextul persoană (– utilizator) şi dispozitiv/reŃea/program/server/site ş.a, care este paralelă evoluŃiei

220

lui ON-LINE şi, posibil, chiar o influenŃează, poate fi interpretată, (în condiŃiile în care nu se acceptă LOG IN ca împrumut lexical în limba română) drept calc semantic şi sintactic, copiindu-se în mod direct modelul termenului echivalent din limba engleză LOG IN. Altfel spus, interpretarea pe care o propunem este că ON-LINE, care apare prin transfer metonimic, în contextul amintit, este influenŃat în evoluŃia sa de verbul prin care se defineşte, care suferă o modificare contextuală asemănătoare, şi care ar copia tiparul sintactic şi semantic al corespondentului din engleză LOG IN.

103 ReŃinem aici şi definiŃia (mai generală) oferită de BUSINESS DICTIONARY (www.businessdictionary.com) „Frontierless, geographically dispersed community of people and organizations connected via internet or other networks. Also called virtual community or web community.”

104 A se compara cele două tipuri de contexte: „The very first time a user logs into the main website, he is able to access the forums normally.” (http://forum.yetanotherforum.net/yaf_postst8636_Integrated-Website-Login-Issues.aspx); „Acest tip de informatie tehnica poate fi, dar nu se reduce la: tipul de browser Internet folosit, sistemul de operare al computerului personal folosite de utilizator sau denumirea domeniului sau a gazdei domeniului din care utilizatorul s-a conectat la site-urile Coca-Cola Romania S.R.L.” (http://www.coca-cola.ro/termeni_si_conditii/politica_de_confidentialitate/)

105 Contexte motivate extralingvistic, prin realitatea informatizării sistemului bancar (servicii bancare prin Internet – eng. internet banking) şi a dezvoltării comerŃului on-line.

106 Vezi, spre exemplu, şi definiŃia din LONGMAN DICTIONARY OF CONTEMPORARY ENGLISH (http://www.ldoceonline.com/dictionary/online-banking):

online banking also Internet banking [uncountable] a service provided by banks so that people can find out information about their bank account, pay

bills etc. using the Internet. 107 http://stiri.rol.ro/content/view/403013/11/. 108 Vezi DicŃionar de informatică 2003. 109 Problema calcurilor semantice la nivelul terminologiei informatice (româneşti) este discutată şi

de R.Trif 2006:148, care atrage atenŃia şi asupra faptului că „aceste sensuri noi, căpătate sub influenŃă engleză de cuvinte (mai) vechi în română vor trebui luate în considerare la alcătuirea viitoarelor dicŃionare explicative generale ale limbii române, întrucât ele constituie o sursă extrem de importantă a polisemiei.” Facem menŃiunea că, în general, astfel de sensuri (specializate în relaŃie cu limba comună, dar despecializate în relaŃie cu domeniile cărora se revendică – deoarece migrarea spre LC atrage o diluŃie a sensurilor, o aproximare în diverse grade), ar trebui înregistrate în dicŃionarele generale, doar dacă sunt atestate frecvent în texte de largă circulaŃie, cu alte cuvinte, dacă suferă o despecializare prin utilizarea repetată a termenilor (ne referim la acele cazuri în care cuvinte uzuale sunt terminologizate în limbajul informatic românesc pe baza unor calcuri semantice, după modelul limbii engleze) în texte adresate publicului larg (cel mult iniŃiat). Altfel spus, (doar) când sensul specializat suferă o „diluŃie”, prin utilizarea frecventă în presa actuală, este nevoie de înregistrarea lui în dicŃionarele generale sub marca inform., conducând, în momentul în care este vorba de un cuvânt mai vechi în limbă, la dezvoltarea polisemiei (extradomeniale). Este adevărat că, probabil, în cazul informaticii , recurgerea la cuvinte uzuale este o metodă utilizată de specialişti tocmai în scopul transformării terminologiei informatice într-una cât mai accesibilă publicului larg, ceea ce ar implica faptul că noii termeni astfel creaŃi vor fi cu siguranŃă utilizaŃi în texte de largă circulaŃie (vezi şi cazul comentat de I. Meyer şi K. Mackintosh 2000 a, când specialiştii din domeniul informaticii decid să reintegreze termeni care sunt utilizaŃi frecvent în limba comună, în scopul de a profita de popularitatea lor – de unde tendinŃa de a se recurge la ceea ce este uzual, familiar publicului). Desigur, între deziderat şi realitatea textelor vor exista adesea neconcordanŃe. În cazul termenilor informatici astfel creaŃi, prin recurgerea la cuvinte uzuale, fiind, am putea zice, orientaŃi către public, ‚„dilu Ńia” ar fi (teoretic cel puŃin) implicită, dar ei apar şi în discursul strict specializat, având, aşadar, atât o dimensiune conceptuală, strict specializată, cât şi una pregătită pentru publicul larg. Deci, în cazul acestui tip de termeni, „diluŃia” nu ar fi un fenomen secund, accidental, ci unul implicit, un efect scontat chiar de la conceperea termenului. Termenul de acest gen s-ar dori să aibă de la început două faŃete, activabile, pe rând, în funcŃie de tipul de discurs şi de gradul de specializare a lectorului.

110 Vezi, spre exemplu, definiŃia din Webster's New World College Dictionary, 2009: „easy to use, operate, or understand: said esp. of computer hardware, programs, etc.”

111 Vezi, spre exemplu K.B.Bærentsen 2000: 32 „Hence an intuitive interface may be defined as an interface, which is immediately understandable to all users, without the need neither for special knowledge

221

by the user nor for the initiation of special educational measures. Anybody can walk up to the system; see what kind of services it affords, and what should be done in order to operate it. While operating the device, navigation and manipulation of the system interface should proceed without the need for conscious awareness of the sensory- motor operational aspects of the interface. Since this definition presupposes an initial knowledge by the user of the kinds of functions embodied in the technology, this degree of intuitivity is probably not achievable. Indeed it will be unattainable in principle, inasmuch as the development of information technology is very fast. It is therefore necessary to supplement the definition of an intuitive interface with the availability of functions supporting learning of unknown functions and their operation, but in a way that is not perceived as “teaching” or “education”. Learning must be a spontaneous product of the activity of use.”

112 Este vorba, evident, de o diluŃie a sensului specializat; chiar dacă sensul metaforic poate fi decodat mai mult sau mai puŃin de vorbitorul mediu, o interfaŃă intutivă, spre exemplu, nu poate avea aceeaşi relevanŃă pentru acest tip de vorbitor ca pentru un specialist (aproximare la nivelul interpretării).

113 I. Coteanu, 1985: 58-59: „Procedeul constă în asocierea termenului care conŃine o noutate cu seria lui semantică”.

114 Spre exemplu, în engleză, discursul specializat informatic presupune contexte precum attractive sau happy INTERFACE : „a human robot interface, called the attractive INTERFACE, which promotes rich encounters between humans and robots. Considering the expected participation of robots in human society, the interface employs not only communication devices, like a speech synthesis system, but also a mechanism to promote the rich encounters. This key mechanism of the attractive interface is an agent migration mechanism that employs a personal CG agent as the interface between human and robot.”( Imai M. et al. 1999: 124)

115 Există, în acest caz, două situaŃii distincte: 1. informatizarea altor domenii determină o polisemie interdomenială de tipul celei discutate de A.Toma 2000: 100-101 (cu referire la împrumutul lexical prin matematizare), manifestată, deci, la nivelul discursului specializat al domeniilor-receptor. Aceste contexte (care grupează termeni aparŃinând mai multor terminologii) ajung să fie transferate chiar în texte de circulaŃie largă (vezi exemplele analizate), având loc o despecializare, o diluŃie a sensurilor specializate. Când sensul specializat suferă o diluŃie, prin utilizarea frecventă în presa actuală, este nevoie de înregistrarea lui în dicŃionarele generale sub marca inform., conducând, în momentul în care este vorba de un cuvânt mai vechi în limbă, la dezvoltarea polisemiei (extradomeniale). şi 2. termenii, în contextul permisiv al limbii comune, ajung, accidental, în relaŃie cu alŃi termeni despecializaŃi aparŃinând altor domenii de specialitate, pasul următor putând fi terminologizarea într-un domeniu adoptiv. 116 Vezi şi C. Alexandru şi F. Gaudin 2005: 1. 117 Vezi G. Brown şi G. Yule (1983): 46–50, K. Haastrup, (1991), W. Rapaport 2005: 401, 407 ”Cotexts have fixed, usually small size, but larger cotexts might add information”, “Every cotext can give some clue to a word’s meaning; The surrounding textual context of a word (its cotext) gives clues to a word’s meaning that must be supplemented by the reader’s PK (previous knowledge) in order for a meaning to be figured out; Cotexts can be as small as a phrase or as large as an entire book (there are no arbitrary limits).” 118 I.Beck, M. McKeown şi E. McCaslin (1983): 177-181. 119 Termenul “cotext” se opune contextului asa cum mediul textual imediat al unei unitati discursive se opune mediului sau nontextual.

120 De aceea, raportarea la definiŃiile de dicŃionar este o condiŃie esenŃială. 121 Astfel de modificări semantice (de la simpla despecializare până la adăugarea de conotaŃii) sunt

frecvente în textele de presă, iar scopul nostru aici este formularea unor mecanisme care să ajute lectorul, vorbitorul mediu, în procesul de interpretare a sensurilor nou-create la contactul cu limba comună. Aşadar, ne interesează procesul de metaforizare în sine, frecvent manifestat în texte, scopul urmărit fiind înlesnirea procesului de interpretare a noilor sensuri, indiferent de faptul că îndeplinesc sau nu criteriul de frecvenŃă pentru a fi înregistrate, deci nu numai acela de redare a dinamicii la nivelul dicŃionarelor generale. 122 De multe ori textele de presă abundă în termeni care nu sunt înregistraŃi în dicŃionarele generale (este cazul majorităŃii termenilor din domenii noi şi cu un mare impact la ora actuală asupra societăŃii, precum INFORMATICA), singura posibilitate pe care o are lectorul unor astfel de texte (neiniŃiat în acest domeniu) fiind, aşadar, recurgerea la dicŃionarele de specialitate, care-i sunt de cele mai multe ori inaccesibile. De aceea, devine o necesitate reală încercarea de a sincroniza dicŃionarele generale cu

222

realitatea textelor şi înregistrarea termenilor cu ocurenŃă frecventă din astfel de domenii (cu definiŃii mai accesibile, marcând, evident, mult discutata „diluŃie a sensului” la contactul termenilor cu limba comună). 123 C.Alexandru şi F.Gaudin 2005: 1 evidenŃiază următoarele caracteristici ale cotextului : „celui-ci est composé en général d’autres termes qui ensemble forment un domaine de référence, un champ conceptuel qui aide à situer du point de vue sémantique tous les composants [...]les mots situés dans la proximité immédiate d’un terme, forme un champ conceptuel qui permet d’établir correctement le sens des mots et de construire une impression référentielle. Le terme se retrouve entouré d’autres unités terminologiques, et cet ensemble dessine un champ sémantique qui nous indique le domaine d’activité vers lequel nous diriger pour actualiser correctement le référent extralinguistique d’un terme en même temps que son sens par rapport à son entourage linguistique.” 124 Oferim, aici, numai câteva exemple: „Desi companiile producatoare de antivirusi se afla intr-o lupta permanenta cu VIRUSII informatici, softurile de devirusare fiind imbunatatite aproape saptamanal, infectarea sistemelor informatice a luat o amploare ingrijoratoare, daune provocate de VIRUSI necunoscuti fiind raportate zi de zi, pretutindeni in lume. Nici chiar Presedintia Romaniei nu a scapat necontaminata, un VIRUS afectand intr-o singura zi mai multe calculatoare ale amintitei institutii si provocand pierderea tuturor datelor din acestea.” (C, 20.01.2000); „Mail-urile cu „„informatii de ultima ora"" sau cele cu vedete „surprinse“ in diverse ipostaze sunt preferate de autorii de VIRUSI. In clasamentul mondial al tepelor cu VIRUSI care se transmit prin mail conduc Britney Spears, Bill Gates si Jennifer Lopez. Conform unui studiu al companiei Panda Software, Britney Spears conduce in topul vedetelor al caror nume este folosit in mail-uri VIRUSATE. In aceeasi categorie de ""tepe"" intra si acele mail-uri cu link catre un anume site de pe care se poate instala cu usurinta in computerul utilizatorului un VIRUS. Conform studiilor realizate de o echipa BitDfender, pe locul intai la motive exploatate de scriitorii de VIRUSI se afla cele cu continut erotic, intr-o proportie de aproximativ 90% din cazuri...” (J.N.,19.06.2005)

125 TendinŃa spre polisemie este demonstrată chiar de faptul că, în limba comună, forma de plural a lui VIRUS, care ar fi putut fi distinctivă, ajunge să se uniformizeze, forma VIRUŞI (folosită iniŃial doar pentru sensul inform.) extinzându-se şi pentru celelalte sensuri (DOOM 2005 vírus (agent patogen) s. n./m., pl. vírusuri/víruşi). Se poate observa chiar opŃiunea unor dicŃionare de a înregistra VIRUS (cu ambele accepŃii) sub o singură intrare, vezi DEXI 2007, NDU 2008.

De asemenea, între VIRUS (microbiol.) şi VIRUS (inform.) există o legătură semantică, denumirea termenului informatic fiind preluată din biologie pe baza unei analogii. Vezi, în acest sens, şi comentariul lui M. Bouveret 1998, care defineşte un tip de polisemie (terminologică) corespunzător metaforei: „Celle-ci (la métaphore) pose en effet également le problème de la polysémie, parce qu'elle importe au moins un sème commun sur lequel s'opère le glissement. Il s'agit donc bien d'une polysémie. C'est le cas par exemple du terme virus utilisé en informatique comme métaphore du virus biologique. Or si l'on se réfère à la distinction classique entre polysémie et homonymie (Kleiber 1984; Martin 1972, 1979) c'est ce sème commun minimal qui permet de parler de polysémie alors qu'aucun sème n'est commun en homonymie.”

126 Vezi şi R. Zafiu 2001 a: 89: „Interesante sunt, între utilizarile strict lingvistice, cele care atestă posibilităŃile de extensie semantică a unor cuvinte, prin aplicare metaforică. E vorba în primul rând de a virusa: „Academia CaŃavencu îl viruseaza pe Caragiale“; „textul virusat de neologisme“, „CetăŃeanul virusat“...”

127 ReŃinem aici şi comentariul pe care îl face R.Zafiu 2001 a: 88-89, cu privire la extinderile metaforice ale terminologiei informatice în limbajul curent: „InfluenŃa reciprocă dintre limbajul de specialitate şi limba comună se poate exercita prin extindere metaforică. Într-o prima faza, limbajul de specialitate preia cuvinte din limba curentă, cărora le extinde sensul prin metaforă. Sursa metaforică a terminologiei rămâne transparentă în limba în care ea s-a dezvoltat cu preponderenŃă – în cazul informaticii, în engleză. Transpunerile în alte limbi pot consta, cum se ştie, în preluarea ca atare a cuvântului, ca împrumut lexical, opacizându-i-se astfel originea metaforică, sau în calchierea sensului său, prin refacerea traseului metaforic. Şi în română mai mulŃi termeni metaforici au fost traduşi: au intrat astfel în limbajul de specialitate autohton, prin calc semantic, termeni ca arhitectură, ecou, hartă, mască, rădăcină, virus (deja utilizaŃi în alte limbaje ştiinŃifice sau tehnice)...”

128 MDN 2008 înregistrează doar forma adj. VIRUSAT, - Ă, cu sensul de „afectat, atins de un virus”.

223

129 DEX 1998, DCR 1997, MDN 2008, MDA 2001-2003, NODEX 2009, NDU 2008 şi un dicŃionar specializat informatic, D.I. 2003. 130 W. Rapaport 2005. 131 Aşa cum vom vedea în cele ce urmează, A VIRUSA (în contextul PĂSĂRI) este folosit în presă cu sens medical, trimiŃând la realitatea extralingvistică a virusului gripei aviare. Mai exact, în cazul unui context de genul pasăre virusată („B ăsescu, cel puŃin, şi-a schimbat punctul de vedere, după ce a aflat că orătăniile moarte din Ceamurlia erau virusate “... 22, nr.815, 2005) se declanşează imediat în mintea vorbitorului legătura cu virusul gripei aviare, sensul încadrându-se domeniului medical (chiar dacă la un nivel inferior de specializare). 132 Se cuvin făcute următoarele precizări: A VIRUSA este folosit iniŃial numai în ceea ce A. Ştefănescu numea limbajul colocvial al informaticii sau computereza (Vezi A. Ştefănescu 2002: 263) utilizat nu numai de specialişti, dar şi de nespecialişti şi nu la nivelul discursului propriu-zis specializat informatic. O dovadă este că dicŃionarele specializate (de limbă română sau engleză) nu înregistrează verbul A VIRUSA (ci un altul, A INFECTA (cu un virus)). Spre exemplu, în DicŃionar explicativ de calculatoare (tread. L. Dăbuleanu) se preferă termenul „a infecta” (cu un virus): „Când un virus infectează un disc, el se autoreproduce ataşându-se la alte programe, inclusiv la programele de sistem.” Acelaşi termen este regăsit şi în limba engleză, în Microsoft Computer Dictionary (fourth edition), spre exemplu, VIRUS fiind definit ca „intrusive program that infects computer files.” Aşadar, la nivelul discursului semi-specializat, de vulgarizare şi al limbii comune se utilizează frecvent A VIRUSA, pe când în texte cu un grad mai mare de specializare se foloseşte A INFECTA (TO INFECT) (ex: „BitDefender a descoperit un cod inserat pe o pagină web de ştiri, care ....“surprinde negativ” cititorii pasionaŃi de ştirile online de ultimă oră, prin şapte tipuri diferite de malware, infectând cele mai bine protejate sisteme. BitDefender, divizia de securitate informatică a Grupului Softwin, anunŃă descoperirea unui virus JavaScript pe un cunoscut website internaŃional specializat în distribuŃia de ştiri, lucru care a dus la posibila infectare a calculatoarelor cititorilor...www.bitdefender.ro) Utilizat în limba comună, A VIRUSA ajunge să se folosească şi cu un sens medical (prin contaminare cu sensul medical, al bazei VIRUS – care prezintă o polisemie interdomenială), motivarea fiind una extralingvistică (realitatea răspândirii virusului gripei aviare). Ex: „In ton cu SRI, Jurnalul National continua campania de promovare a tezei aducerii virusului din afara granitelor Romaniei, intrebandu-se in numarul de sambata, 27 mai: „Cand au fost, in fapt, importati puii VIRUSATI?”, si asta in ciuda faptului ca autoritatile (mai putin SRI) accepta ca cel mai probabil scenariu este cel al contaminarii puilor importati in tara Mioritei.” – (22, nr. 874, 2006) Domeniul medicinei, receptează, aşadar, accidental, în contextul permisiv al limbii comune, pe A VIRUSA, şi doar la nivelul discursului de vulgarizare, neajungându-se la ceea ce am numit stadiul 3, când are loc o terminologizare prin adoptarea în discursul strict specializat al domeniului receptor. Vorbim, prin urmare, de polisemie extradomenială. 133 Un alt exemplu este INTERFAłĂ, care este înregistrat în MDN ca polisemantic, cu s. 1. (fizico-chimic) suprafaŃă de separare a porŃiunilor care reprezintă faze diferite dintr-un sistem fizico-chimic, s.2 (informatic) frontieră convenŃională între două sisteme sau unităŃi, care permite schimburi de informaŃii după anumite reguli (vezi şi s.2 înregistrat sub marca inform. din NDU - limita comună a două sisteme) şi s.3. (electron.) dispozitiv care converteşte semnalele electronice astfel încât două aparate sau sisteme să poată comunica între ele, termenul revendicându-se aşadar la trei domenii de specializare distincte. S. 1 şi s.2 au în comun semele suprafaŃă de separare/frontieră, limit ă comună între două sisteme; s2 şi s3 au în comun semele comunicare/schimburi de informaŃii între două sisteme. Cum vom interpreta deci termenul atunci când apare într-un text de presă, de tipul celor de mai jos (INTREFAłĂ fiind utilizat de data aceasta în comunicarea social-politică): a. „Cine sa-si mai aduca aminte acum ca, doar cu un deceniu in urma, Romania era bine instalata in zona gri, LA INTERFATA dintre Occident si fostul Imperiu Sovietic?” - 22, nr. 872, 2006 b. „Ceea ce s-a intamplat in ultima perioada a dat peste cap un tip de echilibru strategic temporar instaurat dupa 1990, LA INTERFATA spatiului ex-sovietic cu cel al Uniunii Europene. ” - 22, nr.778, 2005 ;

224

c. „…au inceput sa apara asociatii, institutii si companii functionale, un fel de federatii ale romanilor de isprava. LA INTERFATA lor cu sistemul, ele trebuie totusi sa intre, cel putin ocazional, intr-o relatie corupta pentru a putea subzista. ” - 22, nr.758, 2004 ; d. „Se poate insa vorbi sau ar trebui sa se vorbeasca si de un liberalism aflat LA INTERFATA cu conservatorismul si cu vederile crestin-democrate. ” - 22, nr.882, 2007) În a. spre exemplu, mecanismul care a permis utilizarea acestui termen în contextul citat este analogia, Occidentul şi Orientul fiind comaparabile cu două sisteme a căror suprafaŃă de separare/limită comună este România, ceea ce elimină drept candidat s3 electronic în încercarea de a stabili care este domeniul de specialitate la care trebuie să ne raportăm pentru interpretarea sensului. În acest punct este foarte dificil de decis dacă domeniul din care termenul a migrat spre limba comună este cel fizico-chimic sau cel informatic . „Nucleul dur ” semantic la care ne raportăm în interpretarea sensului termenului ajuns în contextul mai larg al limbii comune este în acest caz acelaşi pentru ambele domenii, coincizând cu semele comune suprafaŃă de separare/frontieră, limit ă comună între două sisteme. Totuşi, dacă ar fi să alegem între cele două, am spune că este cel mai probabil ca termenul să fi migrat din domeniul cu cel mai mare impact la ora actuală – informatica, mai ales că în contextul imediat al termenului nu există niciun indiciu (alŃi termeni despecializaŃi) care să indice exclusiv spre unul sau altul dintre domenii.

134 R. Trif 2006: 147 „Cea mai importantă contribuŃie la îmbogăŃirea limbajului special al ştiinŃei informaticii în limba română o au calcurile lingvistice. [...] Întregul material terminologic studiat permite afirmaŃia că pondrea diverselor tipuri de calcuri o depăşeşte cu mult pe cea a împrumuturilor propriu-zise în crearea de termeni noi în acest domeniu. Lucrul este valabil chiar dacă avem în vedere aici şi folosirea terminologiei de către specialiştii informaticieni (şi, din păcate, nu numai ei), care, deseori, abuzează de împrumuturile englezeşti, aşa cum am arătat, neutilizând echivalentul românesc perfect recomandabil şi preferând, fără niciun temei, termenul englez. [...]”

135 R. Trif 2006: 147: „ Calcul lingvistic, reprezentând un anumit tip de traducere, prin care se imită (copiază) un model străin (în cazul de faŃă, englezesc), ridică o problemă esenŃială vizând acurateŃea procesului de creare a termenilor informatici...”

136 „Complex computer systems are finding their way into everyday life, and at the same time the market is becoming saturated with competing brands. This has led to usability becoming more popular and widely recognized in recent years as companies see the benefits of researching and developing their products with user-oriented instead of technology-oriented methods. [...] In the user-centered design paradigm, the product is designed with its intended users in mind at all times.” http://en.wikipedia.org/wiki/Usability

137 Vezi R. Trif 2006: 19-20 care atestă drept modalităŃi de îmbogăŃire a terminologiei ştiinŃei informaticii pe filon englez împrumuturile lexicale, calcurile şi formaŃiile noi după model englez (termeni noi, creaŃi cu mijloace proprii, modelul fiind cel străin).

138 A.Ştefănescu 2002: 264 susŃine că „Termenii tehnici metaforici, la origine cuvinte comune, intraŃi în română prin calc semantic, contribuie la „populismul” jargonului informatic: birou, cutie, vb. a despacheta, adj. dezordonat, fereastră, gazdă, orfan, salt la pagină ş.a.”

139 Vezi, spre exemplu, definiŃia dată de K.B.Bærentsen 2000: 32 pentru INTERFAłĂ INTUITIV Ă:„Hence an intuitive interface may be defined as an interface, which is immediately understandable to all users, without the need neither for special knowledge by the user nor for the initiation of special educational measures. Anybody can walk up to the system; see what kind of services it affords, and what should be done in order to operate it. While operating the device, navigation and manipulation of the system interface should proceed without the need for conscious awareness of the sensory- motor operational aspects of the interface. Since this definition presupposes an initial knowledge by the user of the kinds of functions embodied in the technology, this degree of intuitivity is probably not achievable. Indeed it will be unattainable in principle, inasmuch as the development of information technology is very fast. It is therefore necessary to supplement the definition of an intuitive interface with the availability of functions supporting learning of unknown functions and their operation, but in a way that is not perceived as “teaching” or “education”. Learning must be a spontaneous product of the activity of use.”

140 http://prescolar.ro/Crese/Gradinita-Casuta-cu-Povesti.html. 141 Vezi şi ipoteza formulată de A.Toma 2000: 97 asupra limbajului matematic – LM. 142 Se cer făcute următoarele precizări: În terminologia informatică românească se constată o

variaŃie denominativă, circulând, în paralel, atât forma USER-FRIENDLY – împrumut lexical – mai puŃin

225

recomandată (vezi R.Trif 2006: 147 „[...]specialiştii informaticieni (şi, din păcate, nu numai ei), deseori, abuzează de împrumuturile englezeşti, aşa cum am arătat, neutilizând echivalentul românesc perfect recomandabil şi preferând, fără niciun temei, termenul englez.” reŃinem însă şi precizarea făcută de A. Ştefănescu 2002: 286 „O particularitate a limbajului informaticii este aceea de a nu fi unilingv. Se folosesc două coduri lingvistice: cel vernacular şi cel al limbii engleze. Această ultimă trăsătură există, deşi e nedorită, făcându-se eforturi să se traducă programele în limbile naŃionale. Nu se poate vorbi de „împestriŃare” cu barbarisme de origine engleză a acelor texte informatice [...], ci de bilingvism. Bilingvismul este de neevitat când este denotativ şi denominativ. Bilingvismul utilizat stilistic este o caracteristică a computerezei.”), cât şi formele traduse PRIETENOASĂ CU UTILIZATORUL (fomă pe care, urmând interpretarea lui Th. Hristea nu o considerăm calc frazeologic, ci simplă traducere – vezi şi R.Trif 2006: 149 „În cazul calcurilor frazeologice, se poate sesiza, uneori, în parte, acelaşi fenomen de atribuire a unor sensuri noi, strict tehnice, unor cuvinte obişnuite, cu diferenŃa, însă, că aici sensul nou este purtat de mai multe cuvinte cu o structură mai mult sau mai puŃin dezvoltată, care au dobândit acest sens nou doar împreună, ele formând, sub acest aspect, o unitate: prelucrarea limbajului natural < natural language processing, profunzimea culorii < color depth ş.a. Evident, pentru ca traducerea unui termen plurimembru să dobândească statutul de calc, este necesar (tema este tratată în amănunt îndeosebi de Th. Hristea) ca traducerea realizată în limba receptoare să reflecte o identitate cu structura modelului calchiat. [...] Atunci când traducerea în română, de plidă, foloseşte una sau mai multe prepoziŃii (sau o locuŃiune prepoziŃională) care nu se regăsesc în structura frazeologismului englezesc sau când structura frazeologismului românesc obŃinut prin traducere conŃine mai mulŃi termeni decât modelul englezesc, termenul românesc nu a fost considerat un calc, ci o simplă traducere.”), sau, prin suprimarea determinării, PRIETENOASĂ (variantă preferată, atât datorită recunoscutului principiu al economiei în exprimare, cât şi (mai ales) pentru că, în română, în contexte de genul interfa Ńă grafică prietenoasă („Această ultimă versiune a fost îmbogaŃită cu o serie de funcŃionalităŃi noi, având, în primul rând, o INTERFAłĂ intuitivă şi prietenoasă.” (B.N. 15.08.2005) „DotCommerce Romania schimba look-ul site-ului oficial, noua INTERFATĂ de comunicare fiind mult mai prietenoasă. ” (B.N. 22.05.2006)), completarea „cu utilizatorul” devine redundantă). Posibilitatea (chiar tendinŃa) suprimării determinării cu păstrarea sensului este un argument în plus că sensul nou, strict tehnic, nu este purtat, în română, de structura prietenos/prietenoasă cu utilizatorul , ci de adjectivul prietenos/prietenoasă singur, când este utilizat în contexte specifice terminolgiei informatice precum INTERFAłĂ, SITE, PROGRAM, SISTEM, APLICAłIE, ş.a.m.d.

143 Vezi A. Ştefănescu 2002: 264; WEBOPEDIA: Although the term user-friendly represents an important concept, it has been so overused that it has become something of a cliché; COMPUTER DESKTOP ENCYCLOPEDIA A system that is easy to learn and easy to use. This term has been so abused that many vendors are reluctant to use it ş.a.

144 http://www.ultranetgroup.ro/yahoo-lucreaza-la-o-interfata-mai-prietenoasa. 145 http://www.biomedcentral.com/1471-2105/9/495. 146 http://stiri.rol.ro/content/view/40320/2/. 147 www.arre.ro/DEPOZIT/MA.pdf. 148 http://www.law.virginia.edu/pdf/racelaw/Voluntary_School_Integration_Manual.pdf. 149http://www.eric.ed.gov/ERICWebPortal/custom/portlets/recordDetails/detailmini.jsp?_nfpb=tru

e&_&ERICExtSearch_SearchValue_0=EJ811125&ERICExtSearch_SearchType_0=no&accno=EJ811125. 150 http://www.corporatenews.ro/articol/Hardware/21261/Dell-mai-prietenos-cu-mediul-din-

2009.html. 151 http://fermierul.info/2009/06/24/arysta-acorda-licenta-pentru-un-insecticid-prietenos-fata-de-

mediul-inconjurator/. 152http://www.gazetadeagricultura.info/index.php?option=com_content&view=article&id=2370:pr

actici-agricole-prietenoase-fata-de-mediul-inconjurator&catid=83:Turism%20rural&Itemid=142. 153http://www.ofertefoto.ro/product_info.php?manufacturers_id=13&products_id=214&osCsid=bc

e918c03b902ff5f47e205b248991f6. 154 http://www.eurosoftone.ro/Produse/InternetBanking/tabid/90/Default.aspx. 155 http://www.antares-group.ro/antares_transport.htm. 156 stiri.rol.ro/content/view/43415/3/. 157 http://vwforum.vwforum.ro/index.php?showtopic=45791.

226

158 Am numit aceasta o strategie a teminologiei informatice de a obŃine popularizarea, ceea ce

determină, indirect, calitatea termenilor specifici informaticii de a fi mult mult mai predispuşi la procesul de determinologizare decât alte terminologii, cu implicaŃii majore asupra evoluŃiei sensurilor, implicit a dezvoltării polisemiei.

159 Vezi R. Trif 2006: 19-20 care atestă drept modalităŃi de îmbogăŃire a terminologiei ştiinŃei informaticii pe filon englez împrumuturile lexicale, calcurile şi formaŃiile noi după model englez (termeni noi, creaŃi cu mijloace proprii, modelul fiind cel străin).

160 A.Ştefănescu 2002: 264 susŃine că „Termenii tehnici metaforici, la origine cuvinte comune, intraŃi în română prin calc semantic, contribuie la „populismul” jargonului informatic: birou, cutie, vb. a despacheta, adj. dezordonat, fereastră, gazdă, orfan, salt la pagină ş.a.”

161 Vezi, spre exemplu, definiŃia dată de K.B.Bærentsen 2000: 32 pentru INTERFAłĂ INTUITIV Ă:„Hence an intuitive interface may be defined as an interface, which is immediately understandable to all users, without the need neither for special knowledge by the user nor for the initiation of special educational measures. Anybody can walk up to the system; see what kind of services it affords, and what should be done in order to operate it. While operating the device, navigation and manipulation of the system interface should proceed without the need for conscious awareness of the sensory- motor operational aspects of the interface. Since this definition presupposes an initial knowledge by the user of the kinds of functions embodied in the technology, this degree of intuitivity is probably not achievable. Indeed it will be unattainable in principle, inasmuch as the development of information technology is very fast. It is therefore necessary to supplement the definition of an intuitive interface with the availability of functions supporting learning of unknown functions and their operation, but in a way that is not perceived as “teaching” or “education”. Learning must be a spontaneous product of the activity of use.”

162 http://prescolar.ro/Crese/Gradinita-Casuta-cu-Povesti.html. 163 Este binecunoscută tendinŃa informaticii (în mare parte justificată pragmatic, scopul fiind de a

atrage publicul neiniŃiat, de a fi, aşadar, „prietenoasă cu utilizatorul”) de a-şi crea termenii pornind de la cuvinte uzuale, mai vechi în limbă. Vezi R. Trif 2006: 166, 312 care menŃionează că „terminologia informatică cuprinde un număr foarte mare de termeni accesibili, „nespecifici”, care, în aparenŃă, nu au o întrebuinŃare terminologică de înaltă specializare; este vorba de cuvinte care fie sunt folosite (relativ) frecvent în limbajul obişnuit, de zi cu zi (de pildă adresă, anunŃ, a căuta, dată etc.), fie sunt parte a unor alte terminologii, la prima vedere necorelate cu terminologia calculatoarelor (de exemplu clonă, conductă, gramatică, referendum, sintaxă etc.). Domeniul informaticii, extrem de sofisticat în esenŃă, a fost îmbogăŃit cu o sumedenie de cuvinte „obişnuite”; având în vedere că de accesul larg la echipamentele de calcul depindea însăşi perfecŃionarea ulterioară a acestora, motivele care stau la baza pătrunderii unor cuvinte accesibile publicului larg în terminologia informaticii par să fie de ordin pragmatic. În acelaşi timp însă, aceste cuvinte sunt utilizate în domeniul informaticii cu un sens strict tehnic [...]”;În cazul românei, cuvinte aparŃinând limbii comune sunt terminologizate în domeniul informaticii, în majoritatea cazurilor sub presiunea limbii engleze, dobândind, prin calc semantic, un sens strict tehnic: „Din punct de vedere semantic, trebuie remarcat numărul mare de calcuri semantice realizate în română după model englez, în condiŃiile în care cuvintelor care aparent nu au nicio legătură cu stilul ştiinŃific li se atribuie un sens terminologic.(R.Trif 2006:312).

164 Interesul larg al vorbitorilor pentru terminologiile ştiinŃifice care se extind în comunicarea obişnuită este un fenomen semnalat ca specific societăŃilor moderne sub numele de „democratizare a cunoaşterii” sau „laicizare a ştiinŃelor” – A.Bidu-Vrănceanu 2007:9.

165 Problema îmbogăŃirii cu noi sensuri a unor termeni din limbajele specializate utilizaŃi în limba comună în contexte extralingvistice şi lingvistice repetabile este discutată pe larg şi de A. Bidu-Vrănceanu 1993, 1995, 1997, 2001, 2002, 2003, 2007. Fenomenul interesează şi pentru că este apreciat ca internaŃional, vezi M. Avram 1998: 34, care remarca „tendinŃa internaŃională de transferuri stilistice prin metaforizarea termenilor tehnico-ştiinŃifici”. Din aceeaşi perspectivă trebuie semnalat că F. Rastier 1995: 35-36 numeşte fenomenul laicizarea ştiinŃelor (interesul pentru termenii tehnico-ştiinŃifici utilizaŃi în limba comună fiind justificat de deschiderea, fie şi parŃială, a codurilor ştiinŃifice în societăŃile moderne), fie banalizarea termenilor ştiinŃifici (utilizarea termenilor specializaŃi în limba comună), vezi M. F. Mortureux 1997:112-113.

227

166 Trebuie să menŃionăm aici faptul că, în prezent, DicŃionarul Explicativ al Limbii Române,

ediŃia a III-a se află în curs de elaborare la Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti.

167 Chiar dacă este vorba de dicŃionare anterioare corpusului s-a lucrat cu ultime ediŃii ale acestor dicŃionare, de unde rezultă necesitatea reeditării acestora pentru înregistrarea 1. termenilor informatici / 2. sensurilor informatice, când este vorba de terminologizarea unor cuvinte mai vechi în limbă / 3. dinamicii sensurilor manifestate de termeni prin utilizarea frecventă în texte adresate publicului larg. Termenii informatici se pot regăsi în limbă în diferite stadii de lexicalizare, adică, la nivelul textelor se pot manifesta sau nu transferuri semantice prin metaforizarea acestor termeni. La nivelul dicŃionarelor sunt posibile următoarele situaŃii:

- dicŃionarele nu înregistrează termenii informatici / sensurile informatice, deşi sunt frecvent atestate de texte (vezi corpusul).

- dicŃionarele înregistrează termenii informatici / sensurile informatice, dar nu înregistrează şi sensurile figurate dezvoltate ulterior de termeni prin utilizarea în limba comună în contexte extralingvistice şi lingvistice repetabile.

168 Prin cuvânt recent F. Dimitrescu se referă la „formaŃiile noi din elemente preexistente în limbă; împrumuturile din alte limbi; sensurile adăugate recent la cuvintele mai vechi ale limbii.”

169 Facem clarificarea că ordinea apariŃiei sensurilor este cea prezentată de dicŃionarul OXFORD, sensurile mai generale ale lui TO ACCESS manifestându-se mai târziu. ReŃinem, din aceast punct de vedere, atât nota de uzaj înregistrată de Encarta World English Dictionary („ It is entirely appropriate to use ACCESS as a verb in computing contexts, as in had to access several complex spreadsheets, but some critics resist its use in general contexts such as accessing bank accounts or biographical information.” ), cât şi comentariul lui H. Béjoint 2001: 58, care face referire la ordonarea cronologică a sensurilor în Oxford English Dictionary (OED) şi al lui J. Considine 1997: 234, tot cu referire la OED: „The senses of polisemous words are being arranged in historical order, or in historical order whithin historically ordered branches.” Mai mult, cercetând ediŃii mai vechi ale dicŃionarelor limbii engleze, se poate observa că acestea înregistrează un singur sens, cel informatic (alta fiind situaŃia în momentul în care sensurile generale ale lui TO ACCESS ar fi precedat sensul informatic).

170 http://cluburimontane.org/bin/liste/index.php?lng=ro&id=39399. 171 http://www.bestfest.ro/editia2009/romana/faq/index.html. 172 http://www.sibiuvirtual.ro/stiri/index.php?id=5626. 173 www.cazaretransilvania.ro/Nadejdea1p.html. 174 www.daciaclub.ro/Obarsia-Lotrului-t14917.html. 175 http://milvus.ro/RO/the-niraj-valley-as-natura-2000-site-2005. 176 www.euroglas.ro/index.php?do=profil. 177 http://www.zenitpanzio.ro/index.php?cat=2. 178 http://iba.sor.ro/aia_lacul_tasaul.htm. 179 DSL, p.307 180 idem., p. 313 181 Zonă s.f. (engl. field) Ansamblu de poziŃii în memorie, într-o listă etc., conŃinând informaŃii cu

aceeaşi semnificaŃie. 182 http://www.hostmpro.com/index.php/ro/component/user/login.html. 183 http://www.mmuncii.ro/ro/ajutor-231-view.html. 184 http://forum.joomla.ro/modificare-mesaj-de-login-t7597.0.html. 185 www.magazinuldetablouri.ro/efecte.html. 186 http://www.wtusa.ro/work_and_travel/firme_romania/belrao_grup. 187 http://www.monitorulab.ro/cms/arch/m_ab/weektitles/2007-10-01.html. 188 http://www.icc.ro/activitate/sedinte/2005/25.01.05/A1.pdf. 189 http://octavianpaler.ro/comentarii-si-citate/drumul-spre-maine/. 190 http://cluburimontane.org/bin/liste/index.php?lng=ro&id=39399. 191 http://www.bestfest.ro/editia2009/romana/faq/index.html. 192 http://www.sibiuvirtual.ro/stiri/index.php?id=5626. 193 www.cazaretransilvania.ro/Nadejdea1p.html.

228

194 http://www.turismdevis.ro/cazare-pensiuni/cazare-Odorheiu-Secuiesc-HR/Pensiunea-

mikes.html. 195 www.daciaclub.ro/Obarsia-Lotrului-t14917.html. 196 http://milvus.ro/RO/the-niraj-valley-as-natura-2000-site-2005. 197 www.euroglas.ro/index.php?do=profil. 198 http://www.zenitpanzio.ro/index.php?cat=2. 199 http://iba.sor.ro/aia_lacul_tasaul.htm. 200 Facem clarificarea că ordinea apariŃiei sensurilor este cea prezentată de dicŃionarul OXFORD,

sensurile mai generale ale lui TO ACCESS manifestându-se mai târziu. ReŃinem, din aceast punct de vedere, atât nota de uzaj înregistrată de Encarta World English Dictionary („ It is entirely appropriate to use ACCESS as a verb in computing contexts, as in had to access several complex spreadsheets, but some critics resist its use in general contexts such as accessing bank accounts or biographical information.” ), cât şi comentariul lui H. Béjoint 2001: 58, care face referire la ordonarea cronologică a sensurilor în Oxford English Dictionary (OED) şi al lui J. Considine 1997: 234, tot cu referire la OED: „The senses of polisemous words are being arranged in historical order, or in historical order whithin historically ordered branches.” Mai mult, cercetând ediŃii mai vechi ale dicŃionarelor limbii engleze, se poate observa că acestea înregistrează un singur sens, cel informatic (alta fiind situaŃia în momentul în care sensurile generale ale lui TO ACCESS ar fi precedat sensul informatic).

201 http://stiri.rol.ro/content/view/403013/11/. 202 I. Coteanu, 1985: 58-59: „Procedeul constă în asocierea termenului care conŃine o noutate cu

seria lui semantică” 203 Vezi R.Trif 2006: 11. 204 În aceast sens vezi şi R. Zafiu 2001 a: 86 „rapiditatea cu care limbajul informaticii s-a

răspândit şi s-a internaŃionalizat, o dată cu tot mai larga folosire a computerului personal şi a Internetului (în România, procesul s-a accelerat vizibil după 1989), oferă o instructivă ilustrare contemporană a schimbării lingvistice, în care se manifestă fenomene generale precum formarea cuvintelor, evoluŃia sensurilor, împrumutul lexical şi calcul sintactic, interferenŃa registrelor etc. Ca şi în alte limbi (în cazul românei) importul terminologic din engleză a ridicat unele probleme de integrare lingvistică şi de standardizare.” şi studiul referitor la influenŃa limbii engleze asupra limbii române în terminologia informaticii, realizat de R. Trif în 2006, în scopul de a răspunde „în ce măsură termenii ştiinŃei informatice, intraŃi în limba română în imensa lor majoritate pe filon englez, sunt corecŃi şi utilizaŃi corect, în contextul în care aceşti termeni nu se regăsesc decât în număr foarte mic în dicŃionarele importante ale limbii române şi ritmul extrem de rapid al inovaŃiilor în domeniu constituie un factor extralingvistic însemnat care are drept efect o comprimare accentuată a duratei procesului de adaptare morfologică şi fonetică la normele limbii române.”(R. Trif 2006: 8).

205 R. Zafiu 2001 a: 86. 206 R. Trif 2006: 8. 207 Vezi şi R. Trif 2006: 309 „O importanŃă foarte mare o va avea includerea în viitoarele

dicŃionare generale explicative ale limbii române a termenilor din ştiinŃa informaticii care au fost preluaŃi ca împrumuturi propriu-zise din engleză sau prin calchiere după model englez. Astfel, unele din dicŃionarele care se află în curs de elaborare la Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, respectiv Noul DicŃionar Explicativ al Limbii Române (NEX) şi DicŃionarul Explicativ al Limbii Române (DEX), ediŃia a treia, vor include în lista de cuvinte şi aceşti termeni.”

208 http://www.macmillandictionaries.com/MED-Magazine/June2006/39-MED-Magazine-back-issues.htm.

209 http://www.macmillandictionaries.com/MED-Magazine/Med-Magazine.htm.

229

REFERINłE BIBLIOGRAFICE

Alexandru C. şi Gaudin F. 2005 – Les contextes: à la source du terme? în Préactes

des Journeés scientifiques AUF-LTT, Mots, termes et contextes.

Alinei M. 2004 – Conservation and Change in Language (traducere din italiană a

cap.5 Conservazione e mutamento nel linguaggio din Le origini delle

lingue d’Europa. Vol. I. La teoria della continuità (Origin of European

Languages. Vol. 1. The Continuity Theory), Bologna, Il Mulino, 1996.

(http://www.continuitas.com/conservation_change.pdf)

Ardeleanu Cruceru M. 2003 – Comportamentul morfologic al termenilor din

domeniul informaticii, în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale,

coord. Gabriela Pană Dindelegan, Bucureşti, Editura UniversităŃii din

Bucureşti, pp. 99-106.

Authier J. 1982 – La mise en scene de la communication dans des discours de

vulgarisation scientifique, în Langue française, nr. 53.

Avram M. 1997 – Anglicisme în limba română actuală, Bucureşti, Editura

Academiei Române.

Bærentsen, K.B. 2000 – Intuitive User Interfaces, în Scandinavian Journal of

Information Systems, vol.12, pp. 29-60.

Baroni, M. 2004 – BootCat: BootStrapping Corpora and terms from the web, în

Proceedings of LREC 2004.

Barry, J. A. 2003 – Technobabble, MIT Press.

Bartsch, R. 1985 – The structure of Word Meanings: Polysemy, Metaphor,

Metonymy în F. Landman şi F. Veltman (eds.), Varieties of Formal

Semantics, Foris, Dordrecht.

Baudet J. C. 2000 – De l’ingénieur aux termes de l’interdisciplinarité, în H. Béjoint

şi Ph. Thoiron, p. 93 ş.u.

Beacco J-C şi Moirand S. 1995 – Autour des discours de transmission des

connaissance, în Langages, nr. 117, p. 32 ş.u.

Beck, I. L., McKeown, M. G. şi McCaslin, E. S. 1983 – Vocabulary development:

230

All contexts are not created equal. The Elementary School Journal, 83,

pp. 177 – 181.

Béjoint, H. 1993 – La définition en terminographie, în Arnaud, P.J.L. şi Thoiron, P.

(eds.), Aspects du vocabulaire Lyon: Presses universitaires de Lyon,

pp. 19-26.

Béjoint, H. 1989 – A propos de la monosémie en terminologie, în Meta, XXXIV, 3,

pp. 405-411.

Béjoint, H. şi Thoiron Ph. 2000 – Le sens en terminologie, Presses Universitaires

de Lyon, Lyon.

Béjoint, H. 2001 – Modern Lexicography: An Introduction, Oxford University

Press, USA.

Berejan, S. 2000 – Terminologia tehnico-ştiinŃifică internaŃională în dicŃionarele

generale, în Terminologie şi limbaje specializate, ed. a II-a., Chişinău,

pp.19-27.

Bertels, A. 2005 – Les spécificités en contexte: comment étudier la polysémie dans

un corpus technique? în Préactes des Journeés scientifiques AUF-LTT,

Mots, termes et contextes.

Besse, Bruno de 1990 a. – La définition terminologique, în Centre d’Etudes du

Lexique. La définition. Paris: Larousse, pp. 252-260.

Besse, Bruno de 1990 b. – L’Etat terminologue: peut mieux faire, în Terminologie

et traduction, 1, pp. 87-100.

Besse, Bruno de 1994 – Contribution à la définition de la terminologie, în Martel,

Pierre/Maurais, Jacques (eds.), Langues et sociétés en contact. Mélanges

offerts à Jean-Claude Corbeil . Tübingen: Max Niemeyer, pp. 135-138.

Bidu-Vrănceanu, A. 1993 – Lectura dicŃionarelor, Bucureşti, Editura Metropol.

Bidu-Vrănceanu, A. 1995 – Dinamica vocabularului românesc după 1989. Sensuri

„deviate” ale termenilor tehnico-ştiinŃifici , LL, XL.

Bidu-Vrănceanu, A. 1997 – Dinamica sensurilor în româna actuală, LL, vol. 3-4.

Bidu-Vrănceanu, A. şi colab. 1997 – Terminologiile ştiinŃifice – delimitări,

modalităŃi de abordare, caracteristici, în AUB, LLR, XLVI.

Bidu-Vrănceanu, A. coord. 2000 – Lexic comun, lexic specializat, Editura

231

UniversităŃii din Bucureşti.

Bidu-Vrănceanu, A. 2001 – Lexic ştiinŃific interdisciplinar, Editura UniversităŃii

din Bucureşti.

Bidu-Vrănceanu, A. 2003 – Dinamica sensurilor cuvintelor româneşti din 1990

până în 2002, în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, coord.

Gabriela Pană Dindelegan, Bucureşti, Editura UniversităŃii din Bucureşti.

Bidu-Vrânceanu, A. 2005 – Polisemia, în Limba română contemporană: lexicul,

Humanitas EducaŃional, Bucureşti.

Bidu-Vrănceanu, A. 2007 – Lexicul specializat în mişcare. De la dicŃionare la

texte., Editura UniversităŃii din Bucureşti.

Busuioc, Ileana şi Cucu Mădălina 2001 – Introducere în terminologie, Bucureşti,

Editura Credis.

Blank, A. 1999 – Why do new meanings occur? A cognitive typology of

motivations for semantic change, în P. Koch (Ed.), Historical semantics

and cognition, Berlin/New York, Mouton de Gruyter pp. 61-89.

Boden, M. A. 1999 – What is Interdisciplinarity? În Interdisciplinarity and the

Organization of Knowledge in Europe, Richard Cunningham (ed), pp. 13-

24.

Bodson, C. 2005 – Termes et relations sémantiques en corpus spécialisés : rapport

entre patrons de relations sémantiques (PRS) et types sémantiques (TS),

Doctoral thesis, Département de linguistique et de traduction, Université de

Montréal.

Bonnet, V. 2003 – Pour une terminologie diachronique, în Les Travaux du

CERLICO, pp. 27-47.

Bowker L. et Pearson J. 2002 – Working with Specialized Language, A Practical

Guide to Using Corpora, Routledge.

Boulanger, J.-C. 1995 – Présentation: Images et parcours de la socioterminologie,

în Meta XL, 2, pp. 194–205.

Bourigault, D. şi M. Slodzian 1999 – Pour une terminologie textuelle, în

Terminologies nouvelles, 19, pp. 29-32.

232

Bouveret, M.şi F. Gaudin 1996 – Du flou dans les catégorisations, le cas de la

bioinformatique, în Actes du colloque Troisièmes Journées internationales

de terminologie. Terminologie et interdisciplinarité, Bruxelles.

Bouveret, M. 1997 – Le terme : une dénomination au sens réglé, în Actes des

deuxièmes rencontres Terminologie et Intelligence Artificielle (TIA),

Toulouse, ERSS, pp. 115-126.

Bouveret, M. 1998 – Approche de la dénomination en langue spécialisée în Meta,

XLIII, 3, pp. 1-18.

Brod, Craig 1984 – Technostress: The Human Cost of the Computer Revolution.

Reading, Mass: Addison Weslety.

Brown, G., şi Yule, G. 1983 – Discourse analysis. Cambridge: Cambridge

University Press.

Budin, G. 2001 – A critical evaluation of the state-of-the-art of terminology theory,

în ITTF Journal XII, 1–2, pp. 7–23.

Cabré, M. T. 1991 – Terminologie ou terminologies? Spécialité linguistique ou

domaine interdisciplinaire, în Meta, XXXVI, 1, pp. 55-63.

Cabré, Maria Teresa 1993 – La terminologia: teoria, metodologia, aplicaciones.

Barcelona: Editorial Antartida/Empuries.

Cabré, M. T. 1998 – La terminologie. Théorie, méthode et applications, Presses de

l’Université d’ Ottawa et Armand Colin.

Cabré, M. T. 1999 – Do we need an autonomous theory of terms?, în Terminology

vol. 5, nr. 1, John Benjamins Publishing Company, pp. 5–19.

Cabré, M. T. 2000 a. – Terminologie et linguistique: la théorie des portes, în

Cahiers du Rifal nr. 21, Terminologie et diversité culturelle, pp. 10-15.

Cabré, M. T. 2000 b. – Elements for a theory of terminology: Towards an

alternative paradigm în Terminology vol. 6, nr. 1, John Benjamins

Publishing Company, pp. 35–57.

Cabré, M. T. 2000 c. – Sur la représentation mentale des concepts: bases pour une

tentative de modélisation, în H. Béjoint şi Ph. Thoiron 2000, pp.20-37.

Cabré, M. T. şi Adelstein. A 2002 – The Specificity of Units with Specialized

Meaning: Polysemy as Explanatory Factor în D.E.L.T.A. nr.

233

18:ESPECIAL, São Paulo, pp. 1-25.

Cabré, M. T. 2003 – Theories of terminology. Their description, prescription and

explanation în Terminology vol. 9, nr. 2, John Benjamins Publishing

Company, pp. 163-199.

Cabré, M. T. 2004 Estopa R. şi J. Feliu – A Specialised Knowledge Base: From

Distributed Information to the Specialised Dictionary Construction,

Proceedings of the Eleventh EURALEX International Congress, Vol. 3,

Lorient: Université de Bretagne Sud, pp. 867-872.

Cabré, M. T. 2007 – Terminos y palabras en los diccionarios în Vernetzungen:

Bedeutung in Wort, Satz und Text. Festschrift für Gerd Wotjak zum 65.

Geburtstag, Cuartero Otal, J.; Emsel, M. (ed.).Frankfurt am Main: Peter

Lang, pp. 71 - 84.

Calvet, Louis-Jean 1993 – La Sociolinguistique. Paris: Presses universitaires de

France. (Collection Que Sais-je? nr. 2731.)

Candel, D. 1984 – La polysémie en langue de spécialité, La Banque des mots,

Paris, CILF.

Candel, D. 1993 – Le discours définitoire: variations discursives chez les

scientifiques, în Moirand, Sophie/Bouacha, Abdelmadjid Ali/Beacco,

Jean-Claude/Collinot, André (éds.), Parcours linguistiques de discours

spécialisés Colloque en 29 Sorbonne les 23-24-25 septembre 1992. Berne:

Peter Lang, pp. 33-44. (Sciences pour la communication 41.)

Cepraga L. 2004/2005 – Analiza semantico-structurală a terminologiei

managementului economic în limba română, teză de doctorat, Academia

de Studii Economice din Moldova, Chişinău.

Charaudeau P. 1997 – Les discours d’information médiatique. La construction du

miroir social, Paris, Nathan.

ChiŃoran D. 1965 – ColocaŃie şi sens. O contribuŃie la studiul sensului elementelor

lexicale, în Studii şi cercetări lingvistice, Bucureşti, nr. 5, pp. 654-667.

Condamines A. şi Rebeyrolle J. 1997 a. – Point de vue en langue spécialisée în

Meta, XLII, 1, pp. 174-184.

Condamines A. şi J. Rebeyrolle 1997 b. – Utilisation d'outils dans la constitution

234

de Bases de Connaissances Terminologiques : Expérimentation, Limites,

Définition d'une méthodologie. Actes des 1ères J.S.T. de l'AUPELF-UREF,

pp. 529-535.

Condamines A. şi Rebeyrolle J. 2004 – Variation de la Terminologie dans le

Temps: une Méthode Linguistique pour Mesurer l’Évolution de la

Connaissance en Corpus în Actes Euralex International Congress,

Université de Lorient, Lorient, France, pp.547-557.

Considine J. 1997 – Etymology and the Oxford English Dictionary: a response, în

International Journal of Lexicography, 10(3):234-236, Oxford University

Press, USA.

Costa R. 2001 – Pressupostos teóricos e metodológicos para a extracção

automáticade termos multilexémicos, Thèse de Doctorat, Universidade

Nova de Lisboa, Lisboa.

Costa R. şi Silva R. 2004 – The Verb in the Terminological Collocations. A

Contribution to the Development of a Morphological Analyser.

MorphoComp, în Lino T., Xavier F., Ferreira F., Costa R. şi Silva R.

(éds.), în Proceedings of the IV International Conference on Language

Resources and Evaluation — LREC 2004, vol. IV, Lisbon, ELRA,

pp. 1531-1534.

Costa R. 2005 a. – Texte, terme et contexte, în Préactes des Journeés scientifiques

AUF-LTT, Mots, termes et contextes.

Costa R. 2005 b. – Pluralité des approches théoriques en Terminologie, în

Proceedings of LSP 2005 – New Trends in Specialized Discourse,

Bergamo, Genève, Springer-Verlag.

Costa R. 2005 c. – Corpus de spécialité : une question de types ou de genres de

textes ou de discours, în Actes du Colloque en Hommage à Philippe

Thoiron, Lyon.

Costa R. şi Silva R. 2005 – An approach towards the linguistic dimension of

Terminology, în Proceedings of CIT.

Coteanu, I. 1985 – Limba Română Contemporană. Vocabularul, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, pp. 58-59.

235

Coteanu, I. 1987 – Din nou despre impactul terminologiei tehnico-ştiinŃifice, în

Limba română, XXXVI, nr.3, pp.185-192.

Coteanu, I. 1990 – Terminologia tehnico-ştiinŃifică. Aspecte, probleme, în Limba

română, XXXIX, nr. 2, p. 100.

Coteanu, I. 1991, 1992 – Vocabularul limbii române, în Societatea de ŞtiinŃe

Filologice din România, Buletinul SocietăŃii pe anii 1991-1992.

Cusin-Berche, F. 1993 – Le management en oeuvre(s) : discours

lexicographiques, terminographiques et technographiques, în Moirand,

Sophie/ Abdelmadjid, Ali/Beacco, Jean-Claude/Collinot, André (éds.)

Parcours discours spécialisés. Colloque en Sorbonne les 23-24-25

septembre Peter Lang, pp. 145-158. (Sciences pour la communication 41.)

Cruse, D.A. 1986 – Lexical Semantics Cambridge University Press Delavigne, V.

şi Bouveret, M. (dir.) 1999, Sémantique des termes spécialisés, coll.

Dyalang, Rouen (France), Publications de l’Université de Rouen.

Depecker L. 2000 – Le signe entre signifié et concept, în Le sens en

terminologie (éd. H. Béjoint et P. Thoiron). Presses Universitaires de

Lyon.

Depecker, L. 2002 – Entre signe et concept. Eléments de terminologie générale,

Presses Sorbonne Nouvelle, Paris.

Desmet, I. şi Samy Boutayeb 1994 – Terms and words: propositions

for terminology în Terminology vol.1 nr. 2, pp.303-325.

Desmet I. 1998 – Caractéristiques sémantiques, syntaxiques et discursives des

vocabulaires spécialisés. Quelques données théoriques et pratiques pour la

lexicographie spécialisée, în Actes du 2e Colloque de Linguistique

Appliquée, Les linguistiques appliquées et les sciences du langage,

Strasbourg, Cofdela Publications, pp. 292-305.

Desmet I. 2005 – Variabilité et variation en terminologie et langues spécialisées:

discours, textes et contextes, în Préactes des Journeés scientifiques

AUF-LTT, Mots, termes et contextes.

Dimitrescu, F. 2005 – Dinamica lexicului românesc – ieri şi azi, Clusium. Logos,

Cluj şi Bucureşti.

236

Ennis, Lisa A. 2005 – The Evolution of Technostress, în Computers in Libraries,

pp. 10-12.

Felber, H. 1987 – Manuel de terminologie, Unesco, Infoterm.

Feldman C.F. 2002 – Les genres du discours comme modèles mentaux et culturels :

l’interprétation dans une communauté culturelle, în Une introduction aux

sciences de la culture, Paris, PUF, pp. 215-228.

Fillmore, Ch. şi B. T. S. Atkins. 2000 – Describing Polysemy: The

Case of Crawl. In: Ravin, Yael şi Claudia Leacock (eds.). 2000.

Polysemy. Theoretical and computational approaches. Oxford: Oxford

University Press, pp. 91-110.

Gambier, Y. 1987 – Problèmes terminologiques des pluies acides: Pour une

socio-terminologie în Meta, XXXII, nr.3, pp. 314-320, Les Presses de

l'Université de Montréal.

Gambier, Y. 1991 – Travail et vocabulaire spécialisés: Prolégomènes à une

socio-terminologie” în Meta, XXXVI, 1, Les Presses de

l'Université de Montréal, pp. 8-15.

Gambier,Y. 1993 – Présupposés de la terminologie: vers une remise en cause în

TEXTconText 8/3-4, pp.155-176.

Gaudin, F. 1993 a. – Pour une socioterminologie: Des problèmes pratiques aux

pratiques institutionnelles. Rouen: Publications de l'Université de Rouen.

Gaudin, F. 1993 b. – Socioterminologie: du signe au sens, construction d’un

champ, în Meta, XXXVIII, nr.2, pp. 293-301, Les Presses de l'Université

de Montréal.

Gaudin, F. 1996 – Terminologie : l'ombre du concept, în Meta, XLI, nr.4, Presses

de l'Université de Montréal, pp. 604-621.

Gaudin, F. 2003 – Socioterminologie.Une approche sociolinguistique de la

terminologie, Edition Duculot, Bruxelles.

Geeraerts, D. 1990 – The lexicographical treatment of prototypical

polysemy. In: TSOHATSIDIS, Savas (ed.) Meanings and prototypes:

studies in linguistic categorisation. London: Routledge, pp.195-210.

Geeraerts, D., Grondelaers, S. şi P. Bakema. 1994 – The Structure of lexical

237

variation meaning, naming, and context. Berlin: Mouton de Gruyter.

Gentilhomme, Y. 1994 – L'éclatement du signifié dans les discours

technoscientifiques. Cahiers de lexicologie, vol. LXIV, pp 5-35.

Gentilhomme, Y. 2000 – Termes et textes mathématiques. Réflexions linguistiques

non standard, în Cahiers de lexicologie, vol. LXXVI, pp. 57-89.

Graur, Al. 1968 – TendinŃele actuale ale limbii române, Bucureşti, Editura

ŞtiinŃifică.

Guilbert, L. 1973 – La spécificité du terme scientifique et technique. Langue

Française, vol 17, pp. 5-17.

Haastrup, K. 1991 – Lexical Inferencing Procedures or Talking about Words,

Gunter Narr Verlag Tubingen.

Halskov, J. 2004 – New Terms from the Net – when is a term a term? în SPRINT,

2/2004, Copenhagen Business School.

Halskov, J. 2005 a. – Probing the Properties of Determinologization : The

DiaSketch, în Lambda vol. 29, Copenhagen Business School, pp. 39-63.

Halskov, J. 2005 b. – Determinologized Usage Patterns as a Filter in Web-Based

Term Extraction Systems, în Proceedings of the 3rd Computational

Linguistics in the North-East workshop (CLINE 2005), Gatineau, Canada.

Halskov, J. 2005 c. – DiaSketching as a Filter in Web-Based Term Extraction

Systems, în Bodil Nistrup Madsen, Hanne Erdman Thomsen (eds.),

Terminology and Content Development (TKE 2005) : 7th

International Conference on Terminology and Knowledge Engineering,

Litera, 2005. pp. 397-408.

Halskov, J. 2007 – The semiautomatic expansion of existing terminological

ontologies using knowledge patterns discovered on the WWW : An

implementation and evaluation. (PhD Series).

Hristea, Th. 1975 – Calcul internaŃional, în Studii şi cercetări lingvistice, XXIV,

nr.5.

Hristea, Th. 1984 – Sinteze de limba română, ed. a III-a, Bucureşti, Editura

Albatros.

Humbley, J. 1997 – Is terminology specialized lexicography? The experience of

238

French-speaking countries. Hermes 18, 13-31.

Humbley, J. 2004. – La réception de l’oeuvre d’Eugen Wüster dans les pays de

langue française Cahier du C.I.E.L. 2004, pp. 33-51.

Jacques, M.P. et Soubeille, A.M. 2000 – Partage des termes, partage des

connaissances? Construire une modélisation unique de plusieurs corpus,

IC'2000 Journées Francophones d'Ingénierie de la connaissance,

pp. 313- 324, Toulouse. Institut de Recherche en Informatique de

Toulouse.

Järvi, O. 2001 – From Precise Terms to Fuzzy Words - from Bad to Worse in

Terminology Science? în IITF Journal vol. 12, nr. 1-2, pp. 85-88.

Jacques, M. P. 2001 – Polysémie et phénomènes discursifs dans les textes

spécialisés, Séminaire de l'ERSS, Toulouse.

Jacques, M. P. 2001 – Analyse de corpus pour l'étude de la variation

terminologique, Journée Linguistique de Corpus organisée par l'AFLA

(Association Française de Linguistique Appliquée), Lorient.

Jacques, M. P. 2005 – Pourquoi une linguistique de corpus ? în G. Williams (Ed.),

La linguistique de corpus, pp. 21-30. Rennes: Presses Universitaires de

Rennes. Actes des 2èmes journées Linguistique de Corpus à Lorient.

Jacobi, D. 1989 – Reformulation et transposition dans les manuels scientifiques,

Cahiers du CRELEF, Université de Besançon, XXVIII nr. 1-2, pp. 7-21.

Kageura, K. 1995 – Toward the theoretical study of terms — A sketch from the

linguistic viewpoint. Terminology II nr. 2 pp. 239–258.

Kageura, K. 1998/1999 – Theories of terminology: A quest for a framework for

the study of term formation. Terminology V nr.1 pp. 21–40.

Kageura, K. 2002 – The Dynamics of Terminology - a descriptive theory of term

formation and terminological growth John Benjamins.

Kelly, J. 1996 – Wide and Narrow Interdisciplinarity, în Journal of General

Education, 45, 2: 95-113.

Kilgarriff, A., D. Tugwell 2001 – WORD SKETCH: Extraction and Display of

Significant Collocations for Lexicography în Proceedings of ACL 2001,

Toulouse, France, pp. 32-38.

239

Kilgarriff, A. 2004 – The sketch engine în Proceedings of the 11th EuraLex

International Congress.

Kleiber, G. 1999 – Problèmes de sémantique. La polysémie en questions

Villeneuve d’Ascq, Presses universitaires du Septentrion.

Klein, J.T. 1990 – Interdisciplinarity: History, Theory, and Practice, Detroit,

Wayne State University Press.

Klein, J.T. 1996 – Crossing Boundaries: Knowledge, Disciplinarities, and

Interdisciplinarities, Charlottesville, University Press of Virginia.

Klein, J.T., W. Grossenbacher-Mansuy, R. W. Scholz, M. Welti (eds.). 2001 –

Transdisciplinarity, Joint Problem Solving among Science, Technology,

and Society, Basel, Birkhäuser.

Klein, J.T. – The Taxonomy of Interdisciplinarity

(http://www.ndsciencehumanitiespolicy.org/oup2/itoc/KleinTaxonomy.pdf).

Koch, P. 2000 – Pour une approche cognitive du changement sémantique lexical :

aspect onomasiologique în J. François (ed.), Théories contemporaines du

changement sémantique, pp.75-96, Leuven: Peeters (Société de

Linguistique de Paris).

Kockelmans, J.J. 1979 – Science and Discipline: Some Historical and Critical

Reflections şi Why Interdisciplinarity? în Interdisciplinarity and Higher

Education, J. J. Kockelmans (ed). pp, 11-48, 123-60, University Park,

Pennsylvania University Press.

Kocourek, R. 1981 – Prerequisites for an applicable linguistic theory of

terminology, în Actes du 5e Congrès de l’Association internationale de

linguistique appliquée, Québec, Presses de l’Université Laval,

pp. 216–228.

L’Homme, M. 1998 – Le statut du verbe en langue de spécialité et sa

description lexicographique în Cahiers de lexicologie 73.2,

pp. 61- 84.

L’Homme, M. 2000 – Les enseignements d’un mot polysémique sur les modèles de

la terminologie în Cahiers de Grammaire 25, Sémantique et Corpus,

pp. 71-91.

240

L’Homme, M. 2003 – Terminology during the past decade în Terminology vol. 9,

nr.2, John Benjamins Publishing Company, pp.151–161.

L’Homme M. 2004 a. – La terminologie : principes et techniques, Montréal, Presses

de l’Université de Montréal.

L’Homme M. 2004 b. – Sélection des termes dans un corpus d’informatique:

comparaison de corpus et critères lexico-sémantiques în Euralex

International Congress. Proceedings, Lorient, France, pp.583-593.

L’ Homme M. 2004 c: A Lexico-semantic Approach to the Structuring of

Terminology, CompuTerm 2004 - 3rd International Workshop on

Computational Terminology.

L’Homme, M. 2005 – Sur la notion de terme în Meta L, nr. 4, pp. 1113-1132.

Lakoff, G. 1987 – Women, fire and other dangerous things: what categories

reveal about the mind. Chicago, University of Chicago Press, 1990.

Lara, L. F. 1998/1999 – Concepts and Term Hierarchy, în Terminology, vol. 5, nr.1,

pp. 59-76.

Leech, G. 1991 – The state of the art in corpus linguistics, în K. Aijmer şi

B. Altenberg (eds.), English Corpus Linguistics: Studies in Honour of

J. Starvik, London, Longman, pp. 8-29.

Lerat, P. 1989 – Les fondements théoriques de la terminologie, în La Banque des â

mots, nr. special, CILF, pp.51-62.

Lerat, P. 1995 – Les langues spécialisées, Presses Universitaires de France, Paris.

Lerat, P. 2005 – Du bon usage du Web en terminologie în Béjoint, H. şi Maniez, F.

De la mesure dans les termes, Lyon , Presses Universitaires de Lyon,

pp. 124-133.

Loffler-Laurian, A. M. 1983 – Typologie des discours scientifiques: deux approches

în Études de linguistique appliquée, 51, pp. 8-20.

Loffler-Laurian, A. M. 1994 – Les définitions dans la vulgarisation scientifique, în

D. Candel (ed.), Français scientifique et technique et dictionnaire de

langue, coll. Études de sémantique lexicale, CNRS, Institut national de la

langue française, Paris, Didier Érudition, pp. 93-112.

Maingueneau D. 1992 – Le tour ethnolinguistique de l’analyse du discours, în

241

Langages 105, Larousse, Paris, pp. 114-125.

Maingueneau D. 1998 – Analyser les textes de communication, Paris, Dunod.

Martin, A. 1972 – Esquisse d'une analyse formelle de la polysémie, TraLiLi, vol. 1,

nr. 10, Université de Metz-Strasbourg, pp. 125-136.

Martin, A. 1979 – La polysémie verbale, esquisse d'une typologie formelle,

TraLiLi, vol. 1, nr. 17, pp. 251- 261.

McArthur T. 1986 – Worlds of reference. Lexicography, learning and language

from the clay tablet to the computer, Cambridge University Press, London.

Melby, A. K. 1995 – The Possibility of Language, John Benjamins

Meyer, I, Miller, D. şi Michaud, D. 1991 – Terminologie et analyse notionnelle

assistée par ordinateur, în Actes du colloque international sur les

industries de la langue, Québec, Office de la langue française,

pp. 187-199.

Meyer, I. şi K. Mackintosh 1996 a. – Refining the terminographer’s

concept - analysis methods: How can phraseology help? în Terminology,

vol. 3, nr.1, pp. 1-26.

Meyer, I. şi K. Mackintosh 1996 b. – The corpus from a terminographer’s

viewpoint , în International Journal of Corpus Linguistics, vol. 1, nr.2,

pp. 257-285.

Meyer, I., Mackintosh, K. şi V. Krista 1997 a. – The Reality of virtual: on the

Lexical Implications of Becoming a Knowledge Society, în Lexicology,

vol. 3, nr. 1, pp. 129-163.

Meyer, I., Zaluski, V. şi Mackintosh, K. 1997 b. – A Conceptual and Structural

Analysis of Metaphorical Internet Terms, în Terminology, vol. 4, nr. 1,

pp. 1-33.

Meyer, I., Mackintosh, K. şi V. Krista. 1998 a. – From Virtual Sex to Virtual

Dictionaries: On the Analysis and Description of a De-terminologized

Word, în Proceedings of EURALEX 98, pp. 645-654.

Meyer, I., Zaluski, V., Mackintosh, K. şi Foz, C. 1998. b. – Metaphorical Internet

Terminology in English and French, în Proceedings of EURALEX 98,

pp. 523-531.

242

Meyer, I., Zaluski, V., Mackintosh, K. şi Foz, C. 1998. c. – La terminologie

métaphorique d' Internet: Aspects notionnels, structurels and

traductionnels, în La mémoire des mots : Actes des Ves journées

scientifiques AUPELF/UREF, pp. 637-646.

Meyer, I. şi Mackintosh, K. 2000 a. – L’ étirement du sens terminologique, aperçu

du phénomène de la detérminologisation, în H. Béjoint şi Ph. Thoiron

2000, pp.198-217.

Meyer, I. şi K. Mackintosh 2000 b. – When terms move into our everyday lives: An

overview of de-terminologization, în Terminology vol. 6, nr.1,

John Benjamins, pp. 111-138.

Meyer, I. 2004 a. – Computer words (I) în MED Magazine (The monthly webzine

of the Macmillan English Dictionaries), nr. 22, Macmillan Publishers

Limited.

(http://www.macmillandictionaries.com/MEDMagazine/September2004/22-

Language-Awareness-Computer-Words-UK.htm)

Meyer, I. 2004 b. – Computer words (II) în MED Magazine (The monthly webzine

of the Macmillan English Dictionaries), nr. 23, Macmillan Publishers

Limited.

(http://www.macmillandictionaries.com/MED-Magazine/October2004/23-

Language-Awareness-Computer-Words-UK.htm)

Mortureux M.F. 1997 – La lexicologie entre langue et discours, Ed.Sedes, Paris.

Myking, J. 2000 – Sosioterminologi - Ein modell for Norden? în I Terminologins

tjänst - Festskrift för Heribert Picht på 60-årsdagen, University of Vaasa.

Neveu, F 2005 – Un aspect de l’apport des corpus à la terminologie linguistique :

l’alignement în Préactes des Journeés scientifiques AUF-LTT, Mots,

termes et contextes.

Nyckees, V. 2000 – Changement de sens et déterminisme socio-culturel, în

Théories contemporaines du changement sémantique, Leuven: Peeters

Société de Linguistique de Paris, pp.31-58.

Pavel, E şi Rucăreanu C. 2001 – Introducere în terminologie, Editura Academiei Române, Bucureşti.

243

Pană Dindelegan G. 1997 – Terminologia lingvistică actuală între tradiŃie şi

inovaŃie, în Limbă şi literatură, an XLII, vol. II, p. 5.

Pearson, J. 1998 – Terms in Context, John Benjamins

Poibeau, Th. 2005 – Parcours interprétatifs et terminologie, Actes du colloque

Terminologie et Intelligence Artificielle (TIA'05), Rouen.

Preda I. 1992 – ÎmbogăŃirea lexico-semantică a limbii române actuale. (Cu privire

specială la perioada postdecembristă) (III), în Limba română, XLI,

nr. 11-12.

Pustejovsky, James. 1995 – The Generative Lexicon. Cambridge, MIT Press.

Rapaport, William J. 2005 – In Defense of Contextual Vocabulary Acquisition:

How to Do Things with Words in Context, în A. Dey et al. (eds.),

Proceedings of the 5th International and Interdisciplinary Conference on

Modeling and Using , Berlin: Springer-Verlag Lecture Notes in Artificial

Intelligence 3554, pp. 396-409.

Rastier, F. 1994 a. – Sémantique interprétative, Paris, PUF.

Rastier, F. 1994 b. – Tropes et sémantique linguistique», Langue française, nr. 101,

pp. 56-78.

Rastier, F. 1995 – Le terme entre ontologie et discours, în Banque des mots, nr.7,

p 45 ş.u.

Ravin, Y. şi Claudia L. 2000 – Polysemy: an Overview, în Ravin, Y. şi

C. Leacock (eds.) Polysemy. Theoretical and computational

approaches, Oxford: Oxford University Press, pp. 1-29.

Rebeyrolle J. 1995 – Polysémie dans les langues spécialisées : une question de

point de vue ? Mémoire de DEA de sciences du langage, Toulouse.

Récanati, F. 1997 – La polysémie contre le fixisme. In: Langue Française nr.113,

pp. 107-123.

Rey, A. 1998/1999. Terminology between the experience of reality and the

command of signs, în Terminology, vol. 5 nr.1, pp. 121-134.

Riggs, F. 1984 – The CONTA Conference Proceedings of the Conference on

Conceptual and Terminological Analysis in the Social Sciences.

Frankfurt, Indeks Verlag.

244

Riggs, F. 1988 a. – The Interdisciplinary Tower of Babel, în International Social

Science Journal, 126, p. 577-592.

Riggs, Fred W. 1988 b. – The INTERCOCTA Manual; Towards an International

Encyclopaedia of Social Science Terms. Paris, UNESCO.

Rizescu, I. 1958 – ContribuŃii la studiul calcului lingvistic, Editura Academiei,

Bucureşti.

Rondeau, G. 1983 – Introduction à la terminologie, ed. a 2-a, Chicoutimi, Gaëtan

Morin.

RovenŃa-Frumuşani, D.1991 – Introducere în semiotică, Editura UniversităŃii din

Bucureşti.

RovenŃa-Frumuşani, D.1994 – Introducere în teoria argumentării, Editura

UniversităŃii din Bucureşti.

RovenŃa-Frumuşani, D.1995 – Semiotica discursului ştiinŃific, Editura ŞtiinŃifică,

Bucureşti.

RovenŃa-Frumuşani, D.1999 – Semiotică, societate, cultură, Iaşi, Editura

Institutul European.

RovenŃa-Frumuşani, D. 2005 – Analiza discursului, Bucureşti, Editura

Tritonic.

Sager, J. C, David D. 1980 – English Special Languages Brandsetter Verlag,

Wiesbaden.

Sager, J. C. 1990 – A Practical Course in Terminology Processing.

Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins.

Sager, J. C. 1999 – In search of a foundation: Towards a theory of the term, în

Terminology vol. 5, nr. 1, pp. 41-57, John Benjamins.

Sager, J. C. 2000 – Pour une approche fonctionnelle de la terminologie, în

Béjoint, H. şi Ph. Thoiron (dirs.) 2000, Le sens en terminologie, Lyon,

Presses Universitaires de Lyon, pp. 40-60.

Schaetzen (De), Caroline ed. 1997– Terminologie et interdisciplinarité, Peeters,

Louvain-la-Neuve.

Schaetzen (De), Caroline 1997 – Chassé-croisé de vocables entre l’informatique et

les disciplines informatisées, în Terminologie et interdisciplinarité, p.123

245

ş.u.

Siblot, P. 1989 – Isotopie et réglage du sens, în Cahiers de praxématique, nr. 12,

Université Paul-Valéry Montpellier III, pp. 91-110.

Silva R., Costa R., Ferreira F. 2004 – Entre langue générale et langue de spécialité.

Une question de collocations, în Étude de Linguistique Appliquée, Didier,

Érudition, Paris, pp. 347-359

Slodzian, M. 1993 – La V.G.T.T. (Vienna general theory of terminology) et la

conception scientifique du monde, în Le langage et l'homme, De Boeck

Université, vol. 28, nr. 4, pp. 223-233.

Slodzian, M. 1994 – La doctrine terminologique, nouvelle théorie du signe au

carrefour de l'universalisme et du logicisme, Alfa, 7-8, pp. 121-136.

Slodzian, M. 1995 – Comment revisiter la doctrine terminologique aujourd’hui? în

La Banque des Mots, nr. special 7/1995, pp. 11-18.

Slodzian, M. 2000 – L’émergence d’une terminologie textuelle et le retour du sens.

în H. Béjoint şi Ph. Thoiron 2000, pp. 61–85.

StoichiŃiou Ichim, A. 1996 – ObservaŃii privind limba engleză în limbajul

publicistic actual (I) în Limbă şi literatură, nr. 2.

StoichiŃiou Ichim, A. 2001 – Vocabularul limbii române actuale. Dinamică.

InfluenŃe. Creativitate, Ed. ALL, Bucureşti.

StoichiŃiou Ichim, A. 2006 – Creativitate lexicală în româna actuală, Editura

UniversităŃii din Bucureşti.

Ştefănescu, A. 2002 – Caracteristici ale limbajului vag în jargonul informaticii, în

Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, coord. Gabriela Pană

Dindelegan, Bucureşti, Editura UniversităŃii din Bucureşti, p.263.

Temmerman, R. 1995 – The process of revitalisation of old words: splicing.

A case study in the extension of reference, în Terminology, vol. 2, nr. 1,

pp. 107-128.

Temmerman, R. 1997 – Questioning the univocity ideal. The difference between

socio-cognitive Terminology and traditional Terminology, în Hermes;

Journal of Linguistics nr. 18, pp. 51-90.

Temmerman, R. 1998 – Towards new ways of terminology description: the

246

sociocognitive approach, Amsterdam: John Benjamins, 2000.

Temmerman, R. 1998/1999 – Why traditional terminology impedes a realistic

description of categories and terms in the life sciences în Terminology vol.

5, nr. 1, John Benjamins Publishing Company, pp. 77–92.

Temmerman, R. 2000 – Towards New Ways of Terminological Description: The

sociocognitive approach, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins.

Thoiron, Ph. şi Béjoint, H. 2000 – Les sens des terms, în Les sens en terminologie,

Travaux du C.R.T.T, Lyon, Presses Universitaires de Lyon, p. 16

Thoiron Ph. şi Béjoint H. 2005: Is terminology a question of terms? în Proceedings

of CIT 2003 – The state of theories, Lisboa, Colibri.

Toft, B. 2001 – Review of ‘Towards New Ways of Terminology Description; the

sociocognitive approach’ by Rita Temmerman 2000, Terminology vol.

7, nr. 1, pp. 125–128.

Toma, A. 2000 – Lexic specializat – matematica, în A. Bidu-Vrănceanu, coord.

pp. 85-118.

Toma, A. 2005 – Interdisciplinaritate şi terminologie matematică: termeni

migratori, în Actele ConferinŃei Catedrei de limba română coord. Gabriela

Pană Dindelegan, Bucureşti, Editura UniversităŃii din Bucureşti,

pp.393-403.

Toma, A. 2006 a – De la analiza terminologică lexicală la analiza terminologică

discursivă. Un exemplu ‘funcŃie', în Actele ConferinŃei Catedrei de limba

română coord. Gabriela Pană Dindelegan, Bucureşti, Editura UniversităŃii

din Bucureşti, pp.329-335.

Toma, A. 2006 b – Lingvistică şi matematică: terminologie, limbaj, discurs,

Editura UniversităŃii din Bucureşti.

Trif R. 2006 – InfluenŃa limbii engleze asupra limbii române în terminologia

informaticii, Bucureşti, Academia Română.

Van Campenhoudt, M. 2006 – Que nous reste-t -il d’Eugen Wüster în Colloque

international Eugen Wüster et la terminologie de l’École de Vienne,

Université de Paris 7.

Varga C. 2006 – Instrumente informatice implicate în cercetarea terminologică,

247

UniTerm nr. 4.

Vasiliu, Em. 1986 – DefiniŃia sensului sau definiŃia obiectului? în

Studii şi cercetări lingvistice, XXXVII, 2, p.85 ş.u.

Verstiggel, J.C. 1997 – Le rôle du contexte dans la construction de la signification,

François şi Denhière (dir.), Sémantique linguistique et psychologie

cognitive. Aspects théoriques et expérimentaux, Presses Universitaires de

Grenoble, pp. 19-50.

Victorri, B. şi C. Fuchs 1996 – La polysémie. Construction dynamique du sens,

Hermès.

Victorri B. 1997 – La polysémie: un artefact de la linguistique? în Revue de

sémantique et de pragmatique, nr. 2.

Vrânceanu, A. 2000 – Lexic specializat – arte plastice, în A. Bidu-Vrănceanu,

coord. pp. 165-177.

Wüster, E. 1982: Exposé illustré et terminologique de la nomination du monde, în

Travaux de terminologie, nr. 2, Québec, GIRSTERM, Université Laval,

pp. 27-76.

Wüster, E. 1991 – Einführung in die allgemeine Terminologielehre und

terminologische Lexikographie. Bonn: Romanistischer Verlag, 3. Auflage,

orig. 1979.

Zgardan N. şi A. Vartic 2008 – Terminologia între dogme şi realitate, în Lucrările

primului simpozion internaŃional de lingvistică, Bucureşti, Editura

UniversităŃii din Bucureşti, pp.241-248.

Zawada, B. E. şi P. Swanepoel. 1994 – On the empirical inadequacy

of terminological concept theories: A case for prototype theory în

Terminology vol. 1, nr. 2, pp. 253–275.

Zafiu, R. 2001 a. – Diversitatea stilistică în româna actuală., (informatica –

pp. 86-90), Editura UniversităŃii din Bucureşti.

Zafiu, R. 2001 b. – Situl, saitul..., în „România literară” , 2001, nr. 20, p.4.

Zafiu, R. 2001 c. – A hackui, a hacui, în „România literară” , 2001, nr. 25, p.10.

248

DICłIONARE

DEX – DicŃionar explicativ al limbii române, ed. a 2-a, coord. Ion Coteanu,

Luiza şi Mircea Seche, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998.

DEXI – DicŃionar explicativ ilustrat al limbii române, coord. Eugenia Dima, Ed.

ARC& GUNIVAS, 2007.

DCR – DicŃionar de cuvinte recente, ed. a 2- a, Florica Dimitrescu, Ed. Logos,

1997.

DLR – DicŃionarul limbii române. Serie nouă, Editura Academiei 1965 şi urm.

MDA – Micul dicŃionar academic, Academia Română, Institutul de lingvistică

„I. Iordan – Al. Rosetti”, redactori responsabili acad. Marius Sala şi

Ion Dănăilă, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2001-2003.

MDN – Marele dicŃionar de neologisme, Marcu Florin, Ed. Saeculum Vizual,

2008.

NDU – Noul dicŃionar universal al limbii române, ed. a 3-a, Ioan Oprea, Carmen

Gabriela Pamfil, Radu Rodica, Zăstroiu Victoria, Ed. Litera

InternaŃional, 2008.

NODEX – Noul dicŃionar explicativ al limbii române, Ed. Litera InternaŃional,

2009 (CD-ROM).

DE – DicŃionar enciclopedic, I-VII, coord. Marcel D. Popa, Ed. ŞtiinŃifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1993-2009.

***

DSL – DicŃionar de ştiinŃe ale limbii, Ed. a 2-a, Bidu-Vrănceanu, A., Călăraşu,

C., Ionescu-Ruxăndoiu, L, , Mancaş, M., Pană Dindelegan, G, , Ed.

Nemira, Bucureşti, 2001-2005.

***

LONGMAN – Longman Dictionary of English Language and Culture, 3rd Edition

Pearson Education Limited, 2005.

– Longman Dictionary of Contemporary English 4th Edition Pearson

Education Limited, 2005.

249

– Longman Dictionary of Contemporary English 5th Edition Pearson

Education Limited, 2009.

OXFORD – The Compact Oxford English Dictionary of Current English, 3rd

Edition, Oxford University Press, 2005.

– Oxford Advanced Learner’s Dictionary, 7th Revised Edition,

Hornby, A. S., Oxford University Press, 2007.

PENGUIN – The Penguin English Dictionary, 3rd edition, Robert Allen, Penguin

Books Ltd. 2007.

***

DicŃionar de informatică, Valentin Cristea, Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică,

Bucureşti, 1981.

Dictionnaire d’ informatique, 4ème édition revue et augmentée, Ginguay M.,

Lauret A., Masson, Paris, 1990.

P.C. Manualul începătorului, Marinescu Dan, Trandafirescu Mihai, Editura Teora,

Bucureşti, 1993.

DicŃionar explicativ de calculatoare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1994.

DicŃionar explicativ de calculatoare englez-român şi român-englez, Ban

Marcel-Teodor, Mireştean Alin-Tavi, Miclea Manuel, Miclea Cristian,

Editura Atelierele Tipografice Metropol, Timişoara, 1994.

Glosar de termeni informatici român-englez-francez, Matei Dan, Glosarele

TermRom, nr. 1, Bucureşti, 1995.

DicŃionar explicativ de calculatoare, Pfaffenberger, Bryan, (traducere din limba

engleză de Liliana Dăbuleanu), Ed. Teora, Bucureşti, 1996.

DicŃionar P.C., Margolis Philip, (Traducere din limba engleză de Gabriel

Gheorghiu), Ed. Nemira, Bucureşti, 1997.

Microsoft Computer Dictionary 4th ed., Bahn Christey, Microsoft Press,

Washington 1999.

DicŃionar de informatică, coord. Pierre Morvan (LAROUSSE), Ed. Niculescu,

Bucureşti, 2003.

250

DicŃionar de informatică englez-roman, Ionescu-CruŃan, Nicolae, Ed. Litera, 2004.

DicŃionar de informatică aplicată şi tehnologia informaŃiei, Vasile Sergiu Adrian,

Ed. Sitech, Bucureşti, 2009.

***

DICłIONARE ON-LINE:

ALLWORDS.COM MULTI-LINGUAL DICTIONARY

http://www.allwords.com/

AMERICAN HERITAGE DICTIONARY OF THE ENGLISH LANGUAGE

http://education.yahoo.com/reference/dictionary/

ANSWERS.COM

http://www.answers.com/

CAMBRIDGE ADVANCED LEARNER'S DICTIONARY

http://dictionary.cambridge.org/

CAMBRIDGE DICTIONARY OF AMERICAN ENGLISH

http://dictionary.cambridge.org/Default.asp?dict=A

COLLINS COBUILD ENGLISH DICTIONARY FOR ADVANCED

LEARNERS 4TH EDITION

http://dictionary.reverso.net/english-cobuild/

COLLINS ENGLISH DICTIONARY 5TH EDITION

http://dictionary.reverso.net/english-definition/STATE

COMPACT OXFORD ENGLISH DICTIONARY OF CURRENT ENGLISH –

http://www.askoxford.com/dictionaries/compact_oed/?view=uk

DICOINFO – Le dictionnaire fondamental de l’informatique et de l’Internet,

développé par l'équipe ÉCLECTIK de l'Observatoire de linguistique Sens-Texte,

Université de Montréal.

http://olst.ling.umontreal.ca/dicoinfo/

DICOREALITER Lexicul termenilor de baza din informatică,

Lexic panlatin al internetului, Lexic panlatin al comerŃului electronic

251

http://dtil.unilat.org/realiter/search.php?lang=rum

DICTIONARY.COM

http://dictionary.reference.com/

DICTIONARY/THESAURUS

http://www.thefreedictionary.com/

ENCARTA® WORLD ENGLISH DICTIONARY [NORTH AMERICAN

EDITION]

http://encarta.msn.com/encnet/features/dictionary/dictionaryhome.aspx

FREE DICTIONARY

http://www.freedictionary.org/

INFOPLEASE DICTIONARY

http://dictionary.infoplease.com/

KARBO'S DICTIONARY

http://www.karbosguide.com/

LONGMAN ENGLISH DICTIONARY ONLINE

http://www.ldoceonline.com/

MERRIAM-WEBSTER'S ONLINE DICTIONARY, 11TH EDITION

http://www.merriam-webster.com/

MNEMONIC DICTIONARY

http://www.mnemonicdictionary.com/

ONLINE ETYMOLOGY DICTIONARY

http://www.etymonline.com/

ONELOOK DICTIONARY SEARCH

http://www.onelook.com/

RHYMEZONE

http://www.rhymezone.com/

THE WORDSMYTH ENGLISH DICTIONARY-THESAURUS

http://www.wordsmyth.net/

ULTRALINGUA ENGLISH DICTIONARY

http://ultralingua.com/onlinedictionary/

WEBSTER'S NEW WORLD COLLEGE DICTIONARY, 4TH ED.

252

http://www.yourdictionary.com/

WEBSTER'S REVISED UNABRIDGED

http://humanities.uchicago.edu/orgs/ARTFL/forms_unrest/webster.form.html

WIKIPEDIA, THE FREE ENCYCLOPEDIA

http://www.wikipedia.org/

WIKTIONARY

http://en.wiktionary.org/wiki/Wiktionary:Main_Page

WORDNET 3.0 VOCABULARY HELPER

http://poets.notredame.ac.jp/cgi-bin/wn

***

CCI COMPUTER

http://www.computeruser.com/resources/dictionary/get_by_index/a/

COMPUTER TELEPHONY & ELECTRONICS DICTIONARY AND

GLOSSARY

http://www.csgnetwork.com/glossary.html

CYBERNETICS AND SYSTEMS

http://pespmc1.vub.ac.be/ASC/INdexASC.html

DATABASE GLOSSARY

http://databases.about.com/od/administration/a/glossary.htm

FREE ON-LINE DICTIONARY OF COMPUTING

http://foldoc.org/Free+On-line+Dictionary+of+Computing

GLOSSARY OF INTERNET TERMS

http://www.walthowe.com/glossary/

HACKING LEXICON

http://www.linuxsecurity.com/resource_files/documentation/hacking-dict.html

ILC INTERNET TERMS

http://www.matisse.net/files/glossary.html

I T GLOSSARY

http://glossary.westnetinc.com/glossary.php

NETLINGO

253

http://www.netlingo.com/index.php

TECH TERMS COMPUTER DICTIONARY

http://www.techterms.com/

TECHNOLOGY TERMS AND ACRONYMS

http://www.oasismanagement.com/TECHNOLOGY/GLOSSARY/index.html

THE INTERNET OWNER'S MANUAL

http://www.learnthenet.com/english/index.html

WEB HOSTING GLOSSARY

http://www.webhostingratings.com/glossary.html

WEBOPEDIA

http://www.webopedia.com/

WHATIS.COM

http://whatis.techtarget.com/

WINDOWS API GUIDE

http://www.developer.com/net/asp/article.php/1756291

254

IZVOARE

„22”, săptămânal, Bucureşti.

„Academia CaŃavencu” (A.C.), săptămânal, Bucureşti.

„Adevărul” (A.), săptămânal, Bucureşti.

„Banii Noştri” (B.N.), săptămânal, Bucureşti.

„Bursa” (B.), săptămânal, Bucureşti.

„Capital” (CA.), săptămânal, Bucureşti.

„Cadran Politic” (C.P.), revistă lunară de analiză şi informare politică, Bucureşti.

„Cotidianul” (CO), cotidian, Bucureşti.

„Dilema Veche” (D.V.), săptămânal, Bucureşti.

„Formula As” (F.A.), săptămânal, Bucureşti.

„Gardianul” (G.), săptămânal, Bucureşti.

„Jurnalul NaŃional” (J.N.), cotidian, Bucureşti.

„România Liberă” (R.L.), cotidian, Bucureşti.

„Săptămâna Financiară” (S.F.), săptămânal, Bucureşti.

„Ziarul Financiar” (Z.F.) săptămânal, Bucureşti.

255

Anexa I: A ACCESA

Banii noştri, 28.06.2004

Si alte institutii financiare acorda imprumuturi persoanelor fizice

Unele conditii sunt mai avantajoase decat cele ce pot fi gasite in ofertele bancare, necerandu-se, de

exemplu, giranti sau asigurari de viata.

Obtinerea unui imprumut este posibila nu numai daca trecem pragul unei sucursale bancare. Ca persoane

fizice, la fel de bine ne putem adresa si altor institutii de pe piata romaneasca pentru accesarea unui credit.

Banii noştri, 13.09.2004

Cat de greu este sa obtii un grant

Foarte greu. Acesta este primul raspuns pe care-l dai cand esti pus in fata intregului proces de acordare a

unui grant. "Multi cred ca aceste reguli complicate nu au cum sa fie respectate in realitate", afirma Giorgio

Ficcarelli, insarcinatul cu afaceri al Delegatiei Europene la Bucuresti. Dar nu numai de procesul birocratic

si greoi prin care se acorda fondurile europene (si care este desenat astfel pentru a introduce pe parcurs

proceduri numeroase de control menite sa preintampine fraudele) le fac uneori prohibitive pentru romani.

Doua metehne autohtone fac accesarea banilor si mai dificila: incapacitatea de a redacta un proiect si lipsa

cofinantarilor. Exista situatii in care cei care reusesc sa schiteze un plan si chiar sa primeasca fonduri sa nu

fie in stare sa deruleze afacerea. Oficialii guvernamentali responsabili cu gestionarea programelor spun ca

au intalnit cazuri in care cei care au primit fonduri au renuntat la proiect motivand ca nu au citit toate

conditiile contractului. "Daca nu inteleg un limbaj tehnic minim, cum sa inteleaga contractul?!" se intreba

retoric unul dintre oficialii guvernamentali. Pe de alta parte, conditia cofinantarii ii face pe multi sa renunte.

In cazul proiectelor ISPA, de pilda, unde se vorbeste de sume foarte mari, comunitatile locale trebuie sa

puna 25% din investitie, bani pe care ii imprumuta de la banci. Aici apar alte doua probleme: gasirea unor

garantii (in cazuri speciale aceste garantii pot fi oferite de consiliile judetene) si pragul de indatorare peste

care nu se poate trece (si aici, Ministerul Finantelor studiaza posibilitatea de a ridica, de la caz la caz acest

prag).

256

Banii noştri, 13.10.2004

Softwin optimizeaza practicile de business pentru domeniul bancar si al asigurarilor

Venind in sprijinul managementului relatiei cu clientii, Softwin a prezentat in cadrul unui seminar cele mai

utilizate practici mondiale si proceduri de business bazate pe solutiile SAP, ce integreaza si optimizeaza

toate interactiunile de marketing, vanzari, service si suport clienti ale unei institutii financiare.

Printre cele mai importante beneficii ce decurg din implementarea solutiei mySAP CRM, pe care se

bazeaza practicile de business respective, se numara atragerea de noi clienti, imbunatatirea imaginii

organizatiei, reducerea timpului de iesire pe piata pentru noile produse, cresterea veniturilor prin atragerea

de clienti valorosi si, nu in ultimul rand, cresterea cotei de piata a institutiilor beneficiare.

De asemenea, au fost prezentate cele mai complete solutii privind planificarea si gestionarea resurselor

corporatiei. Astfel, suita de solutii bazate pe mySAP ERP vine in intampinarea cerintelor institutiilor

financiar-bancare asigurand printre altele reducerea riscurilor financiare, accesarea usoara si transparenta a

informatiei, furnizarea de informatii in timp real, profitabilitate ridicata, costuri operationale reduse,

automatizarea proceselor interne si optimizarea cash-flow-ului.

Banii noştri, 25.10.2004

Pentru a veni in intampinarea nevoilor identificate in cadrul companiilor client, Novensys a pus la punct o

solutie capabila sa acopere toate aspectele vitale pe care se bazeaza procesul decizional: colectarea,

transmiterea, accesarea si analizarea informatiilor.

Banii noştri, 26.10.2004

Mobilitatea acestui serviciu permite accesarea Internetului de oriunde din aria de acoperire a retelei Zapp,

in prezent fiind disponibil in Bucuresti si in toate municipiile resedinta de judet.

Banii noştri, 17,01.2005

Pentru a simplifica lucrurile si a elimina riscul pierderii parolelor, Microsoft a dezvoltat o tehnologie de

acces bazata pe ... amprenta digitala. Este suficient doar sa atingeti cu degetul dispozitivul de recunoastere

a amprentei iar trecerea de la sistemul de recunoastere pe baza de parole la cel bazat pe amprentele digitale

257

se face rapid datorita software-ului intuitiv: la prima accesare a unui site unde ni se cere sa ne identificam,

ne inregistram atat pe baza parolei cat si prin amprenta digitala, iar la urmatoarea accesare vom folosi doar

amprenta ca identificator.

Banii noştri, 22.03.2005

Cu toate ca acest sector este foarte dinamic, rata profitabilitatii pe ansamblu este de aproximativ patru

procente, cu anumite exceptii in diferite ramuri, care ajung pana la peste sapte la suta.

Una din problemele cu care se confrunta IMM-urile este dificultatea cu care acceseaza finantari.

Potrivit acelorasi studii, 82 la suta dintre IMM-uri declara ca au probleme foarte mari sau mari la accesarea

finantarii, iar 58 la suta sunt multumite in mica masura de Codul Muncii sau deloc.

Banii noştri, 18.05.2005

Daca sunteti tanar si doriti sa incepeti o mica afacere, nu trebuie sa mai bateti pe la usile inchise ale

bancilor romanesti, pentru ca Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (ANIMMC) are in

portofoliul de programe de finantare si "Start", un program ce ajuta la dezvoltarea abilitatilor

antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului acestora la finantare.

Programul promoveaza un sistem formativ care sa faciliteze mobilitatea tinerilor intre sistemul de

invatamant si piata fortei de munca, precum si dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale in scopul implicarii

tinerilor in structuri economice private.

"Start" urmareste dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoasterea si gestionarea optima a

resurselor, in vederea adaptarii rapide la rigorile determinate de globalizarea pietelor si integrarea Romaniei

in Uniunea Europeana.

De asemenea, prin acest program se urmareste sprijinirea demararii si dezvoltarii firmelor nou-infiintate

prin facilitarea accesului acestora la finantare, stimularea infiintarii de noi intreprinderi mici si mijlocii

precum si imbunatatirea performantelor economice a microintreprinderilor existente, prin cresterea gradului

de pregatire a personalului acestora sau cresterea potentialului de accesare a surselor de finantare.

258

Banii noştri, 30.05.2005

Nokia si Motorola, la indemana

Motorola v975

Plusuri:

- Stream foarte bun: imaginile afisate prin accesarea unui post local tv sunt suficient de clare, iar viteza de

transmisie a datelor nu oboseste (nu este imagine ca la televizor, pentru ca nu veti gasi niciodata asa ceva,

dar frame-urile sunt suficiente pentru a nu merge "in reluare" cum se spune).

- Camera este suficient de performanta pentru un telefon lansat anul trecut. Zoom-ul merge fara probleme,

astfel incat te poti bucura de poze reusite (la o marime maxima de 640 x 480) sau de un film la 128 x 96.

- Card inclus.

- Meniu usor de utilizat.

- Functii suficiente si intuitive.

- Marimea telefonului este comparabila cu a multor telefoane GSM actuale.

Minusuri:

- Nu are infrarosu si bluetooth.

Banii noştri, 06.06.2005

Studiile mai arata ca un manager are jumatate din timpul de lucru ocupat cu activitati legate de

managementul documentelor, cu sunt schimbul de informatie, comunicare, rapoarte sau decizii.

Problemele curente in companiile cu trafic mare al documentelor vizeaza dificultatea accesului la

informatie in mai multe locatii, intarzierea in accesarea informatiei utile, pierderea unor documente,

intarzieri ale aprobarilor, costuri crescute de depozitare si administrare a arhivelor.

Banii noştri, 07.06.2005

Finantarea se acorda sub forma de Plasament Privat Extern Direct al finantatorului in favoarea firmei

solicitante, in conformitate cu conditiile si termenele contractului de capitalizare cu finantatorul.

Finantatorul accepta ca garantii pentru accesarea fondurilor externe orice fel de colaterale, garantii si

modalitati de garantare a rambursarii capitalului investit, sub forma bancabila.

259

"Emergent Romania - SME Funding Support Program" are in derulare doua programe de finantare,

creditare si investitii in Romania, care se adreseaza IMM-urilor si societatilor comerciale romanesti.

Aceste programe au un buget comun in valoare de aproximativ 100 de milioane de dolari.

Banii noştri, 01.07.2005

Seminariile sunt parte integranta a proiectului de dezvoltare turistica in zona Sibiu-Sighisoara, proiect

implementat sub coordonarea CHF International Romania.

In cadrul evenimentului vor avea loc prezentari si dezbateri pe teme precum suportul Uniunii Europene

pentru IMM-uri, impactul integrarii asupra turismului romanesc sau modalitati de accesare a fondurilor

Uniunii Europene.

La seminarii sunt invitati sa participe reprezentantii mediului de afaceri sibian si ai industriei turistice din

zona Sighisoarei, asociatii de dezvoltare locala si administratia publica locala.

Banii noştri, 06.07.2005

Un alt obiectiv vizat il reprezinta descoperirea antreprenorilor de succes, asigurandu-le pregatire cu scopul

de a le sublinia comportamentul antreprenorial si abilitatile de oameni de afaceri, asistenta in alcatuirea

unui plan de afaceri si in accesarea finantarilor pentru afacerile lor, EMPRETEC ajutand la formarea si

dezvoltarea legaturilor de afaceri, antreprenorii din companiile mici si mijlocii beneficiind si de initierea

unor contacte cu companiile multinationale si chiar de dezvoltarea unor subcontractari, punandu-se astfel in

practica un sistem, pe termen lung, menit sa le faciliteze cresterea si internationalizarea afacerii.

Banii noştri, 12.07.2005

Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii a aprobat regulamentul de organizare si functionare

a oficiilor teritoriale pentru IMM-uri, ce vor functiona ca organ de specialitate al administratiei publice.

Atributiile principale ale Oficiilor vizeaza alcatuirea si gestionarea bazei de date cu IMM-urile din regiunea

in care isi desfasoara activitatea, initierea, promovarea si colaborarea cu centrele de dezvoltare a IMM-

urilor regiunea aflata in coordonare, colaborarea cu reprezentantii prefecturilor, administratiei publice

260

locale, ai agentiilor de dezvoltare regionala si ai organizatiilor reprezentative ale mediului regional de

afaceri pentru implementarea strategiei guvernamentale in sprijinirea acestui sector.

Prin infiintarea acestor structuri se are in vedere reprezentarea ANIMMC in raporturile cu autoritatile

publice locale si regionale in baza protocoalelor incheiate pentru implementarea programelor de dezvoltare

a IMM-urilor derulate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale locale, de asemenea, acordarea de

consultanta pentru accesarea programelor derulate de ANIMMC, prin intermediul centrelor de informare,

consultanta si instruire create la nivelul organizatiilor teritoriale in acest scop si facilitarea accesului IMM

la serviciile electronice de tip e-guvernare si e-business deservite de portalul agentiei.

Banii noştri, 19.07.2005

Premierul roman a cerut Comisiei Europene fonduri pentru dotarea inspectoratelor pentru Situatii de

Urgenta cu echipamente de protectie civila si pentru refacerea infrastructurii afectate de inundatii,

Tariceanu precizand ca va depune documentatia necesara pentru accesarea Fondului european de

solidaritate.

Banii noştri, 20.07.2005

Primul fond de investitii pentru accesarea pietelor de capital externe

CA IB Asset Management a infiintat primul fond de investitii ce va oferi posibilitatea efectuarii de

plasamente pe piete de capital externe.

Europa Obligatiuni este primul fond deschis de investitii denominat in euro, reducand la minimum riscul de

devalorizare a investitiei in fond, in raport cu moneda unica europeana, risc caracteristic fondurilor ce

efectueaza plasamente numai pe piata interna.

Banii noştri, 22.07.2005

Bani de la Uniunea Europeana pentru diminuarea efectelor inundatiilor

Uniunea Europeana va acorda Romaniei, sub diferite forme, cel putin 100 de milioane de euro pentru

refacerea infrastructurilor distruse de inundatii, cel putin asa a anuntat ministrul delegat pentru controlul

implementarii programelor cu finantare internationala, Cristian David.

261

Ministrul a purtat discutii zilele acestea la Bruxelles cu oficiali europeni din cadrul directiei de agricultura

si a celei de dezvoltare regionala a Comisiei Europene pentru a stabili in ce fel Romania poate sa acceseze

fonduri comunitare destinate diminuarii efectelor inundatiilor.

Conform declaratiior lui Cristian David, este posibila accesarea unor fonduri PHARE, ISPA si SAPARD,

la care se vor adauga cel putin 100 de milioane euro din partea Comisiei Europene.

Banii noştri, 28.07.2005

Alte 100 de mil. euro de la Bruxelles

O a doua sursa de finantare pentru refacerea zonelor calamitate o reprezinta fonudrile europene, prin

redirectionarea unor sume din programele PHARE, ISPA si SAPARD, dar si prin accesarea Fondului

Solidaritatea al Comisiei Europene. Dar, in acest caz, ajutoarele promise sunt inca la stadiul de discutii si de

fundamentare. Conform, declaratiilor ministrului Cristian David, intors dintr-o delegatie efectuata cu acest

scop la Bruxelles, pana in prezent a fost identificata o suma totala de 100 milioane de euro.

Sumele exacte de la Bruxelles vor fi identificate si discutate de catre autoritatile romane cu reprezentantii

Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. "Nu exista o suma finala astazi, determinata explicit, ci exista

disponibilitatea din partea Uniunii Europene de a aloca sume de la fiecare program in parte", a explicat

reprezentantul Guvernului.

"Comisarul pentru extindere Olli Rehn a aratat disponiblitatea Comisiei de a aloca 20 de milioane de euro

suplimentare, suma care nu e cuprinsa in programele PHARE 2003 si 2004 si care va fi alocata pentru un

program destinat exclusiv zonelor calamitate", a mai spus Cristian David.

La ajutorul european pot fi adaugate creditele de la BERD si Banca Mondiala, de 9 si respectiv 30 milioane

de dolari, destinate unor lucrtri de refacerea infrastructurii din zonele calamitate.

Banii noştri, 12.08.2005

Programul Sapard modificat de Romania la Comisia Europeana

Romania a reusit sa modifice la Comisia Europeana cateva din masurile programului Sapard privind

cresterea gradului de cofinantare si a valorii maxime eligibile pentru proiecte.

262

Directorul general al Agentiei Sapard, Samoila Szabo spune ca modificarile aprobate de Comisia

Europeana vin in sprijinul celor care doresc sa obtina fonduri nerambursabile prin programul Sapard.

De acum incolo se va putea face plata mult mai repede si se va simplifica procedura de accesare a

programului.

De asemenea, se vor acorda facilitati suplimentare pentru tineri si pentru investitiile in zonele montane.

Banii noştri, 16.08.2005

Datoria cu pricina este pentru un credit acordat pe card, a anuntat marti directorul general al Biroului de

Credit, Serban Epure.

Acesta a facut un bilant al activitatii Biroului de Credit la un an de la infiintare, potrivit caruia, de la

inceperea activitati Biroului, in 2004, s-a inregistrat o scadere a restantelor la credite in sistemul bancar si

nebancar.

Cea mai mare datorie la dolari inregistrata la birou este de 198.000 de dolari la un credit pe card contractat

in 2001, iar cea mai importanta datorie in lei a unei persoane fizice neplatita la timp se ridica la 4,8 miliarde

lei vechi, pentru un credit acordat in 2002.

Totalul restantelor la credite la 31 iulie 2005 era de 112 milioane de lei noi, 2,7 milioane euro si 1,2

milioane dolari.

Numarul persoanelor recenzate de Biroul de Credit a ajuns la 600.000, din care 160.000 sunt persoane cu

restante curente.

Accesarea Biroului de Credit de catre o banca comerciala costa 2,5 lei noi, iar cererea de informatii de

catre o persoana fizica costa 3,7 lei noi.

Banii noştri, 24.08.2005

Persoanele care pot beneficia de acest card trebuie sa aiba varsta cuprinsa intre 18- 70 ani, care fac dovada

rambursarii sumei minime de plata. Rambursarea se poate face prin ATM-uri, casieriile unitatilor BCR,

prin transfer bancar sau prin debitare directa a contului unui card de credit. Plafonul maxim nu trebuie sa

depaseasca 30 la suta din veniturile nete ale solicitantului.

Documentele necesare la accesarea cardului BCR-MasterCard-Altex sunt copia actului de identitate si

documentele care atesta realizarea de venituri de catre solicitant - adeverinta de salariu, copie dupa cartea

de munca, din pensii, din cedarea folosintei bunurilor, din dividente, din depozite si dobanzi bonificate - iar

263

eliberarea lui se realizeaza la circa sase zile de la depunerea actelor. Comisioanele pentru deschiderea de

cont sunt de 25 lei noi.

Banii noştri, 25.08.2005

ANIMMC prelungeste inscrierile in Programul national multianual pe 2002 - 2005

Termenul limita de depunere a dosarelor pentru inscrierea in Programul national multianual pe perioada

2002 - 2005 de sustinere a investitiilor, modernizare sau retehnologizare, desfasurat de catre Agentia

Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC), s-a prelungit de la 26 august

2005, cat era prevazut initial, pana pe 7 septembrie anul acesta.

Motivatia acestui demers consta in faptul ca Programul asigura un real ajutor intreprinzatorilor mici si

mijlocii, intreprinderilor nou infiintate, precum si microintreprinderilor, oferindu-le posibilitatea de a

achizitiona active corporale si necorporale precum terenuri, cladiri, constructii, utilaje si echipamente,

mijloace de transport marfuri, brevete de inventie, licente, dar si pentru reconstructie, extindere sau

modernizare de active existente.

In plus, acesta este extrem de atractiv pentru reprezentantii mediului de afaceri, in anii precedenti

solicitarile pentru accesarea sa depasind cu mult bugetul alocat.

Banii noştri, 07.09.2005

Timisorenii critica decizia BNR

La Timisoara, alt mare centru universitar, specialistii critica decizia bancii centrale, pe care o considera

inoperanta. "Observam ca in ultima perioada, BNR incearca, prin diferite masuri, sa limiteze accesul la

creditul in valuta, fie el imobiliar/ipotecar sau de consum", a declarat Estera Surugiu, marketing manager la

Casadomi Timisoara. "S-ar putea ca nici una din aceste decizii sa nu-si atinga target-ul. Cel mult, ele

ingreuneaza procedura de accesare a creditului. Dar, atat timp cat avantajele unui credit in valuta le vor

depasi net pe cele ale unui credit in RON, romanii nu vor avea nici un motiv sa opteze pentru acestea din

urma. In concluzie, cred ca toate aceste hotarari nu vor avea ecou pe piata imobiliara, mai ales pe acest

segment - piata chiriilor. Preturile la inchiriere au urcat mai mult pe fondul cererii tot mai crescute, decat in

urma modificarilor din sistemul bancar", a adaugat Estera Surugiu.

264

Banii noştri, 12.09.2005

Norme anticoncurentiale

Nu ar trebui neglijat nici caracterul anticoncurential al unei astfel de masuri. Pe deoparte, bancile mari vor

putea acorda mai usor credite in valuta, capitalul social al acestor permitandu-le un plafon de creditare mult

mai ridicat (BCR, BRD, CEC). Afectarea concurentei din sectorul bancar este dublata insa de cea din

domeniul firmelor. Companiile mari si cele care au relatii cu banca de mai mult timp vor fi cu siguranta

principalele beneficiare ale creditarii in valuta, in timp ce companiile mai mici si cele care apeleaza pentru

prima data la finantare bancara vor fi indrumate in special spre accesarea de imprumuturi in lei, cu costuri

de dobanda mult mai mari. Un alt aspect greu de rezolvat, in cazul aplicarii masurii propuse de BNR este

cazul companiilor care au venituri in valuta (exportatorii in special). Daca acestea vor trebui sa se finateze

in lei, chiar si partial, in conditiile in care leul se apreciaza fata de euro si dolar, ele ar putea sa inregistreze

pierderi semnificative. Spre exemplu, la o finantare de 100.000 de euro pe 5 ani, dobanda pe care

beneficiarul creditului o are de achitat bancii in cei cinci ani este de 24.760 euro la o dobanda de 9,5%.

Daca insa creditul este transformat in lei si se aplica o dobanda de 16,5% atunci valoarea dobanzii pentru

cei cinci ani este aproape dubla (echivalentul a 45.031 euro). In plus, valoarea lunara a ratei creste de la

2.100 de euro, la 2.458 de euro, fapt care poate conduce la probleme privind accesarea imprumutului dorit,

ca urmare a marimii ratei comparativ cu veniturile. Cresterea perioadei de creditare la 10 ani sau chiar mai

mult conduce la o crestere si mai accentuata a cheltuielilor cu dobanzile. Spre exemplu, tot pentru un

imprumut in euro si lei de 100.000 de euro sau echivalent lei, obtinut la acelasi nivel al dobanzilor (9,5% si

16,5%) valoarea dobanzii pentru cei 10 ani este de 32.917 euro in cazul creditului in valuta si de 59.585

euro (echivalent lei) pentru imprumutul in lei.

Banii noştri, 16,09.2005

Atelierul de la Pitesti se va concentra asupra modului in care societatile comerciale pot adopta si

implementa Programul privind Principiile de afaceri pentru combaterea coruptiei si asupra utilitatii

auditului de integritate in privinta maximizarii sanselor de eligibilitate in procedurile de achizitii publice si

de accesare a finantarilor internationale.

Banii noştri, 14.09.2005

HP a prezentat in cadrul targului Custom Electronics Design and Installation Association (CEDIA), ce a

avut loc in perioada 9-11 septembrie in Statele Unite, tehnologie media digitala avansata pentru

265

televizoarele sale de inalta definitie (HDTV - High Definition TV), care va permite accesul direct la

continutul digital stocat pe PC - filme, fotografii, muzica, video.

Compania a mai anuntat o noua linie de microdisplay-uri, televizoare cu plasma si LCD, precum si Centre

de Divertisment Digital de inalta definitie care vor fi disponibile la timp pentru viitoarea vacanta de vara.

Tehnologia media digitala avansata va permite televizoarelor HP HDTV sa comunice cu toate

dispozitivelor PC din reteaua existenta acasa, inclusiv cu Centrele de Divertisment Digital HP.

Televizoarele HP HDTV care vor beneficia de aceasta tehnologie vor contine si alte imbunatatiri care vor

oferi consumatorilor noi modalitati de accesare a elementelor de divertisment. Noile televizoare vor furniza

consumatorilor servicii multimedia prin Internet - direct prin mediile digitale avansate HP HDTV.

Banii noştri, 17.10,2005

Ajutorul banesc, acordat unei familii sau unei persoane singure care indeplineste conditiile cerute de lege,

acopera un procent cuprins intre 30-35 la suta din costurile totale ale achizitionarii, montarii si punerii in

functiune a unei centrale termice sau a unui arzator automatizat.

Beneficiaza de aceste drepturi si familiile sau persoanele singure care nu cetatenie romana dar se afla una

din urmatoarele situatii: sunt cetateni straini care au domiciliul sau resedinta in Romania, in conditiile legii;

sunt cetateni straini sau apatrizi care au dobandit statutul de refugiati sau li s-a acordat o forma de protectie

umanitara; sunt apatrizi care au domiciliul sau resedinta in Romania, in conditiile legii.

Un prim pas pentru accesarea ajutorului financiar este completarea formularului de cerere si formularului

declaratiei pe propria raspundere privind componenta familiei si veniturile nete ale membrilor acesteia.

Directiile de munca, solidaritate sociala si familie judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pun la

dispozitia solicitantilor, gratuit, formularele tipizate de cerere si declaratie pe propria raspundere, precum si

lista firmelor autorizate.

La stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie si, dupa caz, al persoanei singure, se iau in

calcul toate veniturile realizate de membrii acesteia in luna anterioara depunerii cererii.

Pe baza datelor inscrise in cererea si declaratia pe propria raspundere de catre solicitantul ajutorului banesc

266

si al rezultatului anchetei sociale efectuata la domiciliul acestuia, directorul executiv al directiei teritoriale

aproba sau, dupa caz, respinge prin decizie dreptul de ajutor.

Banii noştri, 18.11.2005

Alegerea momentului optim de contractare a unui imprumut va permite accesarea unei sume mai mari de

bani

Practic, trebie sa profitati de miscarile in sus sau in jos ale raportului de schimb leu-euro si leu-dolar.

Banii noştri, 08.12.2005

Mecanismul in cazul unui contract de economisire-creditare este urmatorul: o persoana incheie un contract

de economisire-creditare, contract prin care se obliga sa economiseasca lunar intr-un cont deschis la RBL

sau HVBBL o anumita suma, care ulterior, dupa trecerea unei anumite perioade si a acumularii unei valori

minime, da dreptul la accesarea unui imprumut in conditii avantajoase (dobanda de 6% pe an la lei).

Banii noştri, 12.12.2005

Cum Uniunea Europeana are buget, inseamna ca va da si bani. Daca da bani, cel mai important lucru este sa

se stie de ei. Site-ul finantare.ro actualizeaza tot ceea ce inseamna informatie despre finantari europene

indiferent de domniu. Fie ca este sub forma de granturi, adica finantari nerambursabile, fie de credite,

informatiile sunt prezentate simplu si clar si cu trimiterile valabile. Site-ul incearca sa largeasca aria

ofertelor financiare prezentand informatii din domniu provenite si de la alte surse de finantare. Utile sunt si

paginile dedicate ghidurilor de accesare pentru finantari. Site-ul are un caracter utilitar pronuntat si se

reinnoieste zilnic, ceea ce il poate transforma intr-o sursa de consultare oportuna.

Banii noştri, 21.01.2006

Termen optim de rambursare: 20 de ani

Celelalte oferte de pe piata nu difera cu mult fata de cea promovata de BRD. ING Bank Romania practica o

dobanda de 9,75% pe an. Pentru achizitionarea unui apartament de 50.000 euro, avansul minim este de

15.000 euro, iar ratele lunare dupa cum urmeaza: 457 euro pentru un credit pe 10 ani, 371 euro pentru unul

267

pe 15 ani, 332 euro pentru un imprumut pe 20 de ani. In sfarsit, o posibilitate ca rata sa coboare sub chirie!

Suna tentant, dar venitul minim lunar pentru accesarea acestui credit este de 1.750 euro, "sau, in anumite

conditii, 1.106 euro", ne informeaza site-ul companiei ING Bank Romania. Valorile acestea sunt

orientative. Cert e ca in fata chiriasului care vrea sa se mute la casa lui apar doua probleme: sa aiba bani ca

sa depuna avansul si sa castige suficient cat sa corespunda normelor bancare.

Banii noştri, 10.01.2006

Ce mai e de facut

Cele mai importante stegulete galbene sunt cele din agricultura, protectia mediului si achizitii publice. In

aceste domenii, premierul promite „ca va actiona energic" in primele luni ale lui 2006. Astfel, in ceea ce

priveste agricultura, Guvernul de angajeaza sa dezvolte cele doua Agentii de Plati care vor functiona din

momentul aderarii, sa completeze sistemul de indentificare a parcelelor agricole, instrument necesar pentru

accesarea platilor directe din agricultura pentru 2007, sa modernizeze unitatile de procesare a carnii si

laptelui, precum si sa inceapa lucrarile de constructie a punctelor de inspectie veterinara la frontiera.

Romania promite sa intareasca controlul poluarii industrial, prin procesarea si emiterea autorizatiilor

integrate de mediu pentru instalatiile care nu au obtinut perioada de tranzitie, respectiv prin controlul

conformarii instalatiilor pentru care au fost emise autorizatii integrate. In privinta achizitiilor publice,

acestea se vor face numai respectand modelul european si vor fi monitorizate mai drastic.

Banii noştri, 31.01,2006

Seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele a spus ca: "in Romania exista sate de nivel

european, ceea ce inseamna ca lucrurile incep sa intre pe fagasul normal in satul romanesc".

Delegatia Comisiei Europene a premiat 20 de comune pentru performante in utilizarea fondurilor europene

si pentru proiectele realizate, a anuntat Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

Astfel, satele care au castigat concursul vor fi premiate de catre ministrul Gheorghe Flutur prin oferirea de

consultanta gratuita pentru primele proiecte de pana la 10.000 de euro.

La acest concurs au participat 200 de commune, iar ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur si Seful

Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, s-au intalnit cu reprezentanti comunelor carora le-a

transmis sa se implice mai mult in accesarea fondurilor.

268

De asemenea, Gheorghe Flutur a cerut primarilor sa informeze mai mult oamenii de la tara, astfel incat sa

creeze premisele unei dezvoltari comunitare.

"Trebuie readuse in actualitate cursurile de meserii, precum si extinderea retelei sanitar- veterinare, pentru a

lupta mai eficient cu bolile la animale", a precizat ministrul Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

Banii noştri, 28.02.2006

Atentie sporita spre comunitatile locale

Se cauta inlocuitor pentru Programul SAPARD, care expir/ in momentul aderarii

Fata de anii trecuti, banii alocati in acest an programului de alimentare cu apa la sate se vor tripla, spune

Borbely. “Am decis sa alocam 37 milioane lei acestui program, ceea ce inseamna de trei ori mai mult. Pe

langa acest sprijin, comunitatile locale mici, care au resurse limitate, vor beneficia si de alte programe daca

acestea sunt “urgente”. Una dintre sursele de finantare importante - Programul SAPARD - este pe terminate

si de aceea se impune gasirea altor surse. O posibilitate ar fi accesarea unei parti din cele 19,3 miliarde de

euro pe care Romania le va primi in perioada 2007-2013 de la UE, insa la a carei utilizare se va putea trece

doar daca exista cofinantarea la care este obligata partea romana. “Am discutat la Guvern posibilitatea

formarii unui fond dedicat finantarii acestor proiecte”, mentioneaza Borbely.

Banii noştri, 20.03.2006

Pentru accesarea fondurilor structurale avem nevoie de programe

Aceste programe trebuiesc elaborate de ministerul de resort. La ora actuala acest minister nu are o strategie

adecvata privind atragerea acestor fonduri, de aceea ANAMOB solicita ministerului sa elaboreze rapid

politicile privind divizarea fondurilor structurale si de asemenea, recomanda celorlalte autoritati competente

sa dezvolte programe speciale de promovare si pregatire a sectorului economic in vederea accesarii acestui

tip de asistenta financiara in conditii optime si eficiente.

269

Banii noştri, 03.04.2006

Casele sunt considerate un activ sigur, in cazul unei crize preturile aterizeaza mai lent decat in cazul

actiunilor. Fiind mai lichide, pretul actiunilor cade liber la bursa in momentele de panica, ceea ce nu se

intampla cu locuintele care sunt mai greu de vandut. Este motivul care ii face pe conservatori sa investeasca

in sectorul imobiliar in speranta ca isi vor acoperi investitia in timp din cresteri de capital si chirii.

Socoteala de acasa nu se potriveste intotdeauna cu realitatea din piata, multi speculatori s-au fript in statele

din regiune dupa integrarea in UE, atunci cand preturile caselor n-au mai crescut, iar spatiile de birouri,

construite cu furie, au ramas neocupate. O paralela intre ratele imprumutului si chirii pe piata imobiliara din

Capitala este utila din perspectiva investitiei intr-un apartament mediu. Presupunand ca este vorba de o

locuinta cu doua camere, intr-un bloc construit dupa 1977 si intr-o zona relativ decenta, pretul nu poate

cobori sub 50.000 euro. Cu avansul de 12.500 de euro in buzunar, accesarea unui imprumut ipotecar pe 25

de ani presupune plata unei rate lunare de peste 320 de euro, suma neta care nu poate fi obtinuta din

inchiriere decat in cazul unor dotari peste medie. Cu alte cuvinte, te imbogatesti mai sigur daca te limitezi

sa cheltuiesti mai putin decat castigi doar daca te transformi in rentier de apartament. in plus, cresterile de

capital sunt iluzorii in acest caz, blocurile comuniste au mari sanse sa se transforme in locuinte sociale, asa

ca slabe sperante de apreciere a valorii proprietatii in timp.

Banii noştri, 07.04.2006

Finantarea acestor proiecte va fi asigurata din fonduri proprii, din fonduri ale societatilor din portofoliu si

prin credite bancare, o alta posibilitate analizata fiind accesarea unor fonduri europene pentru o serie de

programe speciale din vestul tarii. Un alt proiect al SIF Transilvania vizeaza modernizarea hotelului

Orizont din Predeal, unde societatea a devenit in urma cu o luna actionar majoritar, avand un pachet de

circa 60% .

Banii noştri, 18.04, 2006

Reduceri pentru tinerii sub 26 de ani

Un segment foarte curtat de banci este acela al tinerilor, trei dintre bancile romanesti - BCR, BRD si Banca

Transilvania - avand oferte de carduri co-branded pentru aceasta categorie de clienti. Cardurile, realizate in

colaborare cu reteaua European Youth Card Association (EYCA), prezenta in Romania si alte 34 de tari din

Europa, pune la dispozitia utilizatorilor sai o serie de beneficii ce constau in asigurare de calatorie gratuita

timp de un an pentru voiajele efectuate in strainatate, precum si accesarea de oferte speciale (preturi

reduse) la peste 1.000 de comercianti de produse si servicii din Romania si 300.000 de comercianti din

270

Europa, care afiseaza sigla Euro<26. Tinerii pot obtine prin intermediul cardului reduceri de pret de pana la

50% pentru accesul in muzeele si salile de expozitii din tara, pentru achizitionarea de carti, CD-uri, la

transport (local si international), in cluburi, cinematografe, hoteluri etc.

Banii noştri, 27.04.2007

Aurel Saramet, presedintele Fondului a precizat ca initiativa a venit ca urmare a ratei scazute de accesare a

Fondului de Mediu. “Fondul de Mediu ar putea constitui o prima problema dupa integrare care sa duca la

ridicarea licentei. Noi am hotarat intr-o sedinta de Consiliu sa garantam pentru IMM-uri partea

rambursabila. In plus, pentru partea de contributie proprie ne asumam riscul nerambursarii. Vom credita

IMM-urile cerand garantii materiale la nivel de 100%, mult sub cele practicate de banci”, a declarat Aurel

Saramet.

Banii noştri, 01.10.2007

In text se precizeaza ca miza acestei motiuni de cenzura nu este doar inlocuirea actualului Guvern, ci

schimbarea directiei de evolutie a Romaniei, "de la capitalismul oligarhic si exclusivist - la un model

european de organizare a societa- tii". In motiune este criticata atitudinea Cabinetului Tariceanu fata de

proiectul Legii pensiilor, initiat de PSD, faptul ca agricultura a fost adusa "la sapa de lemn", dar si lipsa de

preocupare fata de accesarea fondurilor comunitare. Este criticat, totodata, si faptul ca sistemul de inva-

tamant romanesc "deviaza puternic de la proiectia modelului european", dar si faptul ca Ministerul Sanatatii

este, de departe, "cel mai bolnav organism public din Roma nia".

Banii noştri, 26.09.2007

La randul sau, guvernatorul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), Paul Cononov, a

precizat ca o parte din acesti bani vor fi asigurati din fonduri europene, pentru accesarea carora

Administratia a pregatit mai multe proiecte.

Banii noştri, 25.07.2007

Reprezentantii MEF si cei ai AELS si SEE vor definitiva si aproba regulile de implementare a

mecanismelor financiare, dupa aprobarea carora va fi posibila accesarea fondurilor.

271

Banii noştri, 10.07.2007

EuroNews a anuntat ca va lansa un serviciu de televiziune pe internet care va permite accesarea in direct a

programelor canalului de stiri in toate cele sapte limbi in care acesta emite in prezent, potrivit

Brandrepublic.com.

Banii noştri, 09.07.2007

EuroNews a anuntat ca va lansa un serviciu de televiziune pe internet care va permite accesarea in direct a

programelor canalului de stiri in toate cele sapte limbi in care acesta emite in prezent, potrivit

Brandrepublic.com.

Banii noştri, 28.06.2007

ING Romania isi va putea extinde astfel "finantarile catre intreprinderile mici si mijlocii dinamice care nu

au suficiente garantii eligibile pentru fondurile de care au nevoie", a declarat Directorul General ING Bank

Romania, Misu Negritoiu. Acordul se doreste a fi "un instrument activ care sa permita extinderea suportului

acordat IMM-urilor in accesarea fondurilor structurale", a adaugat Negritoiu.

Banii noştri, 26.06.2007

In ceea ce ma priveste, eu gandesc afacerea pe termen lung. Si asta as face eu acum: o afacere pe termen

lung care poate consolida, inclusiv un anume tip de competitivitate in Romania. De exemplu, o afacere pe

mediu. Asta ar insemna multe cunostinte, bani, dar mai cu seama realizarea unui lucru extrem de important:

accesarea resurselor - multe si gratis - de la Uniunea Europeana. Sau m-as axa pe domeniile considerate

prioritare de catre UE pentru comunitatea europeana si care, mai devreme sau mai tarziu, vor fi abordate si

in Romania. Trebuie sa invatam sa accesam resurse europene. In agenda Lisabona sunt, cu siguranta, multe

tipuri de afaceri care pot fi abordate. Dar repet, trebuie munca, trebuie rabdare, trebuie sa stii ca nu vei

castiga neaparat in primii trei-patru ani...

272

Banii noştri, 26.04.2007

Credite cu dobanzi de camuflaj

Costul platit la accesarea unui imprumut este inca influentat intr-o masura decisiva de comisioanele

aplicate de creditor

Banii noştri, 08.10.2007

Dobanda este fixa pe toata durata contractului, cuprinsa intre 4 si 7%, dar urmeaza sa fie stabilita in functie

de client.

Banca de Import-Export a Romaniei, Eximbank, a lansat recent un produs de finantare cu doba nda

subventionata, prin intermediul caruia firmele romanesti vor putea accesa fonduri de pana la 1,5 milioane

de euro, echivalentul in lei, pe o perioada de maxim cinci ani. "Prin acest produs sustinem domeniile spre

care se duc fondurile structurale, respectiv infrastructura, dezvoltarea regionala, cercetare si dezvoltare,

protectia mediului si intreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri)", a declarat cu ocazia lansarii noului produs

presedintele Eximbank, Carmen Radu.

Banii noştri, 04.09.2007

Garantiile oferite de Eximbank au scopul de a facilita accesul companiilor romanesti la credite mai mari si

mai ieftine decat ar fi putut accesa prin forte proprii de pe piata bancara.

Banii noştri, 20.08.2007

Companiile din domeniul energetic vor putea accesa, in perioada 2007-2013, fonduri de 86 milioane euro

de la Uniunea Europeana si de la bugetul de stat, pentru finantarea proiectelor de modernizare si extindere a

retelelor de transport si distributie a gazelor, petrolului si energiei electrice.

Banii noştri, 24.09.2007

Costurile tot mai mari pentru a urma o facultate "buna" sunt exploatate la maxim de catre bancile

comerciale. Astfel, aproape toate institutiile de credit autohtone de top au dezvoltat produse specializate

273

dedicate exclusiv studentilor. BRD are doua oferte de credite pentru studii: "Creditul 10" si creditul

"Student Plus". Ambele se incheie prin intermediul celor 43 de universitati din tara partenere BRD, nefiind

nevoie de avans sau girant. "Creditul 10" se adreseaza tinerilor intre 19 si 30 de ani, aflati in ultimii doi ani

de studiu sau cursanti in cadrul programelor postuniversitare. Prin acest tip de credit se acorda maxim 1.000

de euro rambursabili in cel mult 60 de luni.

Pentru a accesa acest credit e nevoie doar de buletin si de o adeverinta de la facultate.

Banii noştri, 23.02.2004

De aici rezulta independenta maxima a editorilor, care pot gestiona datele de oriunde pot accesa Internetul,

fie ca sunt intr-o calatorie de afaceri si doresc publicarea rapida a unei stiri foarte importante, sau pur si

simplu prefera sa lucreze de acasa.

Banii noştri, 13.04.2004

Cel mai simplu: folosind sistemul de consultanta on-line al agentiei CMB Travel. Daca te-ai saturat de

sistemul clasic, ce presupune deplasarea la sediul agentiei de turism. Poti sa-ti rezervi vacanta din fata unui

computer, purtand totodata un dialog virtual cu agentul de turism. Beneficiezi astfel de consultanta oriunde

te-ai afla - acasa, la birou, in strainatate - fara a te deplasa la agentie. Detaliile le obtii pe loc si-n plus, ai

posibilitatea de a printa discutia avuta cu consultantul turistic. Si cum vorba ramane, ai si garantia ca de

serviciile promise pe hartie te vei si bucura. Sistemul e simplu de utilizat, accesand www.cmbtravel.ro. Cu

un simplu clic se initiaza dialogul.

Banii noştri, 06.05. 2004

Mai mult de un milion si jumatate de utilizatori au accesat pagina de Internet Microsoft Sasser Clean-Up in

primele 48 de ore de la punerea sa in functiune.

Banii noştri, 07.01. 2009

Pe piata locala sunt multe societati care au ca obiect de activitate accesare fondurilor europene. Mai mult,

exista deja o retea de impostori care ii contacteaza pe micii intreprinzatori carora le promit bani europeni,

274

desigur, contra plata. Care este dificultatea? De ce nu orice roman interesat poate accesa fonduri europene?

Raspunsul l-am aflat de la unul dintre jucatorii de marca de pe piata.

Banii noştri, 22.01. 2009

Linkul pe care utilizatorul se presupune ca ar trebui sa-l urmeze pentru a-si accesa contul nu conduce pe

portalul bancii, ci catre un site contrafacut care preia codul de utilizator, parola si numarul cardului prin

intermediul unui script PHP.

Banii noştri, 25.03. 2009

Executivul a anuntat ca a modificat o serie de reguli privind documentele pe care firmele trebuie sa le

depuna pentru a accesa fonduri europene. Cea mai importanta modificare este cea a certificatului de

atestare fiscala, care limiteaza foarte mult numarul firmelor eligibile. "Multe firme nu pot participa la

licitatiile pentru fondurile europene pentru ca pe acest certificat scrie ca firma are datorii la bugetul de stat

fara sa se mentioneze ca si statul ii datoreaza firmei respective niste bani, chiar mai mult decat datoreaza

firma", a spus Emil Boc.

Banii noştri, 27.04. 2009

Studentii care nu-si pot plati taxele scolare vor putea accesa de la 1 octombrie credite pentru finalizarea

studiilor, cu posibilitatea de a nu returna o parte din bani, daca vor lucra in folosul statului.

Jurnalul NaŃional, 31. 05. 2007

Schimbările au avut loc la şedinŃa Colegiului de conducere al CCIR de ieri. Printre obiectivele noului

preşedinte se numără intensificarea relaŃiei cu camerele teritoriale, în spiritul unei deschideri totale şi a unui

dialog constructiv în vederea refacerii unităŃii sistemului cameral, precum şi pregătirea mediului de afaceri

pentru accesarea fondurilor europene.

Dincolo de aceasta, nu pot să nu observ că începem să avem o cultură a advertisingului şi în România, iar

dacă publicaŃiile de specialitate nu sunt încă citite pe scară largă, avem emisiuni şi site-uri din ce în ce mai

accesate.

275

Jurnalul NaŃional, 15.06.2005

Numai saptamana trecuta au fost accesate 130.138.445 de pagini, fata de 115.371.749 de pagini vizitate in

luna ianuarie.

Jurnalul NaŃional, 13.07.2005

INFORMATII. Pentru desfasurarea unei activitati sezoniere in Austria, angajatorul trebuie sa se prezinte

la oficiul fortelor de munca din localitate ("Arbeitsmarktservice") pentru a obtine un "permis de munca"

nominal pentru cetateanul roman. Mai multe informatii puteti obtine accesand adresa de internet a

Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca, www.omfm.ro.

Jurnalul NaŃional, 05.07.2005

SPRIJIN UE. Un comunicat de ultima ora al executivului anunta ca, pentru inundatiile produse in Banat in

perioada aprilie-mai a acestui an, s-a solicitat UE sprijin financiar, prin accesarea Fondului Solidaritatea,

urmand ca un raspuns sa fie primit in 3-6 luni. Vestea proasta insa este ca Romania nu poate face aceasta

solicitare decat o data, astfel ca pagubele produse de inundatiile de acum va trebui sa le suportam singuri.

Jurnalul NaŃional, 26.04.2005

Agentia Nationala pentru IMM si Cooperatie (ANIMMC) va lansa un program de finantare a achizitiilor de

marci din domeniul industriei textile, confectiilor, pielariei si incaltamintei, pentru promovarea marcilor

proprii si accesarea unor piete potentiale.

Jurnalul NaŃional, 05.02. 2008

Românii vor putea şti începând de astăzi, în timp real, cât de poluat este aerul din oraşul în care trăiesc.

Modalitatea este foarte simplă, cei interesaŃi vor putea accesa un site care va prezenta în timp real situaŃia

calităŃii aerului din România. Ministrul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Attila Korodi, va inaugura astăzi

la Târgu-Mureş site-ul, care va putea fi accesat la adresa www.calitateaer.ro.

276

Jurnalul NaŃional, 25.01. 2007

Ministrii au fost preocupati mai mult de probleme politice si mai putin de treburile din ministere. Asa se

face ca abia acum se discuta despre strategia postaderare si despre programele operationale care trebuie

avizate la Bruxelles pentru a putea accesa fondurile postaderare. Teoretic, Romania ar putea accesa si

maine o parte din fondurile structurale in valoare de 28-30 de miliarde de euro, cat avem alocat pentru

perioada 2007-2013. Practic, nimeni nu poate lua nici macar un euro, pentru ca ministerele nu au depus la

Bruxelles, sau le-au depus cu intarziere, programele operationale. "Sunt depuse o parte dintre programele

operationale si acum suntem in faza in care fiecare minister isi discuta programul cu CE", a declarat

Sebastian Vladescu, ministrul de Finante.

Jurnalul NaŃional, 14.08. 2009

Ziare şi reviste online, accesate contra cost.

Jurnalul NaŃional, 09.09. 2009

România va reuşi cu foarte mare greutate să îndeplinească cerinŃele FMI, astfel încât să poată accesa

următoarele tranşe din împrumut. Acordarea tranşelor depinde şi de flexibilitatea FMI, care se verifică şi

din faptul că a acceptat finanŃarea directă a deficitului bugetar. Iar acest lucru iese completamente din

canoanele "clasice" ale Fondului.

Adevărul , 4 Iulie 2007

Site-urile de educaŃie, cele mai accesate

Examenele de bacalaureat şi testele naŃionale au făcut ca accesările către site-urile educaŃie/învăŃământ să

înregistreze un număr aproape dublu faŃă de populaŃia României, conform ...

Adevărul , 25 Iunie 2007

www.sport.ro, cel mai accesat site de profil

Site-ul a ajuns pe primul loc în secŃiunea site-urilor româneşti de sport conform monitorizării trafic.ro. La

mai puŃin de 10 săptămâni de la lansare, pagina web a înregistrat o creştere încurajatoare: locul 16 în ...

277

Adevărul , 16 Aprilie 2007

15 proiecte pentru accesarea fondurilor UE

Ministerul Mediului a pregătit 15 proiecte majore pentru accesarea fondurilor europene, în 2007, a căror

valoare este de câteva milioane de euro, la care se adaugă investiŃiile în asistenŃa tehnică pentru proiectele

viitoare, a declarat ministrul ...

Adevărul , 4 Aprilie 2007

14% dintre IMM-uri ştiu că pot accesa fonduri IT&C

Numai 14% din firmele mici şi mijlocii din România au cunoştinŃe despre posibilitatea de a accesa fonduri

europene, în timp ce la nivelul Uniunii Europene, 45% dintre IMM-uri cunosc programele de finanŃare, a

declarat, marŃi, Gabriel Pavel, director în ...

Adevărul , 16 Martie 2007

Fondurile de mediu riscă să rămână neaccesate

łara noastră se confruntă cu o lipsă de specialişti în domeniul elaborării de proiecte atât la nivelul

administraŃiilor publice locale, cât şi la DirecŃiile de Ape. În aceste condiŃii, rata de absorbŃie a fondurilor ...

Adevărul , 24 Ianuarie 2007

Împrumuturi pentru accesarea banilor europeni nerambursabili

Una dintre marile probleme în accesarea de fonduri europene nerambursabile este lipsa banilor necesari

investiŃiilor, care urmează a fi returnaŃi beneficiarilor în cadrul programelor de finanŃare. Băncile

comerciale şi societăŃile de creditare ...

Adevărul , 23 Ianuarie 2007

IMM-urile pot accesa fonduri europene în valoare de 800 milioane de euro

Sumele sunt destinate, în general, realizării de investiŃii pentru modernizarea capacităŃilor de producŃie

Productivitatea scăzută, echipamentele şi tehnologia învechită, dar şi un spirit antreprenorial nedezvoltat

sunt elemente ...

278

Adevărul , 22 Noiembrie 2006

LocalităŃile se asociază pentru a accesa fonduri europene

Un număr de 12 localităŃi din nordul judeŃului Gorj se vor asocia pentru a putea accesa fonduri structurale

europene. Preşedintele CJ Gorj, Ion Călinoiu, a discutat, ieri, cu primarii din localităŃile respective despre

posibilitatea ...

Adevărul , 2 Octombrie 2006

Ce informaŃii pot accesa utilizatorii:

n informaŃii legate de legislaŃia educaŃională;n informaŃii legate de didactică şi pedagogie;n materiale-

suport pentru predare/învăŃare;n materiale-suport pentru formarea continuă a profesorilor şi studenŃilor;n ...

Ce servicii medicale pot accesa imigranŃii

Adevărul , 29 Mai 2006

FuncŃionarii publici, iniŃiaŃi pentru accesarea fondurilor europene

Ministerul AdministraŃiei şi Internelor va pregăti 750 de funcŃionari publici în domeniul accesării

fondurilor structurale, dintre care aproximativ 600 sunt de la autorităŃile locale, măsura fiind luată în urma

recomandărilor ...

Adevărul , 27 Mai 2006

AutorităŃile din Moldova au aflat cum se vor putea accesa fondurile structurale

Jonathan Scheele, şeful DelegaŃiei Comisiei Europene, miniştrii Anca Boagiu şi Sulfina Barbu, a fost

moderată de Corina Drăgotescu, directorul cotidianului Adevărul."AutorităŃile române nu trebuie să

prisosească nicio ...

Adevărul , 12 Mai 2006

Fondurile structurale vor fi accesate numai de consorŃii

În baza planului naŃional de dezvoltare, întreprinderile mici şi mijlocii din Ńara noastră pot accesa, în

perioada 2007-2013, fonduri structurale în valoare de circa 30 miliarde de euro. Dacă procesul de accesare

a fondurilor europene de ...

279

Adevărul , 4 Mai 2006

Formularele pentru declaraŃiile de venit pot fi accesate pe site-ul ANAF

AgenŃia NaŃională de Administrare Fiscală (ANAF) a solicitat ieri contribuabililor care nu au primit prin

poştă formularele de declaraŃii de venit pentru anul trecut să le obŃină de la unităŃile fiscale teritoriale sau

să ...

Adevărul , 13 Martie 2006

Leasingul operaŃional va fi mai ieftin şi mai uşor de accesat

România, leasingul operaŃional a scăzut chiar faŃă de 2004, când avea o pondere de 7%.Leasingul

operaŃional, văzut de unii ca adevăratul leasing, deoarece beneficiarul îşi deduce lunar din cheltuieli rata de

leasing, are ...

Adevărul , 14 Februarie 2006

Peste 1.500 de scriitori români contemporani, accesaŃi pe internet

Peste 1.500 de scriitori români contemporani din Ńară şi din diaspora vor avea, începând de astăzi, un site,

www.scriitoriromani.ro. Paginile de web, care vor cuprinde date biografice şi lista cronologică a operelor

lor, vor putea fi accesate de ...

Adevărul , 7 Februarie 2006

InformaŃii utile - accesate prin mobil sau internet

Orice bucureştean care se află la un moment dat în imposibilitatea de a se deplasa, indisponibilizat în urma

unui accident, îşi va putea plăti impozitele sau planifica o excursie în străinătate doar în urma unei

informări ...

Adevărul , 10 Ianuarie 2006

Străinii pot accesa titlurile de stat româneşti numai după 1 martie

280

Accesul străinilor la titlurile de stat româneşti va fi permis de la 1 martie, dată care putea fi devansată, dacă

exista interes, prin emiterea unei ordonanŃe de urgenŃă, a declarat preşedintele Comisiei de Buget-FinanŃe

din Senat, ...

Adevărul , 9 Ianuarie 2006

Yahoo se va accesa de pe mobil sau televizor

Grupul american Yahoo, plasat pe prima poziŃie în topul celor mai mari furnizori de servicii media prin

internet, va lansa noi programe ce vor facilita accesarea internetului de pe telefonul mobil sau de pe

televizor, transmite Reuters. Potrivit lui Terry Semel, directorul executiv al ...

Adevărul , 4 Ianuarie 2006

Gigi Becali, Nicoleta Luciu si Romanita Iovan, cei mai accesati romani

Stirile legate de finantatorul echipei Steaua, Gigi Becali, sau cele care fac referire la vedeta de televiziune

Nicoleta Luciu sau la creatoarea de moda Romanita Iovan au fost cele mai cautate informatii pe internet in

2005, indica un studiu realizat de portalul www.neogen.ro. Conform acestuia, ...

Adevărul , 25 Noiembrie 2005

Oficialii MEC pot accesa contractele Petrom cu afiliatii

Reprezentantii statului roman au acces la toate informatiile legate de contractele incheiate de Petrom cu

afiliati ai actionarului majoritar, grupul austriac OMV, si vor avea nevoie de mandat special pentru a se

pronunta asupra instrainarii unor active importante, potrivit modificarilor aduse la ...

Adevărul , 20 Septembrie 2005

Accesarea fondurilor europene, in atentia investitorilor

Autoritatile vor sa pregateasca mai bine firmele romanesti in vederea accesarii fondurilor structurale si de

coeziune ale Uniunii Europene. Investitorii care au nevoie de sprijin in asigurarea cofinantarii vor afla care

sunt ultimele reglementari in domeniul pregatirii proiectelor de finantare in ...

281

Adevărul , 25 Martie 2005

Web-site romano-bulgar pentru accesarea in comun a fondurilor ISPA si SAPARD accesarea site+ului

care oferă info despre obŃinerea fondurilor

Pana la finele lunii viitoare, firmele din Romania si Bulgaria vor avea la dispozitie un web-site "bilateral"

ce le va oferi toate informatiile referitoare la accesarea "in comun" a fondurilor de preaderare puse la

dispozitia celor doua tari de Uniunea Europeana, in cadrul programelor ISPA si ...

Adevărul , 24 Februarie 2005

Accesarea in timp real a cotatiilor bursiere va costa 50 dolari pe luna

Jucatorii pe bursa vor fi nevoiti sa plateasca, de la 1 martie, aproximativ 50 de dolari pe luna pentru a putea

accesa in timp real cotatiile bursiere. Dupa aceasta data, investitorii la Bursa de Valori Bucuresti vor putea

avea acces la informatiile bursiere si in mod gratuit, dar cu o intarziere ...

Adevărul , 14 Februarie 2005

Statul ar putea acorda garantii firmelor private pentru accesarea fondurilor SAPARD

Accelerarea transelor SAPARD restante aferente ultimului trimestru de anul trecut si acceptul de principiu

al Comisiei Europene pentru acordarea de catre statul roman a unor garantii pentru firmele private care vor

dori sa acceseze fonduri SAPARD, precum si posibilitatea garantarii cu activele ...

Adevărul , 3 Februarie 2005

O suta de deputati - verificati rapid de ORNISS pentru a accesa date secrete

Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a autorizat o solicitare venita din partea ORNISS pentru a

declansa in mod rapid verificarile asupra a 100 de deputati care, prin natura activitatii lor, trebuie sa aiba

acces la date considerate secrete de stat sau secrete de serviciu. In mod normal, ...

Adevărul , 7 Decembrie 2004

CEC sprijina producatorii agricoli in accesarea fondurilor SAPARD

282

Micii producatori agricoli vor putea accesa mai usor finantari SAPARD. Casa de Economii si

Consemnatiuni va acorda microcredite in valoare de pana la 10.000 de euro producatorilor agricoli care nu

detin fonduri suficiente pentru a asigura cofinantarea proiectelor prin programul SAPARD, a anuntat, ...

Adevărul , 31 Mai 2004

Teleorman - primul judet in care au fost accesate fonduri U.E.

In perioada 2000-2003, Consiliul Judetean Teleorman a obtinut o victorie in ceea ce priveste proiectele de

finantare depuse si aprobate de catre Uniunea Europeana. Cea mai mare parte a proiectelor finalizate sau in

curs de derulare au vizat trei domenii: imbuntatirea infrastructurii, protectia ...

Adevărul , 22 Aprilie 2004

Adrian Porumboiu explica cum pot fi accesate creditele agricole

Referitor la articolul din ziarul Adevarul din data de 20 aprilie, in legatura cu creditele agricole, fac

urmatoarele precizari: Societatile comerciale care functioneaza in cadrul grupului Racova - Com - Agro -

Pan, si anume Comcereal, Ragro si Agrocomplex, au ca activitate de baza productia ...

Adevărul , 17 Aprilie 2004

Si informatiile din telefoanele mobile pot fi accesate de hackeri

Milioane de utilizatori ai telefoanelor mobile ar putea cadea victima unor hackeri, care pot accesa agendele

personale si fura numere ale unor abonati, imagini si alte informatii stocate in aparate dotate cu o anumita

tehnologie, relateaza This Is London online. Potrivit sursei citate, semnalul ...

Adevărul, 7 Decembrie 2004

CEC sprijina producatorii agricoli in accesarea fondurilor SAPARD

Micii producatori agricoli vor putea accesa mai usor finantari SAPARD. Casa de Economii si

Consemnatiuni va acorda microcredite in valoare de pana la 10.000 de euro producatorilor agricoli care nu

detin fonduri suficiente pentru a asigura cofinantarea proiectelor prin programul SAPARD, a anuntat, ...

283

Adevărul, 12 August 2003

Miliardul de euro alocat Romaniei de Uniunea Europeana prin SAPARD (Programul special de preaderare

pentru agricultura si dezvoltare rurala) nu este usor de "digerat" de catre agentii economici din agricultura

si industrie alimentara. Pe langa procedura uneori stufoasa de accesare a acestor ...

De astazi, IMM-urile pot accesa credite Phare de la sucursalele BCR

Adevărul, 20 Iunie 2002

Incepand de astazi, 8,1 milioane euro din partea Uniunii Europene, la care se adauga o cofinantare din

partea Bancii Comerciale Romane sunt la dispozitia intreprinderilor mici si mijlocii. Linia de credit care se

deruleaza prin BCR poate fi accesata de cei interesati prin adresarea la oricare din ...

Adevărul, 03 Iunie 2006

CARAS-SEVERIN. Carasenii care si-au vazut casele distruse de inundatii sau de alunecarile de teren

cauzate de ploi mai au de asteptat doua saptamani pana cand Guvernul va lua o decizie finala privind

acordarea de ajutoare financiare. Cel putin asa a declarat, la Resita, secretarul de stat Victor Dobre, venit sa

il intaleze oficial prefectul in functie. Oficialul de la Bucuresti a afirmat ca sunt luate in calcul mai multe

variante de sprijin prin acordarea de materiale de constructii, iar pentru batranii care au trebuit sa-si

paraseasca locuintele se cauta solutia unui ajutor la lucrarile de reconstructie. Dobre preciza, la Resita, ca in

acelasi interval va fi stabilita si procedura prin care, peste o luna sau chiar o luna si jumatate, autoritatile

judetene vor putea accesa bani din fondul "Solidaritatea". Potrivit ultimelor estimari, in Caras-Severin

valoarea pagubelor produse de inundatiile si alunecarile de teren din acest an depasea 1.700 de miliarde de

lei vechi.

Adevărul, 08 Martie 2007

"Ce pot spune este ca s-a organizat o licitatie anul trecut, ca acest institut a castigat si ca noi avem acum, la

indemana, un document pe care sa ne bazam atunci cand vom face proiecte sau vom accesa diverse surse

de finantare.

Adevărul, 02 Mai 2007

Un software gratuit pentru navigare destinat tot terminalelor mobile este GMaps

284

(www.mgmaps.com), care poate fi instalat pe orice telefon mobil sau PDA dotat cu Java

(J2ME), dar poate rula si pe smartphone-uri. Pentru a accesa hartile si a viziona

pozitionarea programul are nevoie de o conexiune WAP, deoarece coordonatele sunt

descarcate in timp real direct de pe serverul ce este conectat la sateliti.

Adevărul, 13 Septembrie 2007

E greu sa te impui pe piata culturala mexicana?

In 2000, cand am fost ultima oara in Romania, am trecut pe la CNC spunandu-le ca sunt un cineast roman

stabilt in America Latina, ca incep sa ma misc prin lumea filmului si ca mi-as dori ca statul roman sa ma

ajute daca e posibil. Raspunsul a fost: "Nu locuiti in Romania, ca sa fiti ajutat". Iar aici, mi se spunea ca nu

sunt latino-american ca sa pot accesa diverse fonduri de productie. Totusi, ma descurc, desi pierd multi ani

ca "cersetor" (producator) pentru a putea fi un "dictator" (regizor). Problema e cand, in calitate de

"cersetor", ma intalnesc cu realitatea. Mi se zice adesea ca am reusit destule zbatandu-ma singur in partea

asta de lume, dar lucrurile sunt relative. Mi-ar fi placut ca la 34 de ani sa am macar un lungmetraj terminat.

Adevărul, 12 Mai 2007

Programul 3 al PNCDI-2, intitulat "Idei", este singurul care nu are specificate directii de cercetare. Trebuie

mentionat ca cercetarea fundamentala nu figura deloc, in prima varianta a Proiectului de strategie… Dupa

interventii scrise ale mai multor institutii, pentru luarea ei in considerare, ca program distinct, s-a mimat

introducerea ei, prin acest Program 3, care este finantat prin granturi si nu prin proiecte. Cum traditia la noi

a fostului MCT, azi ANCS, este ca sumele destinate granturilor sa fie cu cel putin un ordin de marime mai

mici, decat cele pentru proiecte, se pot intrevedea, de pe acum, dificultatile financiare prin care vor trece

cei care vor accesa acest program.

Adevărul, 17 Martie 2007

In opinia mea, structura umana se bazeaza pe coeziunea a doua unitati: fizicul si psihicul. Intre aceste

unitati exista o membrana permeabila prin care se realizeaza interconditionarea celor doua nivele: prin

fortarea psihicului poti accesa fizicul, iar prin fortarea fizicului poti acesa psihicul.

285

Adevărul, 08 Septembrie 2006

In 2007, agricultorii nu pot accesa nici subventiile de la UE, in conditiile in care la Agentia de Plati si

Interventii pentru subventii abia in acest moment se depun cererile.

"Fermierul roman, ca niciodata, nu are nici bani, deci subventiile nu au fost primite, schimbandu-se

mecanismul si subventionarea in agricultura, a venit si aceasta seceta si pierderile sunt foarte, foarte mari",

a precizat Nicolae.

Adevărul, 27 Septembrie 2007

1. Ce servicii medicale pot accesa imigranŃii

Pe 27 şi 28 septembrie va avea loc la Lisabona conferinŃa ministerială europeană pe sănătate şi migraŃie.

LegislaŃia referitoare la serviciile medicale pentru străinii aflaŃi ilegal pe teritoriul unui stat diferă foarte

mult în UE. Unele Ńări precum Spania, Italia sau Belgia oferă acces extins, iar altele precum Grecia impun

restricŃii, informează AFP. OrganizaŃia Medecins du Monde (MDM) a realizat un sondaj inedit în şapte

state membre UE. Din el a rezultat că deşi teoretic 78% din persoane aveau dreptul, potrivit legislaŃiei, să

beneficieze de asistenŃă medicală, practic numai 24% au făcut-o.

În Belgia, o lege din 1976 permite imigranŃilor clandestini să beneficieze gratuit de îngrijiri medicale.

Aplicarea ei depinde însă de fiecare centru public de asistenŃă socială. În Spania, cei aflaŃi în această

situaŃie trebuie să fie notaŃi într-un registru civil local pentru a putea beneficia de aceleaşi drepturi ca şi

spaniolii, adică acces gratuit la îngrijiri medicale în instituŃiile de stat. Cei care stau clandestin în Spania fie

nu ştiu că trebuie să se înscrie în registre, fie se tem de poliŃia care are acces la aceste registre, potrivit unei

reglementări legale din 2003.

În FranŃa, cei care nu au acte, dar stau în Ńară de peste trei luni şi care au venituri lunare mai mici de 587 de

euro au dreptul la îngrijiri medicale gratuite, mai puŃin protezele. În Grecia, accesul la îngrijiri medicale al

imigranŃilor clandestini a devenit aproape imposibil începând din 2001, cu excepŃia urgenŃelor medicale, a

îngrijirilor perinatale şi a anumitor boli infecŃioase.

În Italia, îngrijirile gratuite sunt garantate în cazul naşterilor, al vaccinărilor şi al bolilor infecŃioase. În

Portugalia, imigranŃii trebuie să ateste cu doi martori că locuiesc aici de mai mult de 90 de zile pentru a

obŃine cardul de sănătate. Cei care au sosit recent trebuie să plătească pentru întreg tratamentul cu excepŃia

cazurilor care reprezintă riscuri pentru sănătatea publică (HIV, tuberculoza).

În Marea Britanie, accesul la medicii generalişti este gratuit pentru toŃi din momentul în care persoana

reuşeşte să se înscrie pe lista lor de pacienŃi. Medicul generalist este etapa obligatorie pentru a avea acces la

un specialist. Unele îngrijiri sunt gratuite pentru toŃi (urgenŃe, planning familial, boli mintale, infecŃii

sexuale transmisibile).

286

Cercetarea MDM a cuprins 837 de emigranŃi ilegal. Potrivit legislaŃiei, 78% din aceştia aveau dreptul la

asistenŃă medicală, însă numai 24% au beneficiat de ea. În FranŃa, doar 7% din persoanele chestionate au

reuşit să beneficieze de drepturile lor. În Belgia numai 14% îşi cunosc drepturile şi ştiu locurile unde se

oferă îngrijire medicală. Restul sunt speriaŃi de costurile tratamentelor, de dificultăŃile administrative şi de

eventualitatea unui denunŃ sau a arestării lor. Bariera lingvistică reprezintă un alt impediment.

Necunoaşterea drepturilor implică şi virusul HIV, pentru că majoritatea persoanelor nu ştiu că ar putea fi

testate gratuit, în condiŃiile în care prevalenŃa acestui virus este foarte ridicată: 2,3% în Belgia (faŃă de

media de 1% din UE).

De asemenea, cei care nu au acte nu ştiu că vaccinurile sunt incluse în costuri. „Accesul efectiv la îngrijirile

medicale ale acestor persoane extrem de vulnerabile trebuie să fie o prioritate pentru sănătatea publică", a

precizat medicul Francois Jeanson, fostul preşedinte al MDM. În viziunea lui, problema sănătăŃii ar trebui

separată de cea a documentelor.

Pe 27 şi 28 septembrie urmează să aibă loc la Lisabona conferinŃa ministerială europeană pe tema sănătăŃii

şi a migraŃiei. MDM a cerut impunerea unor "norme europene constrângătoare în privinŃa accesului gratuit

la asistenŃă medicală".

Teresa Gonzalez, preşedintele MDM Spania, a declarat că „în Andaluzia, unde există sisteme de îngrijiri

medicale gratuite pentru toate categoriile de persoane, imigranŃii nu au venit în număr extrem de mare, iar

sistemul de sănătate nu s-a prăbuşit". „Marea problemă în Spania nu sunt imigranŃii săraci, ci pensionarii

europeni care vin la o vârstă avansată şi a căror îngrijire costă mult’’, a spus ea.

Adevărul, 4 Aprilie 2007

Numai 14% din firmele mici şi mijlocii din România au cunoştinŃe despre posibilitatea de a accesa fonduri

europene, în timp ce la nivelul Uniunii Europene, 45% dintre IMM-uri cunosc programele de finanŃare, a

declarat, marŃi, Gabriel Pavel, director în cadrul Microsoft România. În Uniunea Europeană, doar 4% din

companiile mici şi mijocii cer fonduri de finanŃare şi un sfert din ele reuşesc să obŃină finanŃare, adică 1%

din total, a precizat Pavel. "Problema Ńărilor dezvoltate e cum să construiască granturi care să fie accesibile

companiilor mici care au potenŃial de dezvoltare şi inovaŃie, însă la nivelul Ńării noastre problema este cum

să facem să accesăm aceste fonduri. Sunt probleme diferite", a mai spus Pavel.

Fondurile de mediu riscă să rămână neaccesate

287

Adevărul, 16 Martie 2007

łara noastră se confruntă cu o lipsă de specialişti în domeniul elaborării de proiecte atât la nivelul

administraŃiilor publice locale, cât şi la DirecŃiile de Ape. În aceste condiŃii, rata de absorbŃie a fondurilor

comunitare este foarte mică, a declarat ieri ministrul mediului, Sulfina Barbu (foto). "În acest moment,

numai 51% din populaŃia Ńării beneficiază de sisteme de apă şi canalizare. Avem o axă prioritară în

Programul OperaŃional Sectorial (POS) care vizează extinderea şi modernizarea acestor sisteme. Or, dacă

autorităŃile locale nu depun proiecte, nu putem accesa banii", a explicat oficialul MMGA.

Împrumuturi pentru accesarea banilor europeni nerambursabili

Una dintre marile probleme în accesarea de fonduri europene nerambursabile este lipsa banilor necesari

investiŃiilor, care urmează a fi returnaŃi beneficiarilor în cadrul programelor de finanŃare. Băncile

comerciale şi societăŃile de creditare au început deja să ofere finanŃări tocmai pentru a se acoperi aceste

cheltuieli.

Se poate obŃine, de asemenea, şi sprijinul necesar în obŃinerea unor finanŃări nerambursabile prin acordarea

unei cofinanŃări care să acopere parŃial contribuŃia solicitată de finanŃator de la beneficiar.

FinanŃările nerambursabile pot fi acordate de Uniunea Europeană, Banca Mondială, Guvernul României sau

alŃi finanŃatori, pentru susŃinerea investiŃiilor de modernizare şi retehnologizare a întreprinderilor mici şi

mijlocii, creşterea volumului de activitate şi a competitivităŃii întreprinderilor, precum şi pentru înfiinŃarea

de noi locuri de muncă.

Unul dintre programele de finanŃare din această categorie este intitulat „Romcom" şi se adresează cu

prioritate întreprinzătorilor din următoarele judeŃe: Bihor, Arad, Sălaj, Satu Mare, Cluj, Maramureş, Timiş.

„Romcom" poate acorda finanŃare şi întreprinzătorilor din alte judeŃe, în limita fondurilor disponibile.

Pot beneficia de finanŃare prin acest program întreprinzătorii care doresc să depună o cerere în cadrul unui

program de granturi şi trebuie să facă dovada cofinanŃării, sau întreprinzători care au obŃinut o finanŃare

nerambursabilă şi sunt deja în faza de implementare a proiectului.

Fondurile obŃinute pot fi utilizate pentru următoarele destinaŃii: achiziŃionare de maşini, utilaje, şi

echipamente; modernizare şi extindere capacităŃi de producŃie; achiziŃia de animale cu înalt potenŃial

genetic; investiŃii în extinderea infrastructurii (construcŃii, hale de producŃie);

FinanŃatorii precizează că aceste fonduri „nu pot fi utilizate pentru rambursarea

împrumuturilor existente, contractate din alte surse", iar cheltuielile efectuate înainte de

depunerea cererii de finanŃare „nu sunt eligibile". Suma maximă ce poate fi acordată unui

întreprinzător eligibil este 90.000 RON. Creditul „Romcom" va acoperi cel mult 75% din

valoarea cofinanŃării solicitate. Astfel, contribuŃia proprie a beneficiarului eligibil trebuie

288

să fie de cel puŃin 25% din valoarea cofinanŃării impuse de finanŃatorul programului.

Pentru scrisori de confort acordate, „Romcom"percepe un comision de 1%, iar pentru

finanŃările acordate percepe o dobândă anuală efectivă (flat) de 7-10%. Rata dobânzii este

stabilită după evaluarea fiecărei cereri de cofinanŃare. Dobânda rămâne neschimbată pe

toată perioada de desfăşurare a finanŃării.

Adevărul, 14 Februarie 2006

Peste 1.500 de scriitori români contemporani, accesaŃi pe internet

Peste 1.500 de scriitori români contemporani din Ńară şi din diaspora vor avea, începând de astăzi, un site,

www.scriitoriromani.ro. Paginile de web, care vor cuprinde date biografice şi lista cronologică a operelor

lor, vor putea fi accesate de către scriitori pentru modificări, adăugiri, corectări ulterioare sau pentru

completarea de date la zi. Proiectul-pilot "Succintă bio-bibliografie a scriitorilor români" este iniŃiat de

către Muzeul NaŃional al Literaturii Române, urmând să fie extins.

Adevărul, 4 Ianuarie 2006

Gigi Becali, Nicoleta Luciu si Romanita Iovan, cei mai accesati romani

Stirile legate de finantatorul echipei Steaua, Gigi Becali, sau cele care fac referire la vedeta de televiziune

Nicoleta Luciu sau la creatoarea de moda Romanita Iovan au fost cele mai cautate informatii pe internet in

2005, indica un studiu realizat de portalul www.neogen.ro. Conform acestuia, in Top 10 al stirilor accesate

pe internet se situeaza cele legate de divertisment, urmate de stirile care fac referire la cursul valutar. Pe

locul cinci al topului se afla stirile legate de invatamant, urmate de greva profesorilor.

Adevărul, 3 Februarie 2005

O suta de deputati - verificati rapid de ORNISS pentru a accesa date secrete

Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a autorizat o solicitare venita din partea ORNISS pentru a

declansa in mod rapid verificarile asupra a 100 de deputati care, prin natura activitatii lor, trebuie sa aiba

acces la date considerate secrete de stat sau secrete de serviciu. In mod normal, verificarile ORNISS sunt

indelungate, dar, schimbandu-se componenta comisiilor care lucreaza cu date secrete, noii deputati nu isi

pot desfasura activitatea, asa incat s-a luat decizia unei autorizari temporare. Pe baza acestor autorizari,

289

comisiile parlamentare de specialitate vor putea lucra, urmand ca procedurile ORNISS sa fie indeplinite

fara blocarea activitatii parlamentare.

Un software gratuit pentru navigare destinat tot terminalelor mobile este GMaps (www.mgmaps.com), care

poate fi instalat pe orice telefon mobil sau PDA dotat cu Java (J2ME), dar poate rula si pe smartphone-uri.

Pentru a accesa hartile si a viziona pozitionarea programul are nevoie de o conexiune WAP, deoarece

coordonatele sunt descarcate in timp real direct de pe serverul ce este conectat la sateliti.

Adevărul, 12 Mai 2007

Programul 3 al PNCDI-2, intitulat "Idei", este singurul care nu are specificate directii de cercetare. Trebuie

mentionat ca cercetarea fundamentala nu figura deloc, in prima varianta a Proiectului de strategie… Dupa

interventii scrise ale mai multor institutii, pentru luarea ei in considerare, ca program distinct, s-a mimat

introducerea ei, prin acest Program 3, care este finantat prin granturi si nu prin proiecte. Cum traditia la noi

a fostului MCT, azi ANCS, este ca sumele destinate granturilor sa fie cu cel putin un ordin de marime mai

mici, decat cele pentru proiecte, se pot intrevedea, de pe acum, dificultatile financiare prin care vor trece

cei care vor accesa acest program.

Adevărul, 17 Martie 2007

In opinia mea, structura umana se bazeaza pe coeziunea a doua unitati: fizicul si psihicul. Intre aceste

unitati exista o membrana permeabila prin care se realizeaza interconditionarea celor doua nivele: prin

fortarea psihicului poti accesa fizicul, iar prin fortarea fizicului poti acesa psihicul.

Adevărul, 1 Ianuarie 2009

Număr de telefon gratuit pentru semnalarea problemelor în accesarea fondurilor europene.

AgenŃia de PlăŃi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) va pune la dispoziŃia publicului, începând cu

5 ianuarie, un număr de telefon gratuit pentru semnalarea problemelor şi dificultăŃilor în accesarea şi

derularea fondurilor nerambursabile acordate prin Programul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală,

informează APDRP, citată de Agerpres.

Adevărul, 21 Ianuarie 2009

Ministrul pentru IMM: "Vom accesa fonduri UE într-o lună, nu în şase luni"

290

Noul ministru al IMM-urilor spune că va simplifica procedurile de accesare a fondurilor structurale, astfel

încât să dureze 30 de zile, nu 200 cum se întâmplă acum.

Dilema veche, anul III, nr.105 - 27 ianuarie 2006

Pînă la urmă, ce te mai face să te simŃi român? Acceptăm pesimismul etichetării exterioare şi al

sentimentului interior al neputinŃei sau ne încăpăŃînăm să redescoperim conştiinŃa faptului că aparŃinem

totuşi unui grup (restrîns) de oameni care pot folosi cuvinte-cod ca "mangafaua", "bibicul" sau noŃiuni

încriptate de genul "moftului" românesc, pentru a accesa drumul către adevărata individualitate

românească? (S. G.)

AgenŃia de PlăŃi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a pregătit pentru consultare primul ghid de accesare a

fondurilor post-aderare, pentru modernizarea exploataŃiilor agricole.

22, nr. 848, 2006

A ajuns la CNSAS cea mai mare parte a arhivei Securitatii, asa cum se prevedea in Legea 187/1999. Acum

primiti si cartoteca. Sa intelegem ca legea a stat suspendata 6 ani, dar acum serviciile secrete s-au decis s-o

respecte in sfarsit?

Eu cred ca aici avem de-a face cu efectul cumulat al Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 16/2006 si al

Hotararii CSAT nr. 60/2006, pentru ca, asa cum ati constatat, timp de 6 ani, CNSAS a functionat fara a

avea la dispozitie ceea ce legea prevedea, si anume dosarele Securitatii, asa cum ar fi fost firesc sa se

intample inca din anul 2000. Ceea ce era de la sine inteles in lege si firesc pentru multi dintre noi s-a

dovedit din nefericire a nu fi suficient ca sa impuna predarea arhivelor. Abia acum, cand sunt stipulate

termene clare de predare a arhivelor, acestea se pot aduna la CNSAS. Ideal ar fi fost ca in urma cu sase ani

sa fi urmat modelul colegilor din Polonia, care intai au strans arhivele, impreuna cu instrumentele de

accesare a arhivelor, respectiv cartotecile, si abia dupa aceea au purces la drum, au inceput sa le studieze,

sa le puna la dispozitia publicului. Dincolo de toate aceste consideratii, cred ca e bine ca CNSAS intra in

sfarsit in posesia arhivelor .

22, nr. 779, 2005

Nu am vorbit despre constructia de locuinte sociale.

Din 1989 primariile n-au mai construit nimic. Practic au fost terminate blocuri incepute din 1989 si ramase

neterminate, care au fost toate date unor diversi cu pile prin perioada '90-'91. Si, in momentul de fata, ce nu

291

s-a facut in 15 ani nu se poate recupera intr-un singur an; dar noi suntem obligati sa facem aceste

constructii, pentru ca altminteri o sa avem probleme sociale pe care nu o sa le putem depasi. Deja in cursul

anului 2005 vom incepe cu constructia de locuinte sociale pentru persoane evacuate. Vom demara si un

proiect de constructii pentru tineri, care sa-si construiasca pe banii lor casele, dar intr-un sistem de credite

mult mai avantajos decat cele oferite astazi de sistemul financiar-bancar din Romania. Si o sa incerc sa

ajung de fapt la avans cat mai mic, in asa fel incat acest avans necesar sa nu mai reprezinte o bariera pentru

o serie de oameni, care altminteri ar putea sa-si plateasca ratele lunare la un credit normal pentru o

constructie. De asemenea, mai avem si alte proiecte in vizor pentru anul asta, cum ar fi marirea numarului

de locuri pentru persoane in varsta care doresc sa locuiasca in regim de camin, imbunatatirea functionarii

caminelor spital pentru persoane cu diverse forme de handicap locomotor sau de alta natura. De asemenea,

in cadrul programelor pentru copiii care au probleme atat medicale, cat si sociale, vom incerca sa

imbunatatim programele actuale. Sectorul 1 are programele cele mai complexe in momentul de fata din

Romania. Vom incerca sa le completam, in asa fel incat sa oferim o sansa de recuperare si de revenire la

normalitate a unui numar cat mai mare de copii. Toate aceste programe reprezinta un efort financiar foarte

mare. Sunt multe probleme, resursele sunt limitate si atunci, vom cauta in paralel solutii de folosire cat mai

eficienta a banilor de care dispunem prin buget si de accesare a cat mai multor surse de finatare externa.

***

Anexa II: ON-LINE

Jurnalul NaŃional, 01.07.2004

In contrapartida, ei accepta niste inconveniente: n-au parte de banca online si au un plafon de 300.000 de

euro pentru credite. Clientii pot dispune totusi de un card bancar.

Jurnalul NaŃional, 06.06.2005

ASISTENTA. La varsta prescolara, copiii au nevoie de ajutor din partea adultilor pentru a se descurca

online, spune Francie Alexander, autoarea unui ghid de folosire a Internetului pentru copii. Din experienta

sa, una dintre lectiile favorite ale prichindeilor este trimiterea unui mesaj e-mail catre bunici. "Oricui ii

place sa primeasca scrisori, iar copiilor nu prea le place sa astepte. Avantajul este ca ii pot scrie bunicii si

vor primi un raspuns peste cel mult o jumatate de ora."

Jurnalul NaŃional, 14.04.2005

CONEXIUNE DIN PLIN. Potrivit TeleGeography, Londra a avut o largime de banda internationala de

Internet de 550 de gigabytes pe secunda de trafic de Internet in 2003, ceea ce il face cel mai conectat oras

292

prin Internet. Pe de alta parte, cei mai multi utilizatori de Internet provin din Asia. Din cei 62.348 de

milioane de oameni conectati la Internet in toata lumea, in 2002, SUA detineau majoritatea, respectiv 159

de milioane de utilizatori online.

Jurnalul NaŃional, 11.04.2005

Companiile romanesti vor deveni tinte ale "computer criminals" in momentul in care vor fi mai raspandite

in Romania solutiile de plata online, care pot fi atacate mai usor. Pentru moment, atacurile asupra site-

urilor companiilor romanesti sunt facute din teribilism sau pentru a castiga experienta, sunt de parere

experti din cadrul companiei Softwin. Potrivit estimarilor Softwin, pierderile cauzate de virusi companiilor

romanesti sunt de aproximativ 100 milioane de dolari. Daca se vorbeste de pierderi directe, se au in vedere:

sustragerea de informatii, secrete de serviciu si baze de date, dar si informatii deteriorate, distrugerea

fisierelor sistem, blocarea conexiunilor mergand pana la stoparea activitatii. Exista insa si pierderi indirecte:

scaderea productivitatii, a vanzarilor potentiale si a increderii partenerilor/ clientilor, cu alte cuvinte

deteriorarea capitalului de imagine.

Jurnalul NaŃional, 23.04.2004

"Cifrele arata ca Internetul se utilizeaza din ce in ce mai mult in Romania, dovedind, de asemenea, o

crestere a atractivitatii continutului disponibil. Astfel, 78% dintre utilizatorii romani folosesc Internetul

pentru a cauta informatii, precum si pentru a primi sau trimite e-mailuri - 77%, in timp ce 40% prefera sa se

joace sau sa asculte muzica online, iar 33% se conecteaza pentru a intra pe camere de discutii sau pe

forumuri", a declarat Dan Nica, ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, in deschiderea Zilei

Comunicatiilor, la CERF

Jurnalul NaŃional, 14.06.2006

Poti incerca sa ghicesti simptomele, pentru ca apoi sa cauti pe internet un utilitar gratuit de dezinfectie care

sa te scape de problema. De departe, varianta cea mai simpla este sa descarci o solutie de securitate

completa. Blocheaza virusi, spyware, spam, scam, incercari de phishing, intruziuni si continut web nedorit.

BitDefender a deschis un magazin online de produse software dedicat pietei romanesti:

http://buy.bitdefender.ro. Magazinul virtual este realizat impreuna cu DotCommerce Romania si permite

plata online, cu card bancar.

BitDefender este in momentul de fata distribuit online in peste 96 de tari, numarul de utilizatori ai site-

urilor companiei de securitate crescand in primele patru luni ale anului 2006 cu peste 340%. Din vanzarile

online, cota cea mai mare o detin Statele Unite, cu 51% din totalul vanzarilor. Urmatoarele tari ca

importanta in veniturile online sunt: Germania 33%, Spania 5%, Australia 4%. Pe langa cele 24 de site-uri

293

proprii, BitDefender are in prezent peste 1.000 de parteneri online, care aduc circa 40% din cifra de

afaceri realizata prin intermediul internetului. Altfel, produsele BitDefender sunt listate si pot fi descarcate

de pe site-urile unor comercianti renumiti, cum ar fi: CompUSA, Tucows, BestBuy sau download.com.

Jurnalul NaŃional, 29.05.2006

La 7 martie 2005 s-a consemnat un moment "istoric" in lumea bloggerilor si a jurnalismului online

deopotriva. Primul blogger (de la "web log", jurnal personal pe web) acceptat la o conferinta de presa la

Casa Alba. Pana sa ajunga sa explice vreun profesor de jurnalism ce este presa online sau in ce masura se

poate avea incredere in textele unui blogger, iata ca tanarul Garrett Graff (24 ani) marcheaza un moment

pentru presa actuala. Zilele trecute, bloggerul de pretutindeni a mai castigat un examen de presa, odata cu

infrangerea la tribunal a gigantului Apple. O instanta californiana a recunoscut dreptul "jurnalistic" al unui

blogger de a-si proteja sursele.

Jurnalul NaŃional, 01.05.2004

Fostul general de Securitate roman si-a facut auzita vocea din nou, in cadrul unei dezbateri organizate de

Frontpage Magazine, publicatie americana online. Tema dezbaterii a fost „renasterea KGB” , iar invitatii

Frontpage au fost, in premiera mondiala, doi fosti spioni-sefi, aflati pe pozitii opuse in timpul razboiului

rece, precum si un renumit disident rus.

Dezbaterea nu s-a desfasurat in jurul unei mese rotunde, ci online, prin urmare, interlocutorii nu au avut

ocazia sa se vada, am aflat de la unul dintre participantii la discutie. Am fi avut, altfel, posibilitatea de a afla

cum arata acum fostul general Pacepa, care a fugit din Romania lui Ceausescu in 1978, si despre care s-a

spus ca si-a modificat de patru ori chipul, pentru a nu fi reperat de Securitate, in SUA, unde s-a instalat, sub

protectie americana.

Jurnalul NaŃional, 21.07.2009

În ceea ce priveşte „calea” parcursă de banii reprezentând plata ştirii, aceştia veneau înainte de la audienŃă

şi advertiseri. În prezent, internetul oferă informaŃii „la calup”, însă advertiser-ii nu sunt nici pe departe

dispuşi să plătească aceleaşi sume pentru reclamele online ca pentru acelea pe TV sau în print. În aceste

condiŃii, mai multe ziare, inclusiv New York Times, au anunŃat că intenŃionează să introducă taxe pentru

accesarea materialelor lor online. În plus, instituŃiile de ştiri vând programe, diverse obiecte şi posibilitatea

apartenenŃei la diverse cluburi, în încercarea de a vinde, odată cu ele, şi ştirile.

Nici companiile care apelează la publicitate şi care nu vor să plătească la fel de mult pentru promovare

online ca pentru aceea în media clasice nu dau înapoi de la forme "integrate" de promovare a produselor lor,

cum ar fi materialele "sponsorizate" sau materiale favorabile pe blogurile independente.

294

MenŃionez însă cu cea mai mare satisfacŃie împlinirea pasiunii mele pentru internet prin definitivarea într-o

formulă amplă a portalului www.cartesiarte.ro, revista electronică «PORT@LEU» având chiar pagini

dedicate studierii fenomenului literaturii online sau pe suport electronic. Aici am lansat de curând Editura

online care îşi propune să prezinte, în condiŃiile concurenŃei uneori nedrepte cu traducerile comerciale, «Un

autor român pe săptămână». Într-o săptămână din toamnă voi fi şi eu autorul, cu studiul «Despre

MeritocraŃie...». Dar mă opresc aici, ca să nu ajungem din nou la pamflet politic" .

Jurnalul NaŃional, 20.07.2009

Cercetătorii recunosc totuşi o evoluŃie pozitivă, perceptibilă în cursul ultimelor conferinŃe africane şi

internaŃionale consacrate sida. "Miza este în prezent de a sparge tăcerea, de a recunoaşte problema şi de a

începe dezvoltarea şi aplicarea programelor de prevenire şi îngrijire a căror necesitate este urgentă",

conchid cercetătorii.

Studiul lor este publicat online de revista britanică The Lancet.

Jurnalul NaŃional, 19.07.2009

Canalul sud-coreean YTN a anunŃat recent că liderul nord-coreean, Kim Jong-il, suferă de cancer de

pancreas, diagnosticat în august anul trecut, scrie în ediŃia online revista ParisMatch. Phenianul nu a

comentat informaŃia. Dar starea de sănătate a lui Kim Jong-il a devenit subiectul a numeroase speculaŃii.

Misterul privind starea de sănătate a lui Kim Jong-il a fost dezlegat. Aşa îşi începe articolul online revista

Paris Match. Potrivit televiziunii sud-coreene YTN, conducătorul Coreei de Nord ar fi bolnav de cancer la

pancreas. Boala ar fi fost descoperită în vara lui 2008, la scurt timp după ce liderul nord-coreean a suferit

un atac cerebral.

Jurnalul NaŃional, 17.07.2009

ContestaŃia a avut ca obiect rezultatul selecŃiei pentru brandul turistic al României, decizie prin care

asocierea Landor Associates Millward Brown a fost descalificată, şi este disponibilă online pe site-ul:

http://www.e-licitatii.ro.

Potrivit publicaŃiei online Contactmusic, citată de Agerpres, după moartea cântăreŃului ziarele au fost pline

de speculaŃii privind paternitatea biologică a celor trei copii: Prince Michael, Paris şi Prince Michael

(Blanket). Unele surse au sugerat că Michael i-ar fi cerut dermatologului său, Arnold Klein, să doneze

spermă, iar soŃia sa de la acea vreme, Debbie Rowe, să fie mamă surogat. Klein a negat, în repetate rânduri,

informaŃia.

295

Jurnalul NaŃional, 16.07.2009

În luna iunie, potrivit studiului, un utilizator brazilian şi-a petrecut online în medie 69 de ore şi 55 de

minute, în timp ce un internaut japonez a navigat pe internet în medie 68 de ore şi 14 minute, iar unul

american 65 de ore şi 10 minute. În timpul petrecut online, cei mai mulŃi utilizatori accesează site-uri, îşi

verifică poşta electronică, descarcă diferite tipuri de conŃinuturi sau utilizează servicii de mesagerie instant.

Copiii care particip ă online la jocuri ce promovează alimentele şi băuturile sănătoase vor alege astfel de

produse, potrivit unui studiu realizat de cercetători americani. Raportul a arătat că, în ultimii 40 de ani,

numărul copiilor obezi s-a triplat în SUA, arătând că expunerea media este cea care a favorizat această

situaŃie gravă. Televiziunea este principalul vinovat pentru că a promovat produse nesănătoase, bogate în

calorii şi grăsimi. De aceea, ei cred că tot media, de data aceasta online, poate schimba obiceiurile

alimentare ale copiilor, prin jocuri care să le arate cum să mănânce sănătos.

Jurnalul NaŃional, 15.07.2009

Numărul copiilor cu vârste între 2 şi 11 ani care accesează Internetul a ajuns la 16 milioane în luna mai

2009, iar timpul petrecut de aceştia în mediul online a crescut cu 63% în ultimii cinci ani, potrivit unui

studiu Nielsen, citat de MarketingVox.

Numărul copiilor cu vârste între 2 şi 11 ani care petrec timp pe internet a ajuns la 16 milioane în luna mai

2009, reprezentând 9,5% din universul utilizatorilor activi de Internet din Statele Unite.

Timpul petrecut de copii online a crescut de la 7 ore în mai 2004 la mai mult de 11 ore în mai 2009,

depăşind creşterea înregistrată pe alte segmente de vârstă. Astfel, dacă internauŃii adulŃi petrec cu 36% mai

mult timp pe internet comparativ cu 2004, timpul petrecut de copii pe Internet a crescut cu 63% în acelaşi

interval.

Potrivit datelor din studiul Nielsen, băieŃii petrec mai mult timp online, în timp ce fetele vizitează mai

multe pagini web. BăieŃii petrec cu 7% mai mult timp decât fetele pe Internet, dar vizitează în medie 397 de

pagini, în timp ce fetele accesează în medie 494 de locaŃii web, conform datelor din luna mai.

Proiectele câştigătoare vor investi în soluŃii de e-business (magazine online, sisteme integrate de

management automat al proceselor din firmă - ERP, sisteme de management al relaŃiilor cu clienŃii - CRM,

sisteme de lucru colaborativ, sisteme de instruire online) combinate cu achiziŃia de echipamente TIC,

soluŃii inovatoare de producŃie şi, de asemenea, servicii de marketing online, în vederea creşterii gradului

de competitivitate a firmelor beneficiare.

296

Au mai rămas puŃine zile până când iPhone 3G S poate fi achiziŃionat oficial pe piaŃa din România. La o

săptămână de la disponibilitatea precomenzilor online, Orange raporta peste 1.000 de cereri. O fi de la

criză sau nu, dar nu prea este un semn pozitiv pentru operator. Asta dacă facem o comparaŃie cu lansarea

iPhone 3G, în luna august a anului trecut: 1.250 de precomenzi în şase ore!

Prin noiembrie 2007, Nicolae Vara a cunoscut-o pe Adriana Crăciun pe un site de matrimoniale. După două

săptămâni de discuŃii online, cei doi au decis să se întâlnească şi în viaŃa reală. Nicolae Vara era un prosper

şi tânăr afacerist.

Jurnalul NaŃional, 14.07.2009

CântăreŃul senegalez Akon, alături de care megastarul american a înregistrat mai multe piese în cursul

acestui an, a declarat publicaŃiei online Billboard.com că "Michael este unul dintre cei mai sănătoşi

oameni pe care îi cunosc. Îmi tot spunea să mă păstrez mereu sănătos

LG Electronics a deschis un magazin online de aplicaŃii pentru telefoanele mobile, numit LG Application

Store, peste 100 de programe fiind disponibile gratuit pentru utilizatorii de telefoane mobile LG.

Magazinul online de aplicaŃii a fost lansat oficial în Asia, urmând să fie extins în alte 24 de Ńări în decursul

acestui an. Până la sfârşitul anului, numărul de aplicaŃii urmează să fie extins la 2000.

"În mod normal, ar trebui să trecem de Ujpest, dar nimeni de la Steaua nu se consideră deja calificat,

fiindcă în fotbal există cele mai mari surprize", a încheiat Argăseală, care a anunŃat că Steaua este de ieri

primul club din România care deŃine un sistem propriu de vânzare a biletelor online.

Jurnalul NaŃional, 13.07.2009

Un marinar român în vârstă de 20 de ani a fost arestat în sudul Italiei sub acuzaŃia de molestare sexuală a

unei minore, relatează pagina online a agenŃiei Adnkronos. Potrivit anchetatorilor, românul, care este

marinar pe un vas de croazieră, ar fi molestat sexual o minoră care se îndepărtase de părinŃi. Carabinierii l-

au arestat în localitatea Maratea (regiunea Basilicata, sudul Italiei) în baza unui mandat emis de Procuratua

din Lagonegro. Românul se află în prezent în penitenciar şi urmează să fie judecat.

Jurnalul NaŃional, 12.07.2009

James Hudson a preferat să-şi dea imediat demisia după ce s-a aflat că a fost filmat în timp ce făcea sex cu

două prostituate blonde la un bordel, iar înregistrarea a fost postată pe Internet, fără să-i fi menŃionat însă

identitatea şi funcŃia. Hudson nu a ştiut că aventura lui de-o noapte era de o lună vizionată online de

curioşi, până când cineva, care l-a recunoscut, a vândut povestea tabloidului rus Moskovsky Komsomolets.

Redactorul-şef al ediŃiei pentru Urali, Denis Tokarsky, a declarat că nimeni nu i-a cerut să publice

297

materialul furnizat de sursa lui, şi că l-a făcut din proprie iniŃiativă. "Este sursa mea care îmi furnizează

materiale din când în când. De data asta, a fost Hudson", a spus el.

Jurnalul NaŃional, 10.07.2009

Cotidianul american New York Times, care se confruntă cu importante dificultăŃi financiare, a anunŃat, ieri,

că ia în calcul posibilitatea introducerii unui abonament pentru accesarea ediŃiei sale online, informează

AFP, citată de Mediafax.

Un purtător de cuvânt al titlului american, Catherine Mathis, a declarat că este în curs de realizare o

cercetare de marketing în rândul abonaŃilor ediŃiei print a ziarului, pentru a determina dacă aceştia ar fi

dispuşi să plătească pentru a avea acces la ediŃia online, în prezent gratuită.

"Studiul pe care îl avem în derulare include o gamă largă de variante", a explicat ea, precizând că una dintre

opŃiuni este plata sumei de cinci dolari pe lună pentru acces la versiunea online a ziarului.

Cotidianul New York Times are actualmente circa 650.000 de abonaŃi la ediŃiile care apar în cursul

săptămânii.

New York Times şi-a lansat, în 2005, o versiune online cu plată pentru o parte a conŃinutului, însă a

renunŃat la această iniŃiativă în 2007.

Anterior, surse citate de pagina online a agenŃiei bulgare BNN au afirmat că, cel mai probabil, 22 iulie este

data la care vor fi prezentate rapoartele CE privind stadiul reformelor în JustiŃie în România şi Bulgaria.

Jurnalul NaŃional, 08.07.2009

Opinia copiilor contează. Trebuie să conştientizăm faptul că, de cele mai multe ori, vorbim şi în numele lor.

Este important să îi încurajăm să-şi exprime părerea şi, totodată, să învăŃăm să-i ascultăm. De aceea, în

perioada următoare, vom promova mai mult drepturile copiilor, mai ales că acestea nu sunt cunoscute de

adulŃi. Este principalul scop al parteneriatului cu Radio România. Punctual, vom face acest lucru prin

intermediul proiectelor pe care le vom derula atât prin intermediul radioului clasic, cât şi a celui online care

reprezintă modul de comunicare preferat pentru copiii şi tinerii de astăzi. Astfel, vor putea să-şi spună

părerea în privinŃa evenimentelor care le afectează viaŃa şi pot semnala cazurile în care drepturile lor nu

sunt respectate", a declarat Ileana Savu, secretar de stat ANPDC.

Prima parte a mesajului este formulată standard: "Stimate client Bancpost Maestro Millenium, MarŃi, 7

Iulie 2009, departamentul de securitate Bancpost a semnalat încercarea de spargere a bazei de date Internet

Banking. Din acest motiv, pentru siguranŃa şi buna desfăşurare a tranzacŃiilor online, te rugăm să te

înregistrezi în noua bază de date, cu o nouă măsură de siguranŃă care foloseşte metoda de criptare a

298

informaŃiilor utilizatorului de tipul SSL-Secure. Această notificare este adresată numai posesorilor de

carduri tip Maestro Millenium" spune mesajul.

Potrivit reprezentanŃilor Facebook, marŃi, în jurul orei 20.30 (ora României), la o jumătate de oră de la

începerea ceremoniei publice, care a avut loc la Staples Center din Los Angeles, utilizatorii postaseră deja

500.000 de comentarii online. Peste 300.000 de utilizatori erau conectaŃi în acel moment pe site-ul CNN şi

peFacebook.

Rămâne de văzut dacă ceremonia dedicată lui Michael Jackson va depăşi din punctul de vedere al

audienŃei online ceremonia de învestire a lui Barack Obama. Michael Jackson are deja cu peste un milion

de prieteni mai mulŃi decât Barack Obama pe Facebook (aproape şapte milioane).

Jurnalul NaŃional, 07.07.2009

"Faptul că, într-un an dificil din punct de vedere economic, comerŃul online continuă să crească, reuşind să

atingă nivelul de 82% din volumul tranzacŃiilor prin card realizat în tot anul 2008, reprezintă rezultatul unui

efort comun al magazinelor online, procesatorilor şi tuturor jucătorilor implicaŃi în comerŃul electronic

românesc. În ceea ce priveşte a doua jumătate a anului, suntem convinsi că vom reuşi să atingem un volum

total, la nivelul întregii pieŃe, de 70 milioane euro", a spus Carmen Sebe, director general Gecad ePayment.

În ceea ce priveşte evoluŃia comerŃului electronic cu plata online prin card bancar în primele şase luni ale

anului, apropierea sezonul estival a determinat o încetinire a ritmului de creştere, de la 18% la finalul

primului trimestru, la 4% la finalul celui de-al doilea. Cu toate acestea, vânzările din al doilea trimestru al

anului au depăşit volumul înregistrat în primul trimestru cu 34%, ajungând la 25 milioane euro.

Jurnalul NaŃional, 06.07.2009

Codex Sinaiticus poate fi accesată gratuit online

Cea mai veche Biblie creştină, "Codex Sinaiticus", a fost digitalizată şi va putea fi accesată gratuit online,

în urma finalizării unui proiect care a durat patru ani, informează Reuters, citat de Mediafax. Fragmentele

care au supravieŃuit timpului din cea mai veche Bibilie creştină vor putea fi accesate online începând de

luni, 6 iulie.

Dilema Veche, 17.07.2009

Muzica e marele cîştigător al file-sharing-ului. Toate studiile arată că în timp ce vînzarea de discuri scade

(şi nu din cauza pirateriei, cum încearcă să acrediteze ideea industria, ci din cauza inadecvării

producătorilor la noul mediu, cel online), creşte masiv vînzarea de melodii online (iTunes e un exemplu),

299

lumea se orientează către o paradigmă a accesului, nu a proprietăŃii (Last.fm, Pandora etc.) şi, mai ales,

accentul s-a mutat pe reprezentaŃiile live – oamenii merg din ce în ce mai mult la concerte, fie pe stadioane,

fie în cluburi sau filarmonici.

Internetul produce, prin file-sharing, cultura participării şi recomandării, externalităŃi pozitive în reŃea (prin

costurile nule de reproducere). Proprietatea intelectuală este un mod de a re-internaliza aceste externalităŃi:

cum orice mp3 poate zburda liber prin reŃea, producătorul vrea să-l Ńină captiv (fie printr-un sistem de

protecŃie de drepturi digitale, fie prin procesele pe care le intentează, fie prin campaniile care demonizează

file-sharing-ul şi aduc panica morală) şi să-l distribuie doar celor care plătesc. Dar de ce atunci producătorii

nu-şi Ńin produsele în afara reŃelei? Pentru că dacă nu circuli online , nu exişti. Există un punct de echilibru

între cerinŃele industriei, natura artiştilor şi dorinŃa publicului de a fi parte creativă, nu doar receptoare.

Important este să-l negociem împreună.

Wikipedia este cea mai populară enciclopedie online, fiind citită de milioane de oameni. Ce experienŃe aŃi

avut în privinŃa articolului lor despre dvs.? AŃi găsit informaŃii greşite în el?

Ce mijloace avem pentru a controla informaŃia falsă în mediul online, în special cea care ne afectează

direct? Mă gîndesc mai ales la aspecte mult mai serioase, cum ar fi textele insultătoare sau atacurile la

persoană – aveŃi cunoştinŃă despre mijloace legale prin care pot fi contracarate, mai cu seamă în Suedia,

Ńara în care v-aŃi stabilit?

Cum vedeŃi viitorul informa Ńiei online?

Este o întrebare foarte importantă... Există o enormă, inimaginabilă cantitate de informaŃie pe Internet, dar

problema e că nu poŃi să pui ordine şi să găseşti sens în ea.

22., 14.06.2009

Biletele costă 70 RON şi se găsesc în reŃeaua magazinelor Germanos, la clubul Becker Brau Live Music

(strada Turturelelor 11, Sector 3 , Bucureşti, tel. 021-3226610 / 3237083) şi online, pe

http://www.eventim.ro.RĂZVAN

22., 23.06.2009

România mai are multe acŃiuni reparatorii de implementat: de la anularea pensiilor foştilor călăi, până la

publicarea online a unei arhive integrale a comunismului românesc, producerea unei enciclopedii generale

a „Terorii Roşii“, înmulŃirea centrelor universitare în parteneriat cu instituŃiile occidentale de profil sau

construirea unui Muzeu al Victimelor Comunismului în Bucureşti.

300

22., 05.05.2009

Sondajul a fost realizat online, intre 26 si 29 mai 2009, pe un esantion de 4.536 persoane cu varste de

peste 18 ani si reprezentative pentru populatia franceza, britanica, germana, italiana si poloneza.

22., 12.05.2009

InformaŃii amănunŃite despre rapoartele FreeEx şi Freedom House au putut fi găsite doar pe online şi în

presa scrisă. Mai nimic la TV.

22., 10.04.2009

Totodată, la 9 aprilie, cunoscutul portal Facebook.com, precum şi reŃeaua socială Odnoklassniki.ru au

devenit inaccesibile pentru utilizatorii din Moldova. De asemenea, la 8 aprilie, administratorii portalului

informaŃional unimedia.md au constatat că serverul Unimedia a fost atacat de mai multe ori. Nu este prima

dată în ultimele trei zile când anumite resurse online au fost inaccesibile pe teritoriul Republicii Moldova.

22., 31.03.2009

La rândul său, Liviu Dragnea regreta, în ediŃia online a Cotidianului, faptul că PSD a ales MAI în loc să

aleagă Transporturile şi FinanŃele, sugerând că decizia a fost luată din interesul unora de a pune mâna pe un

serviciu secret. Nu putem să nu fim de acord cu domnul Dragnea: Vasile Blaga ar fi fost un excelent

ministru de Interne şi Mihai Tănăsescu un excelent ministru de FinanŃe.

22., 27.03.2009

Miron Mitrea a făcut declaraŃii legate de motivele pentru care PSD voia să aibă controlul asupra DGIPI.

DeclaraŃiile au fost făcute în cadrul emisiunii "DiscuŃia de luni", realizată de HotNews.ro şi RFI şi

moderată de Dan Tăpălagă. Înainte de înregistrarea emisiunii, în timpul întâlnirii online , senatorul PSD a

afirmat că a vrut ca PSD să aleagă în primul rând Ministerul FinaŃelor, dar Viorel Hrebenciuc s-a opus.

22., 24.03.2009

Pe 12 martie, comisia numita de ministrul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National s-a pronuntat, cu

argumente solide, împotriva mutarii iconostasului, iar vineri, pe 20 martie, punctul sau de vedere a fost

însusit de Comisia Monumentelor care functioneaza pe lânga Ministerul Culturii. Anterior, pe 9 martie,

301

comisia interdisciplinara întrunita la MNAR daduse un verdict identic: „nu este cazul ca iconostasul sa fie

mutat“. Aceeasi este si pozitia colectivului de specialisti al Sectiei de Arta Veche Româneasca a MNAR,

formulata în memoriul din 13 martie catre ministrul Culturii. În sfârsit, pe 18 martie, Reteaua Nationala a

Muzeelor din România a initiat, în acelasi sens, o petitie online care, la ora redactarii acestui articol, a fost

semnata de 788 de persoane.

Pentru inscriere, candidatii trebuie satrimita 3 articole, publicate in editiile print sau online, in cursul

anului 2008. Fiecare articol trebuie insotit de un scan sau o fotocopie si un link, precum si de o prezentare a

experientei profesionale in maxim o pagină.

In cazul articolelor online, vor fi acceptate exclusiv cele publicate pe site-uri de specialitate. Postările de

pe blog-uri de orice tip nu sunt eligibile. Articolele trebuie sa fie la prima participare la un concurs de acest

gen, iar candidatii se pot inscrie la o singura sectiune de concurs.

22., 17.03.2009

Indepartarea de anul 1989 face ca intreg regimul comunist sa poata fi redus la dimensiunile unei carti

postale amuzante: accesibil online, vehiculat ca brand in numele unei nostalgii culinare/vestimentare,

comunismul are aerul de a fi doar o referinta marginala si pretext de polemici politice.

22., 04. 02. 2009

În perioada urmatoare va fi realizata o baza de date cu documente din perioada comunista de specialisti ai

Arhivelor Nationale Romane (ANR) in colaborare cu Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii

Bucuresti.

In acest scop s-a incheiat un protocol semnat de directorul ANR, Dorin Dobrincu, si Cristian Preda, decanul

Facultatii de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti. Proiectul este intitulat "Arta si politica. Mecanisme si

actori ai controlului ideologic intre 1945-1989. O selectie de documente". Baza de date va fi accesibila

gratuit la sediul ANR, iar online, doar partial.

Acest proiect urmeaza realizarii unui alt mare proiect privind perioada comunista: fototeca online a

comunismului din Romania, fototeca ce se constituie in cea mai mare baza de date accesibila pe Internet, cu

fotografii din timpul comunismului.

22., 14.01.2009

In acelasi timp, ne spune Haass intr-un articol publicat in editia online a Newsweek, Irakul ne-a invatat ca

progresul politic si economic nu poate avea loc in absenta securitatii publice.

302

22.,08.11.2008

Atit Daniel Morar, cit si ceilalti finalisti sint in cursa pentru titlul "Europeanul anului". Votul pentru

Europeanul Anului 2008 este deschis online, incepind de joi, 25 septembrie, si poate fi accesat la adresa

22., 06.11.2008

Viata traita online - despre site-urile de socializare

Si si-a pus o poza cu mine pe Hi5. Si i-am lasat comment. Mai fetito, nu te simti si tu putin sa scoti odata

poza asta?“ Adolescenta grasuta din spatele autobuzului vorbeste apasat si gesticuleaza cu inversunare in

timp ce-i povesteste prietenei sale despre ispravile colegei lor. Si conchide: „Abia astept sa ajung acasa sa

intru pe Hi5“.

Site-urile de socializare online au devenit astazi repere importante pentru tineri din toata lumea.

Utilizatorii unor asemenea servicii pot socializa cu vecini de scara, vedete rock, necunoscuti de pe alte

continente sau jucatori profesionisti de snooker.

Cu alte cuvinte, site-urile de socializare online ii ajuta pe oameni sa intre in contact cu alti semeni de-ai

lor, sa cunoasca persoane care au aceleasi pasiuni ca si ei. Accesul la asemenea site-uri este gratuit, iar

membrii isi pot construi profiluri (care cuprind date despre nume, varsta, hobby-uri sau carti si filme

preferate) si pot impartasi cu alti utilizatori fotografii, muzica sau video-uri. Un prieten este, in limbajul

site-urilor de socializare, orice utilizator spre al carui profil pagina ta are link. Utilizatorii isi pot trimite

mesaje sau pot lasa comentarii pe alte profiluri. In unele cazuri, oamenii care se cunosc pe asemenea site-

uri decid sa se intalneasca si in viata reala.

MySpace, viata traita online

„MySpace este o modalitate prin care oamenii isi pot expune online vietile“ , spune Jamie Kantowitz, vice-

presedinte de marketing.

22., 29.10.2008

Deja obisnuiti cu ritmul de “un album la cincinal”, aproape ca am uitat de existenta trupei, pana cand am

fost iar bombardati in mass-media (mai ales in cea online) cu stiri despre noul album, Death Magnetic

(2008). Nu mi-am facut mari sperante, ca sa nu ma dezamageasca. In mare parte, am avut dreptate.

22., 06.08.2008

Intr-adevar, pana acum un an, un an si jumatate, bancile nu comunicau. Pe de-o parte era vina bancilor, dar

pe de alta parte era si vina populatiei, care nu solicita informatii. Bancile nu aveau o motivatie pentru a

oferi informatii. In momentul in care au inceput sa primeasca astfel de solicitari, cand oamenii au inceput

303

sa-si puna intrebari si sa critice, bancile si-au dat seama ca nu pot continua asa, ca trebuie sa iasa in public,

sa sustina anumite idei, sa iasa cu produsele la vedere. Ca atare, astazi website-urile bancilor nu mai sunt

simple pagini cu informatii de contact. Acum produsele financiare sunt frumos expuse, exista calculatoare

de credit si alte instrumente de consultanta online. Este o evolutie, si asta numai intr-un an, un an si

jumatate.

22., 06.08.2008

Cu ajutorul celor de la SoftHost - profesionisti impecabili, carora le sunt recunoscatoare pentru modul in

care au inteles sa se implice si sa ne sustina - speram ca peste o luna, adica la inceputul lui septembrie, sa

devenim vizibili online.

22., 04.05.2008

Richard Haass a raspuns in exclusivitate pentru revista 22, pe 18 aprilie 2008, in cadrul unei dezbateri

online gazduite de site-ul ziarului Financial Times, unei intrebari legate de evolutia NATO in era

nonpolaritatii.

22., 21.05.2008

Internetul este un hypermarket de informatii. Desigur, de aici poti lua o multime de lucruri "adevarate":

muzica, filme, carti, respectiv, texte. Problema nu e asta, ci alta, legata acum de raportul dintre informatia

"de aflat" si "obiectul dorintei": este Internetul mediatorul unor orgasme sau al unor preludii intelectuale

nesfarsite? Si o alta intrebare, care ni se adreseaza chiar noua: ne place mai mult sa vrem sau ne place mai

degraba atunci cand tocmai am obtinut ce voiam? De raspunsul la aceasta ultima intrebare depinde valoarea

epistemica/culturala a "cautarii" pe Internet. Un capitol al eseului lui Constantin Vica se numeste "Cum

cautam pe Internet cand Google e obosit?". Si unul dintre raspunsuri este CiteULike. Citez: "CiteULike e

un sit pentru cercetatori care functioneaza pe acelasi principiu (ca StumbleUpon, alt sistem de indexare,

n.n.), indexand articole academice. Fiind dedicat unei categorii speciale, CiteULike permite exportul

datelor in bibliografii electronice si importul de meta-date din alte librarii si biblioteci online (…)".

304

22., 02.04.2008

Care considerati ca au fost realizarile Centrului de cand ocupati functia de director? Ce considerati

ca sunt probleme care raman de rezolvat?

Mi-am propus in primul rand sa aduc ICR Viena in mileniul 3! Am reusit sa echipez sediul astfel incat sa se

poata oricand transforma intr-un studio de televiziune(!), avem un media room unde oferim publicului

acces la presa romaneasca online si la posturile de televiziune romanesti. Cursantii care invata limba

romana in cadrul parteneriatului nostru cu Centrul de Limbi Straine al Universitatii Viena au la dispozitie

lap-topuri cu acces Internet nelimitat. Salile institutului sunt dotate cu ecrane cu plasma, care permit

organizarea oricarui tip de performance, expozitii in tehnici multimedia, sesiuni de informare-comunicare

complexe.

22., 16.01.2008

Cel putin asta sustine autorul unui comentariu literar postat pe unul dintre numeroasele site-uri specializate

pe publicarea de referate "la toate materiile" pentru elevi si studenti. Daca in urma cu cativa ani temele la

romana erau copiate din deja celebrele carti de comentarii din care generatii intregi au aflat ca Sadoveanu

este "Ceahlaul literaturii noastre", astazi nu este nevoie decat de cateva click-uri. Multe dintre materiale

sunt insa pline de greseli, iar absolventii au deseori dificultati in a redacta singuri lucrari. Insa problema cel

mai des adusa in discutie este aceea legata de plagiatul online

Primul site care punea la dispozitia studentilor referate a fost www.schoolsucks.com (in traducere, "scoala e

naspa"), aparut in SUA, in 1996. De atunci fenomenul s-a raspandit atat de mult, incat au aparut servicii de

combatere a plagiatului online, cum ar fi www.turnitin.com, prin care profesori din zeci de tari pot verifica

daca lucrarile studentilor au fost sau nu copiate.

22., 21.12.2007

Daca unii fani se dedica infiintarii si administrarii de site-uri, altii isi gasesc indeletniciri mai... artistice. Si

au de unde alege: fanficuri (povesti inspirate din anime), fanarturi (desene inspirate din anime) sau AMV-

uri (abreviere de la Anime Music Video, filmulete realizate cu programe de editare video, in care secvente

din anime sunt puse pe muzica, de la Mozart la Eminem), a caror popularitate a crescut foarte mult odata cu

aparitia site-urilor specializate in difuzarea clipurilor video. Multi fani isi incearca mana la AMV-uri, iar

cei care si-au descoperit tarziu pasiunea pot gasi suficiente ghiduri pe Internet, pentru ca mai apoi sa

participe la concursurile organizate online sau la conventiile anime.

305

22., 01.11.2007

In noaptea de joi spre vineri, imaginile care nu fusesera difuzate de catre TVR, ca urmare a "recomandarii"

presedintelui Sassu, apar pe pagina de Internet DailyMotion.com. Imediat, ca un efect de domino, imaginile

sunt preluate de catre bloguri, de paginile online ale altor canale media si in cele din urma de televiziuni.

Pâna la orele amiezii, imaginile postate in cursul noptii pe DailyMotion.com aveau, doar pe site-ul gazda,

peste 50.000 de accesari.

22., 16.03 2007

Aceste criterii care definesc transparenta au fost acoperite de 19 intrebari. Chestionarul a fost efectuat in

perioada 19 februarie-2 martie. Studiul s-a realizat online, pe un esantion de 250 de reprezentanti ai

mediului de afaceri implicati in domeniul CSR. Cercetarea a avut doua etape, cea dintai cantitativa si cea

de-a doua calitativa; aceasta din urma a constat in analiza raspunsurilor la un set de intrebari adresate celor

care au raspuns la chestionar.

22., 09.02.2007

Ce are de a face un sistem de operare cu strategia de RSC a Microsoft?

Posibilitatea de a face fata unor noi experiente, de a avea contact cu noi idei - aceasta este semnificatia

cuvantului "vista". Aceasta ar fi o cale de a întelege dimensiunea etica a noului produs Microsoft. Noul, în

general, creeaza situatii atipice si probleme etice inedite. In cazul Windows Vista, este vorba de noi

experiente în utilizarea online si offline a computerului.

Astfel, Vista contine instrumente de supraveghere a modului de utilizare a computerului de catre copii.

Sistemul de operare ofera parintilor posibilitatea de a-si proteja copiii fata de continutul online neadecvat

varstei lor. Au fost dezvoltate instrumente de control parental pentru cele mai cunoscute produse Microsoft:

Windows Vista, Windows Live, Xbox si MSN. Aceste instrumente pun la dispozitie ghiduri elaborate de

experti în educatie, sfaturi privind continutul web adecvat pentru grupe de varsta. Personalizand aplicatiile

online, parintii pot controla si monitoriza modul de utilizare a retelei web de catre copii.

22., 01.12.2006

Uitasem efectiv de treaba asta, cand m-am trezit cu o hartiuta care ma trimitea la posta sa-mi iau cele doua

procese verbale, cele doua amenzi.

Intre timp eu am lansat tot felul de manifeste pe Internet, a aparut o gramada de oameni care si-au

manifestat indignarea fata de cazul asta, dezbateri la un moment dat pe forumuri, chiar si o petitie online.

306

22., 09.05.2006

O ziarista intreaba la o conferinta de presa de ce romii se plang atat de discriminare, ca doar e vina lor; intr-

o revista online, un autor explica marea miselie a folosirii vocabulei "rrom", menita sa submineze intregul

popor roman prin asimilarea sa cu tiganii.

22., 04.04.2006

In urma cu cateva zile, APTI (Asociatia pentru Tehnologie si Internet; www.apti.ro/sondaj) a publicat,

impreuna cu ICT4U din Constanta, rezultatele unui sondaj de opinie online referitor la folosirea

Internetului de catre minori.

22., 03.02.2003

Internetul se dezvolta odata cu platile online

Aparitia platilor online in Romania va dezvolta comertul online si magazinele virtuale

Cum credeti ca va arata Romania anului 2003 in acest domeniu? Se va dezvolta?

Trebuie sa se dezvolte; site-urile de servicii care fac comert online au aparut demult.

Din pacate, o plata online se desfasoara inca greoi. Sunt site-uri pe care se poate comanda aproape orice,

dar validarea comenzii se face telefonic, plata se face prin mandat postal sau la sediul vanzatorului, livrarea

dureaza, eventualul refuz al produsului complica si mai mult lucrurile.

Concluzia este simpla: posibilitatea de a face plati online este necesara pentru dezvoltarea e-commerce-

ului in Romania.

22., 28.06.2009

Din anul 2000, Pierre Verluise a creat site-ul www.diploweb.com, un prim site geopolitic francez, unde

publică universitari, diplomaŃi şi strategi venind din Ńări şi orizonturi diferite. Devenit o galaxie compusă şi

dintr-un newsletter lunar, dintr-un blog, un spaŃiu de anunŃuri şi de conferinŃe on-line, www.diploweb.com

este, la ora actuală, revista geopolitică francofonă cea mai citită şi mai bine difuzată din lume.

22., 28.04.2009

- Timpul necesar derulării unui proiect – aprobarea, semnarea contractului de finanŃare, organizarea

licitaŃiei, finanŃarea şi realizarea proiectului – a fost semnificativ scurtat. În acest sens, a fost modificată

307

Legea achiziŃiilor publice şi au fost simplificate procedurile legate de derularea contractelor finanŃate cu

fonduri europene. Durata de organizare a unei licitaŃii a scăzut de la 87 de zile la 30 de zile. AchiziŃiile

publice trebuie să se deruleze în cuantum valoric de minimum 20% electronic, faŃă de 2,2% cât reprezentau

achiziŃiile on-line în anul 2008.

22., 10.03.2009

În editia cotidianului Il Giornale din 17 februarie 2009 gasim pe prima pagina articolul – reluat si în

versiunea on-line a ziarului – semnat de Giordano Bruno Guerri si intitulat Violenta noilor invadatori (La

violenza dei nuovi invasori).

22., 24.02.2009

Intr-o recenta discutie on-line, pe site-ul HotNews.ro, purtata de cercetatorul român de la Harvard School

of Medicine Mihnea Bostina, un aparator al darwinismului de altfel, sustine ca "opunerea darwinismului

creationismului este o falsa problema" si ca, de asemenea, "in general, religia se impaca bine cu ideea de

evolutie".

22., 10.01.2009

Ce inseamna, insa, Europeana? Pur si simplu o gigantica biblioteca on-line europeana prin care se

inaugureaza noi modalitati de explorare a patrimoniului european: printr-un portal web disponibil in toate

limbile UE, amatorii de arta, literatura, stiinta, politica, istorie, arhitectura, muzica sau cinema pot accesa

rapid si gratuit cele mai mari colectii si capodopere din Europa, reunite intr-o singura biblioteca virtuala.

Este o adevarata forta inspiratoare, un imbold pentru europenii secolului al XXI-lea sa se intreaca in

creativitate cu unii dintre cei mai inventivi inaintasi, cum ar fi marile personalitati ale Renasterii. Inchipuiti-

va numai ce posibilitati ofera studentilor, eruditilor, iubitorilor de arta faptul de a avea la dispozitie, de a

putea combina si cerceta on-line comorile culturale ale tuturor statelor membre. Se demonstreaza astfel,

cu pregnanta, faptul ca in centrul integrarii europene sta cultura."

Europeana le permite celor interesati sa caute si sa navigheze simultan prin colectiile digitalizate ale

bibliotecilor, arhivelor si muzeelor europene. Proiectul initiat de Comisie in 2005 a fost realizat in stransa

colaborare cu bibliotecile nationale si alte organisme culturale ale statelor membre, precum si cu sprijinul

consistent al Parlamentului European. Comisia Europeana a inceput sa lucreze la digitalizarea si

accesibilitatea on-line a materialelor culturale inca din anul 2000. In urmatorii cinci ani, Comisia a

308

cofinantat proiecte de cercetare si a stimulat o mai buna colaborare intre statele membre care doreau sa-si

puna patrimoniul cultural on-line. Gazduita de Koninklijke Bibliotheek, Biblioteca Nationala Olandeza,

Europeana este administrata de Fundatia pentru Biblioteca Digitala Europeana, care reuneste principalele

asociatii europene de biblioteci, arhive, muzee, arhive audiovizuale si institutii de cultura. Peste o mie de

asezaminte culturale de pe tot cuprinsul Europei au oferit materiale pentru acest proiect.

O biblioteca on-line europeana este un subiect mai mult decat banal, neinteresant, in schimb, o biblioteca

europeana finantata de catre UE (deci si de noi) care, atunci cand se introduce in sectiunea de cautare

numele Romaniei in limba engleza si iti apar zece fotografii cu copiii din orfelinatele mostenite de la

regimul ceausist din 1990, constituie fara indoiala o mare stire de senzatie.

22., 14.05.2008

Ca masura aditionala de stimulare a interesului jurnalistului pentru calitatea limbii romane, CNA a lansat -

tot in 2005 - Proiectul Borges, o pledoarie pentru lectura - sincronizat cu programul Mai bine o carte al

Ministerului Culturii si Cultelor. Apelul catre radiodifuzori de a-si procura lucrarile esentiale necesare

actului jurnalistic a fost insotit de o bibliografie publicata pe site-ul CNA care cuprindea, spre consultare

on-line, principalele dictionare ale limbii romane. In multe redactii a aparut raftul cu carti care prefigura

Biblioteca Borges pentru care pleda Apelul CNA. Totodata, spre a veni in sprijinul celor interesati si a

dovedi consecventa in aplicarea propriilor idei, am dezvoltat centrul de documentare al CNA, prin

achizitionarea de enciclopedii, dictionare si lucrari din domeniul audiovizualului ce pot fi consultate la

sediul institutiei.

22., 24.10.2007

Atunci de ce nu s-au luat masuri pentru a se evita o criza?

Cand am devenit ministru, in aprilie, primele informatii pe care le-am primit au fost legate de faptul ca se

blocheaza foarte repede pagina de inscrieri on-line pentru vize. Ea mergea un interval foarte scurt, dar

foarte des se bloca dupa 12 noaptea si devenea nefunctionala. Nici acum n-as putea sa explic daca era o

blocare datorata unor hackeri sau supratraficului. De la bun inceput am luat in calcul o modificare a ei si

acum suntem in pragul semnarii unui contract.

22., 17.10.2007

Intre timp, au aparut si reviste exclusiv on-line: Tiuk!, a lui Mihai Vakulovski, Pravalia culturala, a lui

Cornel Mihai Ungureanu. Printr-un fenomen de selectie, unele bloguri, precum Terorism de cititoare

309

(www.terorista.ro), au capatat notorietate si fac deja trend: editurile se grabesc sa le trimita noile aparitii, le

monitorizeaza pentru dosarul de presa si le citeaza, ca autoritati critice, pe coperta a patra a volumelor.

22., 25.05.2007

In fine, un ultim proiect deosebit de important al SRF, primul de acest gen la nivel national, se afla

actualmente in desfasurare. Este vorba de editarea on-line a unei Enciclopedii de Filozofie Romaneasca,

ce urmeaza sa fie tradusa si in limba engleza, proiect coordonat de SRF impreuna cu o comisie de 18

specialisti, profesori de filozofie la diferite universitati din tara.

22., 18.05.2007

A doua etapa a proiectului, dupa ce reteaua este creata si oricine poate intra in contact cu oricine, ar consta

in selectia, procesarea electronica si diseminarea celor mai importante contributii din domeniu, astfel incat

toata lumea sa aiba acces la informatie. Vom acorda prioritate resurselor de tip electronic si on-line,

pentru a crea un studiu analitic si bibliografic al resurselor electronice romanesti.

22., 02.03.2007

Institutul Cultural Roman din New York a sustinut activ programele de traducere inca de la lansarea lor in

2006. In acest sens, am stabilit contacte si am asigurat contractul cu editura Spuyten Duyvil pentru

publicarea in engleza a Clientilor lu’ tanti Varvara de Stelian Tanase. Un capitol din volum a fost publicat

la propunerea noastra de revista on-line Archipelago (vara 2006).

Bursa, 11.09.2009

Banca Românească va implementa un sistem intern de autorizare online a tranzacŃiilor efectuate de clienŃi,

începând cu data de 15 septembrie, ceea ce va necesita întreruperea sistemului informatic de carduri de

debit al băncii, în noaptea de luni spre marŃi, între orele 23.00 şi 6.00.

Suntem consecvenŃi strategiei noastre de a îmbunătăŃi permanent produsele şi serviciile oferite clienŃilor.

Astfel, prin implementarea sistemului intern de autorizare online a tranzacŃiilor efectuate de către clienŃi

se va eficientiza accesul la resursele financiare ale acestora\", au declarat reprezentanŃii Băncii Româneşti.

310

Bursa, 10.09.2009

CE va continua să investigeze 6 site-uri din România ce vând produse electronice, din 11 verificate

Comisia Europeană (CE) a verificat 11 magazine online din România care vând produse electronice şi a

anunŃat că şase dintre ele vor fi investigate suplimentar, deoarece prezintă consumatorilor date incomplete

sau înşelătoare, potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de executivul european.

Bursa, 10.09.2009

În perioada ianuarie-august 2009, la nivel naŃional, şi-au suspendat activitatea 105.537 de societăŃi

comerciale, de aproape 12 ori mai mult decât se consemnase în intervalul similar din anul anterior, când

existau 8.241 de suspendări de activitate, relevă datele publicate, online, de Oficiul NaŃional al Registrului

ComerŃului (ONRC). Potrivit documentului citat, cele mai multe suspendări de activitate s-au consemnat în

Bucureşti (16.313), de peste 13 ori mai multe decât în primele opt luni din 2008, când cifra era de 1.162. Pe

locul doi, la nivel naŃional, se situează oraşul Cluj, cu 6.350 de suspendări (+2429,88 la sută faŃă de 2008),

în timp ce poziŃia a treia este ocupată de Braşov, de 5.047 suspendări, în creştere cu peste 11 ori comparativ

cu intervalul ianuarie-august 2008, când se consemnau numai 410 de astfel de proceduri.

Bursa, 09.09.2009

Un procentaj de 45,4% din populaŃia României se declară optimistă în privinŃa revenirii pieŃei muncii în

următoarea perioadă, din acest total 18,6 la sută invocă o perioadă de minim o lună, iar 26,8 la sută de

maxim şase luni, relevă un sondaj online realizat de portalul de recrutare NetJobs.ro, citat de Agerpres.

Cercetarea NetJobs mai arată că 25,6 la sută dintre români sunt de părere că piaŃa muncii îşi va reveni în

maxim un an, iar 16 la sută sunt mai pesimişti declarând că termenul poate depăşi pragul de 12 luni.

Un procent de 7 la sută dintre repondenŃi întrevăd revenirea în aproximativ doi ani, în timp ce alte şase

procente estimează că este nevoie de o perioadă mai mare de doi ani pentru restabilirea pieŃei forŃei de

muncă. În sondajul realizat online, cei mai optimişti s-au declarat tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 25

de ani (36,2 la sută), urmaŃi de cei între 26-35 ani (31,1 la sută) .

Printre alte informaŃii căutate de români prin intermediul Internetului se regăsesc cele despre sănătate şi

educaŃie, şi jocurile online.

Autoritatea italiană anticoncurenŃă vrea să verifice dacă "acest comportament al Google, care este posibil

datorită poziŃiei sale dominante incontestabile ca motor de căutare, nu afectează concurenŃa pe piaŃa de

publicitate online" şi să se asigure că acesta nu duce la "consolidarea poziŃiei sale de intermediar" pentru

publicitatea online.

311

Bursa, 02.09.2009

Noul GPS Evolio este singurul dispozitiv de pe piaŃa românească de telecomunicaŃii care dispune de

facilitatea de actualizare online, graŃie aplicaŃiei iMap ce permite, prin intermediul unui laptop conectat la

Internet, recepŃionarea în timp real a informaŃiilor de interes

Sistemul Evolio E450 va fi disponibil în toată Ńara începând cu 2 septembrie în reŃelele Altex, Domo,

MediaGalaxy, Metro, Germanos, precum şi în principalele magazine online.

Noul sistem de operare beneficiază de o interfaŃă de utilizare îmbunătăŃită, de funcŃiuni de navigare mai

eficiente precum şi o ofertă de servicii cu valoare adăugată, incluzând Microsoft My Phone (un serviciu

care permitea sincronizarea şi salvarea datelor) şi Windows Marketplace for Mobile (un magazin online

pentru descărcarea de aplicaŃii). De asemenea, Windows Mobile 6.5 va include şi o nouă versiune a

browser-ului Internet Explorer Mobile.

Compania americană de comerŃ online eBay a anunŃat, marŃi, vânzarea unui pachet de 65% din acŃiunile

operatorului de telefonie pe internet Skype către un grup de investitori condus de de fondul Silver Lake

Partners, pentru 1,9 miliarde dolari, informează AFP.

Bursa, 01.02.2009

Site-ul de licita Ńii online eBay urmează să-şi anunŃe azi intenŃia de a vinde divizia sa de telefonie prin

Internet (VoIP), Skype, către un grup de investitori privaŃi, informează un articol publicat în cotidianul

american The New York Times, preluat de AFP.

Bursa, 31.08.2009

Combinatul metalurgic român SIDEX al companiei internaŃionale siderurgice Arcelor Mittal "şi-a aranjat"

să transporte minereu de fier din Burgas (Bulgaria) la GalaŃi pe canalul de mare adâncime "Dunărea-Marea

Neagră" (denumirea ucraineană a canalului Bâstroe), se menŃiona într-un comunicat remis joi, 27 august, de

întreprinderea de stat Delta-LoŃman, compania ucraineană care gestionează această arteră navigabilă,

relatează publicaŃia online Portnews.

Bursa, 30.08.2009

MagazinulDeCase.ro este primul serviciu online românesc de promovare a ofertelor provenite direct de la

proprietari, în baza unui preŃ fix, fără comision.

312

Bursa, 31.08.2009

AcŃiunile listate la bursele din China s-au depreciat masiv azi, atingând un minim al ultimelor trei luni, pe

fondul unei pieŃe neliniştite de posibilitatea încetinirii ritmului de creditare şi de eventualitatea unui aflux

de acŃiuni noi, relatează ediŃia online a Financial Times.

Bursa, 11.06.2009

În calitate de speaker şi moderator al sesiunii dedicate tehnicilor de securitate în noul univers 2.0,

reprezentanŃii BitDefender au tras din nou un semnal de alarmă asupra noilor câmpuri de luptă ale

ameninŃărilor informatice, şi anume, social media. Piata românească de online a ajuns la maturitate. Acest

lucru ne e demonstrat odată de creşterea foarte accelerată a valorii totale a tranzacŃiilor online (75% faŃă

de 2008, în condiŃii de criză) şi creşterea foarte mare a atacurilor de phishing, atât ca număr cât şi

complexitate. Dacă în trecut phisherii trimiteau mail-uri cu greşeli gramaticale evidente sau greşeli de cod

care malformau mail-ul, astăzi folosesc tehnici la fel de complexe ca cele ale phishingului la nivel mondial.

George Petre, coordonator al activităŃilor de analiza ale ameninŃărilor din cadrul laboratorului Antispam

BitDefender, a atras atenŃia în cadrul evenimentului, asupra faptului că piaŃa românească este în acest

moment una matură, iar această maturitate se referă inclusiv la complexitatea şi numărul atacurilor

informatice care vizează utilizarea instrumentelor de plată online, precum şi siguranŃa copiilor.

"Creşterea accelerată a numărului şi complexităŃii atacurilor de phishing în România ne face să credem

că piaŃa online a trecut de acel punct critic de creştere faŃă de care devine interesantă pentru atacatori.

Avem o piaŃă matură, iar în pieŃele mature atacatorii sunt extrem de activi şi inovativi", a declarat George

Petre.

Bursa, 17.06.2009

De la data de 1 octombrie 2008, momentul în care a fost lansată noua facilitate de plată a impozitelor de

venit prin intermediul www.ghiseul.ro şi-au achitat online obligaŃiile fiscale la bugetul de stat 1.622 de

contribuabili.

Începând din 15 iunie a.c., rapoartele zilnice cu privire la tranzacŃiile desfăşurate prin Ghişeul Virtual de

PlăŃi, referitoare la impozitele plătite către bugetul statului, se trimit online către Trezoreria Statului,

semnate electronic cu certificat digital calificat.

313

Bursa, 19.06.2009

Produsul se adresează tinerilor care folosesc numerarul şi fac tranzacŃii pe internet, iar clienŃii care solicită

cardul şi îl alimentează cu numerar pot face cumpărături online , pot efectua plăŃi acolo unde cardurile de

debit Visa sunt acceptate, pot retrage numerar de la bancomatele din toată lumea şi pot folosi serviciul

mobil integrat YAP pentru a transfera bani prietenilor şi familiilor în Ńară sau pentru a-şi verifica soldul

direct de pe telefon, prin SMS. De asemenea, ei îşi pot gestiona contul online.

Săptămâna Financiară ,09.05.2005

Si in cazul realizarii paginilor web exista mai multe optiuni. Ati putea, de exemplu, sa angajati o echipa de

profesionisti pentru conceperea, realizarea si eventual intretinerea site-ului. Costul acestei solutii este greu

de estimat. In functie de dificultatea site-ului, acesta poate varia intre cateva sute de euro, pentru cateva

pagini de prezentare a companiei, si peste 100.000 de euro, pentru un magazin virtual complex.

A doua varianta ar fi sa efectuati toate operatiunile necesare in regie proprie. Pentru aceasta este necesara

angajarea unor oameni pregatiti in domeniu. Costul total oscileaza din nou, in functie de complexitatea site-

ului. De asemenea, salariul lunar poate varia de la 100 de euro, pentru un colaborator care va realiza sarcini

simple, pana la peste 1.000 de euro pe luna, pentru oameni supra-specializati in domenii ca e-commerce,

Java, baze de date etc. Opinia expertilor este ca pentru proiecte simple pot fi angajati doi-trei oameni, dar

pentru proiecte de genul unui magazin virtual cu plati si comenzi online este bine sa angajati o companie

care activeaza in domeniu.

Săptămâna Financiară, 14.10.2005

Multi cred ca traseul pe care îl parcurg atunci când sunt online beneficiaza de protectia anonimitatii. Nu

este adevarat. Teoretic, este posibila înregistrarea tuturor click-urilor unui utilizator, incluzând vizitele în

diverse website-uri, fisierele transferate catre alte persoane si multe altele. Aceasta informatie poate fi

colectata de furnizorul de Internet al utilizatorului în cauza si de administratorii website-urilor pe care

acesta le acceseaza. O perspectiva deloc idilica asupra Internetului. O perspectiva care în strainatate a

transformat utilizatorul versat în contestatar al unui anumit tip de afacere online.

Pentru consumatori, tentatia dezvaluirii unor informatii confidentiale este provocata de necesitatea de a

plasa o comanda online sau dorinta de a deveni membru al unei comunitati online. Unii pur si simplu

spun tot: cum îi cheama, unde locuiesc, spun date din buletin si alte lucruri. Tentatia e cu atat mai mare, cu

cat serviciul sau produsul achizitionat e mai putin costisitor sau chiar gratuit.

Atunci când dezvoltati o afacere online, încrederea utilizatorilor dumneavoastra este vitala. Cum puteti

observa modul in care sunteti perceput? De pilda, utilizatorii abandoneaza procesul de plasare a unei

comenzi online înainte de a introduce propriile date de identificare. Puteti afla acest lucru analizând

314

comparativ continutul cosului de cumparaturi al utilizatorilor anonimi si continutul comenzilor plasate în

site de utilizatorii înregistrati. Daca prezentati incredere, procentul renuntarilor nu va fi prea mare.

Nu trebuie nici sa va faceti iluzii atunci cand va apucati de afaceri online.

Săptămâna Financiară, 07.10.2005

Se pare ca obiectivul Skype nu este acela de a închide portile telefoniei clasice. În ultima luna,

perspectivele Skype par sa devina tot mai mult legate de contestarea pietei clasice a tranzactiilor online ,

precum si a modului în care functioneaza publicitatea pe Internet.

La începutul lunii septembrie, gigantul Ebay, lider mondial în domeniul licitatiilor online, anunta ca

trateaza achizitionarea Skype pentru suma aparent gigantica de 2,6 miliarde dolari, plus alte avantaje

conditionate de atingerea unor obiective comerciale viitoare. De la momentul acestui anunt, speculatiile au

început sa ăâ�¬Å¾curga", Skype fiind mereu în centrul atentiei.

Săptămâna Financiară, 02.09.2005

„30 days money back guarantee". O fraza pe care am auzit-o cu totii în primele emisiuni de teleshopping de

dupa 1990. Un concept pe care românii n-au apucat sa-l înteleaga, sa-l foloseasca. Cel putin asa spun cifrele,

care arata ca rata de returnare a produselor achizitionate online de consumatorul român este infim de mica .

Săptămâna Financiară , 11.09.1009

Orange au făcut primii paşi în acest sens, cu magazine de muzică, jocuri, tonuri de apel, aplicaŃii, acces la

TV Mobil sau site-uri speciale, comunităŃi online, utilităŃi tip Messenger. Cosmote a anunŃat recent că

serviciul său Muziton, care permite setarea unor melodii de fond pe care să le audă apelantul când sună, a

avut creştere în fiecare lună în ultimul an. Zapp, care în continuare aşteaptă aprobare pentru a fi preluat de

Cosmote, are una dintre cele mai atractive oferte de Messenger şi E-mail. Iar oficialii RCS&RDS au

anunŃat recent că vor lansa în această toamnă serviciile de acces la Internet pe telefonul mobil.

Pe măsură ce traficul de voce scade ca importanŃă în cuantumul veniturilor operatorilor, de la an la an cresc

serviciile de date pe care jucătorii încearcă să le promoveze prin diverse metode. Magazinele de muzică,

video, jocuri sau aplicaŃii pentru telefon au o dublă valoare: produc trafic de date mobil şi aduc venituri prin

vânzarea unora direct online.

„În prezent, opŃiunile de Internet mobil includ şi acces nelimitat la portalul Orange World, iar 30% din cei

care folosesc serviciile de date mobile sunt şi vizitatori ai portalului“, a declarat pentru SFin Oana

315

Comănescu, content & young segment manager la operator.

Orange oferă clienŃilor cu abonament de date acces la Music Store, un magazin online de unde se pot

cumpăra peste un milion de melodii digitale complete. Serviciul oferă melodii de la principalele case de

discuri: Universal, Sony BMG, Warner şi EMI.

Săptămâna Financiară, 14.09.2008

Doar 875 de magazine online în România anului 2008

Un studiu comandat de ANC pentru evaluarea pieŃei de comerŃ electronic din România si realizat în

perioada septembrie-octombrie 2008 arată că numărul magazinelor online din România va continua să

crească cu 50% pe an în intervalul 2009-2011, ajungând până la 3.000 de magazine funcŃionale care vor

desfăsura curent activităŃi de comerŃ pe Internet.

„Putem estima că piaŃa de comerŃ electronic înregistrează în acest moment o valoare de 250 de milioane de

euro, iar reprezentanŃii magazinelor online, citaŃi în acest studiu, apreciază că în următorii doi ani volumul

vânzărilor online va atinge valoarea de un miliard de euro, fără a lua în calcul si serviciile, adică turismul

sau plata facturilor“, a declarat Liviu Nistoran, presedintele ANC.

Conform studiului privind comerŃul electronic, în prezent, în România există aproximativ 875 de magazine

online active, cele mai multe oferind la vânzare produse din sfera tehnologiei si comunicaŃiilor. Jocurile

pentru calculator, jucăriile, florile, ceasurile si biletele la diverse spectacole se comercializează în 30% din

magazinele online. Cartea si informaŃia se vând în doar 10% din totalul magazinelor si acelasi procent din

totalul magazinelor se ocupă de vestimentaŃie si modă. În momentul de faŃă, aproape 5% din totalul site-

urilor care funcŃionează în România sunt destinate activităŃilor de comerŃ electronic.

Studiul a fost comandat de ANC si a fost realizat de Link 2 eCommerce, a costat aproximativ 6.000 de euro

si a avut 6.095 de respondenŃi din rândul utilizatorilor online si 51 din rândul magazinelor online.

Săptămâna Financiară, 06.06. 2007

Albumele online sunt si ele la mare cautare: e nevoie doar de o conexiune la Internet si cateva click-uri

pentru a avea un album foto adevarat, care poate fi vizionat impreuna cu prietenii sau rudele. Cu toate

acestea, oamenii nu au uitat de fotografia pe hartie, iar procesatorii de poze digitale sunt departe de a da

faliment, asa cum anuntau acum cativa ani „evanghelistii" tehnologiei digitale.

Procesatorii de fotografii digitale sunt, in mare, aceiasi care transpuneau pe hartie pozele realizate pe film

cu vechile aparate. Sunt si acum utilizatori care prefera pozele pe film, dar raman din ce in ce mai putini de

la an la an. Apeland la noile tehnologii, procesatorii stiu acum sa printeze fotografiile digitale pe hartie, iar

316

faptul ca atrag suficient de multi clienti le permite sa ofere preturi care sunt cu mult sub costurile unei

imprimante foto pentru acasa, cu cartusele color aferente.

Urmarind sa atraga cat mai multi utilizatori, procesatorii de fotografii au doua variante pentru a-si forma

clientela: fie sa realizeze servicii online, care pot fi accesate de pasionatii de Internet, destul de numerosi la

ora actuala, fie sa apeleze la zonele cu cel mai mare trafic pietonal, la ora actuala marile centre de retail

Săptămâna Financiară, 25.03.2008

Un utilizator online este mult mai profitabil pentru banca deoarece tinde sa apeleze la mai multe produse

si adopta mai usor noile tehnologii care permit reducerea costurilor. Nu in ultimul rand, institutiile

financiare castiga la capitolul reputatie si imagine atunci cand construiesc platforme de acest fel.

Clientii pot initia si monitoriza tranzactii online, pot vizualiza situatia conturilor in detaliu si pot realiza

interogari de cont curent in timp real, in orice moment al zilei. Reprezentantii Citibank afirma ca

majoritatea clientilor corporativi utilizeaza aceasta aplicatie, 90% din tranzactii fiind derulate prin

CitiDirect.

BRD se poate lauda cu solutia de tranzactionare online TraDirect, prin care companiile pot face schimburi

valutare. Cotatiile sunt actualizate in timp real, in functie de evolutiile care au loc pe piata valutara. De

curand, BRD a anuntat ca a imbunatatit functionalitatile aplicatiei de plati electronice BRD@ffice.

Beneficiarii sunt grupati acum in doua categorii - publici si privati -, iar numarul lor maxim a fost majorat

de la 100 la 300, fiind inclus si un motor de cautare pentru a-i identifica mai usor. In paralel, timpul de

pastrare a extraselor de cont s-a extins de la 21 la 66 zile, iar acum exista chiar si versiune in limba engleza.

Toate comisioanele aferente platilor online beneficiaza de o reducere de 40% in raport cu tariful standard

practicat de BRD.

Săptămâna Financiară, 13.05.2008

Un studiu realizat de Deutsche Bank arată că un utilizator online are o probabilitate mai mare ca el să

aleagă un produs financiar suplimentar de la aceeasi bancă.

România este cu mult în urma celorlalte state membre în ceea ce priveste gradul de folosire a serviciilor

bancare online.

Potrivit Eurostat, România este una dintre Ńările cu cea mai scăzută rată de adopŃie a serviciilor de e-

banking. În 2007, doar 7% din utilizatorii de Internet au apelat la servicii bancare online.

Ponderea populaŃiei din UE care a comandat online produse si servicii a crescut de la 24% în 2005 la 30%

în 2007.

317

Romania Liberă, 24.04.2008

Un sondaj recent realizat de firma IDC a dezvaluit faptul ca peste 79% din tinerii cu varste intre 15 si 25 de

ani fac parte dintr-o "comunitate" online , in timp ce 52% dintre acestia contribuie cu continut pe mai

multe site-uri tip web 2.0. In acelasi timp, doar 30% din managerii IT utilizeaza frecvent comunitatile

online si doar jumatate dintre acestia au create conturi pe astfel de site-uri.

Romania Liberă, 23.09.2008

Aplicatii online romanesti, colectia de toamna

Pentru foarte multi dintre noi, verificarea casutei de e-mail de cateva ori pe zi a devenit o necesitate. De

asemenea, ne informam de pe Internet si ne-am obisnuit sa "impartim" cu prietenii fotografii sau

videoclipuri. Sunt insa nenumarate aplicatii online, chiar si romanesti, care abia asteapta sa fie descoperite

si folosite.

Romania Liberă, 24.09.2008

Comunitatile online permit utilizatorilor sa-si creeze personalitati virtuale prin folosirea fotografiilor,

textului, muzicii si imaginilor filmate si sa intre in contact unii cu altii ca sa-si faca prieteni, sa "agate" sau

sa iasa din anonimat.

» Veterani precum Mazare sau Udrea, care au invatat sa atace politica si cu mouse-ul, sau novici ai

internetului precum Voiculescu au inceput sa vaneze votul in retelele de socializare online Hi5 si

Facebook.

Cine se grabeste poate sa fie primul prieten online al lui Dan Voiculescu, presedintele fondator al

Partidului Conservator, care asteapta deocamdata singur si trist un semn de la cineva in reteaua de prietenii

Hi5.

Ceea ce il dezavantajeaza pe Voiculescu este ceea ce li se intampla si altor "utilizatori mai in varsta care

sunt luati in deradere. Publicul online este foarte sensibil la manipulare", spune Voicu.

Dar pe langa adresele web vizitate zilnic exista in lumea online, chiar si cea romaneasca, foarte multe alte

site-uri care abia asteapta sa fie descoperite. Sunt foarte multi si cei care au imbratisat web 2.0 in ideile lor

sau care pur si simplu au creat ceva deosebit fata de proiectele existente de ani de zile in online-ul local.

Zeci de astfel de idei noi, romanesti, vor fi reunite la Webstock Awards, competitie care isi doreste sa

promoveze proiectele din online-ul local. "Ne dorim sa oferim o sansa participantilor de a isi prezenta

318

ideile si proiectele in fata comunitatii de bloggeri si specialisti online, a spus Cristian Manafu, unul dintre

organizatorii evenimentului. Nu vom incerca sa le prezentam pe toate, dar am gasit cateva care merita ceva

atentie!

Pe langa adresele de web vizitate zilnic exista in lumea online milioane de alte site-uri pe care le accesam

intamplator, ne plac, ne inspira, insa uitam cum sa ajungem inapoi la ele. www.fav20.ro este un instrument

care permite utilizatorului sa isi faca o baza cu site-urile vizitate pentru a le putea accesa usor si a le avea

oriunde, folosind site-ul ca homepage al browserului.

Romania Liberă, 03.09.2008

Spinebreakers.co.uk este una dintre cele mai efervescente comunitati online de tineri pasionati de lectura,

care publica online audio si video recenzii, deseneaza coperte pentru carti sau concep finaluri alternative

pentru romanele preferate.

Editura Penguin se cupleaza cu un site de intalniri online

Acestea sunt doar doua dintre profilurile scoase in fata de Match.com pentru a atrage noi membri pe

Penguin.match.com, proiectul realizat in comun cu editura britanica.

Match.com este cel mai mare serviciu online de dating.

Romania Liberă, 27.11.2007

Cam acestea ar fi, in mare, serviciile pe care utilizatorii online le folosesc aproape in fiecare zi, pentru

fiecare dintre acestea fiind necesare un nume de utilizator si o parola. Un studiu al organizatiei Infosecurity

Europe arata ca un angajat foloseste, in medie, cinci parole pentru servicii care au legatura cu munca sa, iar

in mediul personal aproximativ 12 parole diferite pentru conturile online folosite.

Romania Liberă, 23.02.2009

Practic, in momentul in care un utilizator online vrea sa vada cum arata o intersectie din orasele acoperite

de acest serviciu, el alege respectivul punct pe harta clasica si ea ii este afisata in stil Google, cu sensurile

de circulatie si cladirile de pe margine afisate in imagine 3D.

319

Romania Liberă, 23.09.2008

"Tehnologia ExitReality nu iti permite sa vezi o singura pagina web in format 3D. Iti transforma intreaga

lume online intr-una tridimensionala",

Ochelarii 3D pot fi achizitionati online si sunt comercializati si in Romania. De exemplu, pe site-ul

www.3d-shop.ro o pereche costa intre 3 si 40 de lei.

Nu este prima incercare din mediul online de a pune la dispozitia utilizatorilor versiuni 3D ale unor site-uri.

Pana acum au mai facut astfel de incercari si jocurile online Second Life si World of Warcraft.

Adevărul, 16.05.2007

Aproape jumătate din tinerii români cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani au prieteni on-line pe care nu i-

au cunoscut în viaŃa reală, iar un sfert dintre ei accesează site-uri de dating, potrivit unui studiu realizat de

compania de cercetare D&D Research în mediul urban. Potrivit rezultatelor studiului, internetul şi-a pus

într-un mod vizibil amprenta asupra stilului de viaŃă al tinerilor.

Specialiştii avertizează că o parte importantă din viaŃa socială a tinerilor se mută on-line, în mediul virtual,

deoarece aproape jumătate (45%) au prieteni on-line pe care nu i-au cunoscut în viaŃa reală. O majoritate

impresionată, adică 90% din tinerii chestionaŃi folosesc o metodă de comunicare on-line de tip messenger,

de aceea specialiştii D&D Research estimează că ID-urile de messenger vor ajunge să circule mai mult

decât numerele de telefon, deoarece permit o comunicare mai ieftină şi mai comodă pentru tineri.

Adevărul, 07.04.2009

Per total, primele cinci site-uri au înregistrat o scădere de trafic în martie comparativ cu februarie. Dacă în

cea de-a doua lună din 2009 acestea raportau o audienŃă on-line de 1.43 milioane de vizitatori unici, în

luna martie traficul a scăzut cu 2,4%, până la 1.39 milioane de vizitatori unici.

Toate campaniile făcute de ZU au targetat şi publicul on-line.

***

320

Anexa III: INTERFA łĂ

22, nr. 39, 2002

De la Bruxelles nu vin insa aceleasi mesaje incurajatoare. Pe fond este si mai greu. Pentru Uniunea

Europeana conteza criteriile economice, unde Romania sta prost. Nici Raportul de tara pe acest an nu va

trece se pare Romania in randurile economiilor de piata. Dar nu este vorba numai despre asta. Exista

zvonuri ca atat retragerea marelui grup bancar olandez ING din cursa pentru privatizarea BCR, cat si

retinerea grupului german Hypo Vereinsbank de a participa direct la aceasta privatizare, oferindu-se doar ca

interfata , si nici asta direct, ci printr-o componenta austriaca, pentru o banca ungureasca, sunt, dincolo de

alte considerente economice si financiare, un fel de semnale de retorsiune pe ideea "daca jucati chiar asa

cum va canta americanii, atunci va lasam sa vina americanii sa va cumpere bancile scoase la vanzare!". Dar

vin americanii?

22, nr. 872, 2006

Aniversarea celor 10 ani scursi de la alegerile din 17 noiembrie 1996 a trecut in mare parte neobservata.

Alte lucruri domina acum agenda publica: criza din PNL, soarta bataliei pentru sefia PSD, apropiata

aderare a tarii la Uniunea Europeana. Cine sa-si mai aduca aminte acum ca, doar cu un deceniu in urma,

Romania era bine instalata in zona gri, la interfata dintre Occident si fostul imperiu sovietic? Regimul

Iliescu-Vacaroiu intruchipa din toate punctele de vedere continuitatea vechilor structuri, un sistem profund

clientelar dominat copios de oameni proveniti din fosta administratie comunista. Griul descria perfect starea

de spirit dominanta a unei natiuni. Desi trimiteau mesaje amabile catre opozitie, atat Washingtonul, cat si

principalele capitale europene nu isi faceau deloc iluzii in privinta rezultatului viitoarelor alegeri.

22, nr.890, 2007

Se poate spune ca marea depresiune economica din anii ‘30 s-a soldat cu o cedare de anvergura din partea

capitalului in fata muncii in tarile capitalismului dezvoltat, moment ce a marcat mutarea, cel putin pana

acum aparent definitiva, a accentului in expansiunea capitalului pe seama tarilor mai slab dezvoltate. In

zilele noastre, in mod inevitabil, lumea subdezvoltata este interfata ofensivei capitalului international si

este de presupus ca, daca va exista o replica fata de o asemenea ofensiva, aceasta va veni din lumea sub-

dezvoltata.

321

22, nr. 778, 2005

Un tip de comportament pe care insa e greu de crezut ca un politician cu temperamentul lui Traian Basescu

a avut vreun moment intentia sa-l adopte. Bazandu-se pe proverbialul sau instinct politic, presedintele e

evident hotarat sa se miste altfel pe harta diplomatica a continentului. Cu atat mai mult cu cat exista destule

motive sa consideram ca a proceda altfel ar insemna sa ignori modificari de ruptura in evolutiile geopolitice

contemporane si sa ratezi oportunitatile pe care acestea le-ar putea deschide la Bucuresti. Ceea ce s-a

intamplat in ultima perioada a dat peste cap un tip de echilibru strategic temporar instaurat dupa 1990, la

interfata spatiului ex-sovietic cu cel al Uniunii Europene. Daca incapacitatea Rusiei de a impiedica cea

mai mare parte a fostelor tari socialiste, inclusiv a celor baltice, sa intre in NATO a sfarsit prin a fi pana la

urma acceptata la Moscova, infrangerea simbolica de la Kiev, care nu face decat sa confirme pierderea

anterioara de influenta din Georgia, exact in momentul in care regimul Putin tinea sa-si reafirme cat mai

vocal ambitiile globale, e o pierdere semnificativa aproape imposibil de acceptat la Kremlin.

22, nr. 841, 2006

Dar cine sa umple de substanta politica externa in perioada postaderare? Pentru asta ar trebui sa avem o

dezbatere intelectuala pe aceasta tema. Deocamdata, ea nu exista cu adevarat. Faptul ca partidele politice au

comisii de politica externa nu inseamna mare lucru. E nevoie de acoperirea intelectuala pe care doar niste

structuri de tip think tank o pot oferi, asa cum se intampla si in America, si in cazul marilor puteri europene.

Prin Institutul de Studii Liberale, PNL a fost cel mai aproape de a construi un astfel de cadru institutional,

care sa-i asigure in paralel si interfata cu societatea civila, si cu mediile academice. Din pacate, l-a dizolvat,

iar celelalte partide par sa creada si ele ca au nevoie doar de activisti, nu si de structuri si formule

intelectuale care sa le dea dimensiune doctrinara reala si sa le ofere cadrul pentru a formula optiuni

strategice pe termen lung, cu atat mai necesare, cu cat e vorba de un subiect precum cel de fata. Iar ca sa

fim sinceri, nici mediile academice nu ofera semnificativ mai mult din aceasta perspectiva. Si, chiar daca ar

fi in situatia de a o putea face, nu exista in mod real acele canale care sa influenteze cu adevarat deciziile

luate la nivel politic inalt.

22, nr. 838, 2006

Cu doar cativa ani in urma, Ivan Krastev, un remarcabil politolog bulgar, definea plastic situatia unica in

care se gaseste Uniunea Europeana drept aceea a singurei superputeri fara granite fixe. Forta extraordinara

de atractie a Bruxelles-ului - "UE nu are vecini, ci doar viitori membri", care statea la baza politicii de

extindere - ii punea acestuia la dispozitie un remarcabil instrument geostrategic pentru stabilizarea celor trei

zone critice limitrofe: Balcanii de Vest, spatiul ex-sovietic, care cuprinde tari precum Ucraina, Belarus,

Moldova sau Georgia, si Turcia, ca interfata cu lumea islamica. Astazi aproape nimic din aceasta viziune

322

nu pare sa mai stea in picioare. In mod paradoxal, daca politica de extindere era pana de curand considerata

punctul forte si cea mai impresionanta realizare a Uniunii, acum elitele politice si intelectuale, speriate de

puternicul curent anti-establishment, par sa creada exact contrariul, considerand-o zona sa cea mai

vulnerabila.

22, nr. 873, 2006

Sa fie insa vorba doar de o retea de adjuncti si consilieri sau putem vorbi si de implicarea ministrilor de

resort, Codrut Seres si, respectiv, Zsolt Nagy? Ancheta Parchetului s-a apropiat periculos de mult de biroul

ministrului Economiei, iar acesta a intrat in panica. De cateva zile suspenda directori de societati si se

contrazice in declaratii: initial a sustinut ca nu-l cunoaste pe Stancev, apoi a recunoscut ca s-a intalnit de

mai multe ori cu el. Interesant este insa ca domnul Seres s-a plans ca nu a fost avertizat de serviciile de

informatii asupra lui Stancev. Or, tocmai absenta avertismentului sugereaza ca serviciile il urmareau si pe

ministrul Economiei. Potrivit "surselor judiciare" citate de presa, se pare ca interfata dintre consultanti si

conducerea MEC ar fi fost chiar directoarea de cabinet a ministrului Seres, Roxana Iacob. Aceleasi surse il

mentioneaza insa si pe ministrul UDMR ca posibil participant la gruparea care trafica informatii secrete.

22, nr. 904, 2007

Fundatiile corporatiste sunt un fel de membrana prin care companiile percep asteptarile comunitatilor. Un

fel de interfata care mijloceste intre interesele de marketing ale firmelor si nevoile comunitatilor.

Fundatiile corporatiste genereaza prestigiu pentru companii si incredere in marca. Ele identifica si acopera

nevoi sociale pe care statul nu le sesizeaza ori nu le poate satisface. Prin actiunile intreprinse de catre

fundatiile lor, companiile isi creeaza un context social favorabil in interiorul comunitatilor in care opereaza.

Prin programele lor, fundatiile corporatiste isi modifica proximitatile sociale cultivand valori si forme de

cultura.

22, nr. 693, 2003

Ce se intampla, vorba altcuiva? ORNISS, adica Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat,

a luat fiinta prin transformarea fostei Agentii Nationale de Securitate (ANS). Diferenta dintre ORNISS si

ANS este una fireasca, a vremurilor noastre, in sensul ca, in timp ce ANS zacea prin curtea "Externelor",

ORNISS-ul se ridica semet si vigilent in curtea premierului. ORNISS este interfata NATO in relatia cu

oricine sau orice din Romania care ar urma sa aiba acces la informatiile clasificate ale Aliantei Nord-

Atlantice.

323

22, nr. 673, 2003

Constituirea Aliantei Civice si extraordinara influenta a acestei organizatii in coalizarea si functionarea

opozitiei unite este urmata, logic, de propunerea lui Corneliu Coposu ca liderul ei sa fie candidat pentru

alegerile prezidentiale. Un nou refuz, un nou pas lateral, dar de aceasta data nu spre o alta tabara, ci in

culise.

Candidatul va fi altcineva, dar va fi propus si sustinut de Alianta Civica. El se impune drept candidat al

coalitiei in cadrul unei selectii interne, foarte controversata de altfel, si reuseste sa ajunga in turul al doilea,

unde pierde foarte onorabil. In 1996, acest candidat este mentinut si castiga, castiga si coalitia alegerile

legislative, Alianta Civica are peste tot reprezentanti in structurile noii puteri, de la Presedintie la Guvern,

insa nu se implica (ori sustine ca nu se implica) in exercitarea puterii.

Isi revendica un rol de cenzor, de supervizor, de instanta de control, de " interfata intre populatie si noua

putere" in termenii Anei Blandiana. Rol refuzat de partidele din coalitie si, totodata, de cei mai multi dintre

demnitarii proveniti din Alianta Civica.

22, nr. 876, 2006

In perioada interbelica, Uniunea Tineretului Comunist a avut un parcurs efemer, intermitent si neclar.

Organizatia, scoasa in afara legii, era controlata strict de Internationala Tineretului Comunist, interfata a

Cominternului. UTC nu a depasit statutul de miscare marginala si nu a atins dimensiuni de masa decat dupa

1944, sub protectia armatei sovietice si dupa ce PCR a inceput sa-si consolideze puterea.

22, nr. 914, 2007

Ca o paranteza, trebuie notat ca asa se si explica opozitia profunda pe care liberalii clasici o au fata de

interventia statului in economie. Pentru a feri societatea de tentatia plutocratica, este in interesul public ca

relatia dintre stat si economie sa fie redusa la maxim. Mai mult, atat timp cat exista o legatura stransa intre

stat si economie, si statul isi creaza canale de interventie, fiecare agent economic este tentat sau chiar fortat

ca intr-o anumita masura sa incerce sa faca apel la metode plutocratice. Este adevarat ca nu exista si nu

vom avea niciodata un stat liberal pur, pentru ca interfata dintre stat si economie este inevitabila, iar ea

creaza tot felul de excrescente plutocratice sau interventioniste. Dar putem incerca sa ne apropiem cat mai

mult de acest ideal. Asa ca, pentru a reduce pericolul, este necesar ca functiile statului sa fie reduse,

birocratia redusa, impozitarea redusa etc. Altfel spus, magnitudinea si cuprinderea statului sa fie cat mai

restranse: pe scurt, "statul minimal".

324

22, nr. 780, 2005

Exista o serie de exemple practice care dovedesc o buna comunicare cu cetateanul: am incercat sa cream o

serie de entitati tip interfata intre administratie si cetatean, de exemplu, Consiliul local al tinerilor si al

copiilor, cu niste elemente care confirma un exercitiu democratic de la o varsta frageda.

22, nr. 758, 2004

Problema este ce are fiecare in comun cu toti ceilalti

Cu alte cuvinte, in afara de fenomenul migratiei si de caderea comunismului, nu vezi ca s-ar fi intamplat

ceva pozitiv in acesti cincisprezece ani. Si totusi inaintam, inaintam spre Uniunea Europeana, in 2007 vom

fi acolo.

Socotind pozitive doar caderea comunismului si migratia in masa, am urmarit desigur un anumit efect

retoric, dramatizand lipsa de strategie pe care o deplang. Intr-o tara in care oprelistile comunismului au

disparut, foarte multe lucruri bune se pot intampla, iar unele chiar se intampla. Punctual, incomplet, fortuit

etc., dar nu mai putin real. Laud imbunatatirile de cate ori le observ. Si ii admir pe aceia care le produc, cu

atat mai mult cu cat eu mi-am cautat binele aiurea. Stiu, de pilda, ca au inceput sa apara asociatii, institutii

si companii functionale, un fel de federatii ale romanilor de isprava. Sunt mici, sunt insulare, dar exista,

lupta, iar noi trebuie sa tinem seama de ele. La interfata lor cu sistemul, ele trebuie totusi sa intre, cel putin

ocazional, intr-o relatie corupta pentru a putea subzista, iar asta este o alta deficienta structurala a tarii

noastre. Sarac si curat, treaca-mearga. Dar bogat si curat… Daca omul cinstit, inteligent si harnic trebuie sa

accepte constant o marja oarecare de, daca nu coruptie, macar de ingaduinta vinovata sau de complicitate,

el submineaza, fie si impotriva propriilor convingeri, acele "insule", "oazele" de normalitate.

22, nr. 904, 2007

Horia-Roman Patapievici (presedintele Institutului Cultural Roman): As vrea sa disting intre mai multe

cazuri de export al culturii. Primul caz amintit este acela in care o personalitate individuala reuseste sa se

plaseze pe piata occidentala. Este cazul cel mai de dorit si cel mai natural cu putinta. Nu ma refer acum la

situatia marilor interbelici, ci la situatia in care un om in mod normal intra in relatii cu institutii culturale

occidentale si-si plaseaza produsul cultural atat pe piata interna, cat si pe cea occidentala. A doua situatie,

care s-a intalnit cel mai des la noi, este aceea in care actorii culturali individuali care nu aveau resurse

personale suficiente pentru a se plasa pe piata straina recurgeau la institutiile statului ca un soi de supliment

pentru ceea ce nu reuseau sa faca. Este o relatie care, dupa parerea mea, este vicioasa si trebuie sa inceteze.

Situatia in care o institutie de cultura a statului are o idee despre ceea ce inseamna cultura nationala si ii

promoveaza pe aceia care, in viziunea institutiei, reprezinta ilustrarea respectiva marcheaza trecutul si

trebuie sa dispara. A treia relatie este aceea in care exista un parteneriat liber intre actori culturali si diverse

325

institutii private ori ale statului. Este situatia in care s-a plasat ICR, care este doar un interlocutor caruia

parlamentul ii acorda un buget pentru acest tip de activitati, un partener pentru acei actori culturali care

doresc sa-si exporte produsul cultural pe piata occidentala. Asta este situatia in care ne gasim. ICR este o

interfata manageriala pentru actorii culturali, daca ei doresc sa-si exporte produsul cultural pe piata

externa. Pentru asta jurizarile au fost exteriorizate, programele sunt transparente, bugetele la fel. Avem

oamenii cu care sa facem acest lucru, desi inca este mult de facut in privinta profesionalizarii a ceea ce

numim management cultural. Problema este a legislatiei, in principal facuta pentru zona romaneasca. Este o

legislatie bazata pe suspiciunea ca cel care intra in parteneriat cu statul o face ca sa escrocheze statul. Acest

lucru se face, evident, cu concursul functionarului care administreaza. Acesta este cazul Legii achizitiilor

publice, cu un procedeu extrem de laborios si de blocant pentru ca functionarul, in cazul in care el ar fi

corupt, sa fie limitat in intentia lui rea. Aceasta legislatie nu are un simetric pe piata occidentala, care,

pentru ICR, este partenerul natural. Al doilea lucru tine de obiectul activitatii noastre, care este activitatea

actorului cultural. Nu este o marfa de tipul petrolului sau al masinilor unelte. Nu se poate obtine un profit

economic de pe urma ei, se poate obtine un profit de imagine, un profit simbolic. Prin urmare, trebuie sa se

tina cont atat de faptul ca legislatia este bazata pe suspiciune si, in al doilea rand, ca ceea ce noi exportam

este un fapt de cultura. Este limpede ca sunt puncte din legislatie care trebuie modificate, in raport cu

experienta pe care noi deja am acumulat-o, si care reprezinta un capital de profesionalism. A existat o

initiativa comuna a trei institutii din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv: Muzeul National de

Arta Contemporana, AFCN, Centrul National al Dansului, care impreuna cu ICR au facut o conferinta de

presa in care au atras atentia opiniei publice si autoritatilor, respectiv guvernului, ca avem o problema

legata de legislatie.

22, nr. 762, 2004

Carmen Musat (redactor-sef, Observator cultural): Interventia lui C.T. Popescu de la televiziune, in care

facea comparatia intre muncitorul dintr-o fabrica de pantofi si jurnalist, m-a ingrijorat. Daca ideea

presedintelui CRP este ca jurnalistul este un simplu executant al unei comenzi pe care i-o da patronul,

inseamna ca reprezentantii si membrii CRP accepta ca nu au constiinta, ca nu au libertate de exprimare.

Mergand pe aceasta logica, putem ajunge la concluzia ca jurnalistii de la Adevarul (C.T. Popescu este

jurnalist la acest ziar) executa de fapt comanda politica a patronului lor - despre care s-a scris in presa ca ar

fi d-l Hrebenciuc. Nu discut daca este adevarat sau nu, ma intereseaza principiul. Este de acceptat ca

jurnalistul este un simplu executant? Si, daca da, ce fel de societate este aceasta? Pe cine reprezinta

jurnalistul? Un ziar se vinde si publicul are dreptul sa stie daca interesele lui sunt sau nu reprezentate de

jurnalisti; acestia nu sunt pusi acolo doar pentru interesele patronului. Reprezentarea mea despre ziaristi era

ca ei trebuie sa functioneze ca niste constiinte, sa fie o interfata intre putere si public. Nu stiu de ce poti sa

renunti la asa ceva atat de usor si sa spui "eu sunt un simplu executant". Ce fel de jurnalist esti in aceasta

situatie?

326

Rodica Culcer (GDS): Esti un jurnalist somer, daca faci asemenea vitejii. De foarte multe ori risti daca

faci acest lucru si nu stiu cata lume isi permite sa riste. Este foarte greu. Pana la urma, patronatul este

patronat, el stabileste niste linii. Problema este unde incepe patronatul sa devieze de la normele meseriei.

22, nr. 873, 2007

L. Papadima: Mergand la chestiunile de fond, proiectul era necesar, era asteptat si sunt lucruri in el, ca

intentie cel putin, cu totul laudabile. E clar ca intentia a fost de a oferi mai multa flexibilitate, mai mult

spatiu de competitie si de a da si niste impulsuri in sensul asta si un spatiu mai larg de autonomie. Partea

proasta e ca sunt anumite chestiuni contradictorii in raport cu aceasta intentie. Si punctul nevralgic este cel

al structurilor de conducere, unde acest consiliu director este extrem de vag definit sub aspectul atributiilor.

Pare sa aiba painea si cutitul, din moment ce el decide in chestiunile financiare. Pe de alta parte, se spune ca

e doar un organism deliberativ, ceea ce pe mine ma baga intr-o confuzie totala. Ati vorbit de o interfata cu

societatea. Se si afirma undeva: "membrii acestui consiliu trebuie sa fie astfel selectati incat sa reprezinte

interesele beneficiarilor invatamantului superior". Cum poate sa reprezinte interesele beneficiarilor

invatamantului superior, care sunt studentii, parintii, niste oameni numiti de minister, de senat?

22, nr. 810, 2005

Or, eu cred ca proiectele individuale sunt imaginate si construite in Romania impotriva

binelui public, au succes numai in masura in care speculeaza interstitiile si slabiciunile

sistemului (“lucrul public”, res publica), adica lipsa unui proiect general de viitor si

absenta unei strategii inchegate, bine sustinuta politic, legislativ si constitutional, care sa

scoata Romania din impas. Daca iti construiesti prosperitatea astfel, este aberant sa-ti

propui sa te conectezi la un proiect general. Potrivit unor clasici ca Adam Smith, “mana

invizibila” a pietei este tocmai “ interfata ” dintre individ si societate; mai mult chiar,

piata (“functionala”, adaugam astazi) genereaza societatea buna, ameliorandu-l in acelasi

timp pe individ. Este oare asa la noi? De aceea se pune si intrebarea daca o mare parte

dintre baronii locali, dintre noii imbogatiti cu profil public mai discret, chiar unele

companii multinationale, banci, societati pe actiuni ar avea acelasi succes fulgurant intr-

un stat de drept vrednic de acest nume, intr-o piata functionala. Dupa parerea mea, intre

mediul bisnitarilor si coruptilor perioadei comuniste si ceea ce numim acum “mediul de

afaceri” exista o remarcabila continuitate: de oameni, valori, comportamente, stiluri de

327

viata. De aceea le este atat de greu altora sa razbata, de aceea vorbim obsesiv de “grupuri

de interese”, “coruptie fara corupti” etc. Mai razbat totusi unii si din exteriorul acestui

mediu corupt pana in maduva, dar asemenea exceptii sunt, cred, fara sa am statistici,

marginale ca numar si pondere economico-social-politica. Sa nu ne mai amagim cu faptul

ca Romania nu e singura tara din lume unde exista coruptie, sa reflectam asupra cvasi-

imposibilitatii de a face afaceri cinstite la noi, cel putin de la un nivel in sus.

22, nr. 864, 2006

Aspectul religios pe axa Bucuresti-Bruxelles

Religia a fost si este un element central al culturii si civilizatiei. Religiile au o influenta deosebit de

importanta asupra atitudinii si actiunilor oamenilor care traiesc intr-o anumita societate. Acest lucru este cu

atat mai evident cu cat, in multe domenii ale vietii, influenta bisericii devine prezenta si in viata cotidiana -

ne gandim la dieta, la post, la rugaciune etc. Orientarile religioase isi manifesta influenta si in spatiul

extrareligios: ele pot influenta comportamentul electoral, dar si activitati comerciale, si determina, de

asemenea, atitudinea fata de chestiuni de importanta centrala in domeniul social si etic. In acelasi timp,

religiile pot motiva oamenii sa se infrunte: sa ne gandim doar la conflictele din Bosnia sau din Irlanda.

Pentru noi, interfata dintre aceste doua sfere este foarte importanta. Fundatia Konrad Adenauer este o

fundatie politica, si stim ca nici politica nu este posibila fara un sistem de valori. Daca vrem ca politicul sa

nu se scufunde in populism, atunci trebuie sa avem un sistem de valori solide. Fundatia Konrad Adenauer

este apropiata crestin-democratiei, de aceea, pentru noi, valorile crestine sunt de importanta centrala. Stiu

ca din credinta crestina nu deriva direct o gandire politica, dar credem ca principiile crestine pot fi o baza

foarte solida pentru actiunea politica responsabila. Pentru noi este important ca, in toate actiunile noastre, sa

pastram principiul demnitatii omului, al egalitatii intre oameni, sa recunoastem imperfectiunea omului si ca

noi putem sa contribuim in mod decisiv la ameliorarea conditiei umane.

22, nr. 882, 2007

In prezent se poate vorbi in Romania de un liberalism de tip "libertarian", se poate vorbi de un liberalism

clasic (sau chiar "arhaic", cum i s-a spus), se poate vorbi de un tip de liberalism "socio-popular" (in traditia

doctrinara a unor Rawls sau chiar Habermas). Se poate insa vorbi sau ar trebui sa se vorbeasca si de un

liberalism aflat la interfata cu conservatorismul si cu vederile crestin-democrate. La urma urmelor,

partidele crestin-democrate ale Europei Apusene au fost si au ramas in buna masura niste partide liberale.

Iar eseistul roman Al. George observa odata spiritual, dar corect, ca pana la 1918 in Romania functionau

doua partide liberale sub nume diferite. La un nivel mai pretentios, dar exact totusi, am putea nota ca figuri

de cea mai inalta valoare, precum Burke, Tocqueville sau Guizot, mai recent Raymond Aron sau Michael

328

Oakeshott, adevarati intemeietori ai conservatismului modern, tocmai la aceasta "interfata" puteau sa fie

intalniti. Din putinele mele informatii, ganditorul care s-a apropiat cel mai categoric si mai bine de acest

mod de gandire si l-a articulat cel mai raspicat a fost, in anii senectutii, Alexandru Paleologu, asa cum isi

dau seama cei care ii citesc scrierile din ultimul deceniu de viata. (Fara de intarziere, o analiza adancita ar fi

extrem de binevenita.)

22, nr. 713, 2003

Societatea civila si dezvoltarea locala

Atelierul referitor la dezvoltarea locala a urmarit relatia de complementaritate sau substitutie dintre ONG-

uri/asociatii si autoritatile locale si modalitatea de transformare a unei actiuni de ajutorare intr-un proiect

local concret.

In prima parte a atelierului, cea referitoare la practici si experiente, participantii au remarcat ca dezbaterea

despre dezvoltarea locala va fi intotdeauna un proces deschis in Romania si pretutindeni. S-a ajuns la

concluzia ca problema dezvoltarii locale are nevoie de o dubla articulare: in primul rand, stabilirea situatiei,

identificarea teritoriilor si a cetatenilor care au nevoi specifice; in al doilea rand, conditiile si premisele

dezvoltarii locale sunt descentralizarea, importanta societatii civile, implicarea expertilor ca interfata intre

stat si societatea civila si dinamica proiectelor. Au fost discutate experientele extrem de bogate impartasite

de participanti din Ploiesti, Baia Mare, Cluj si Arges. S-a convenit ca este importanta legitimitatea

actiunilor din comunitatile locale in vederea dezvoltarii, pentru a se elabora proiecte sustinute, inclusiv

financiar, de catre autoritatile locale. Dezvoltarea locala se face pe termen lung, astfel incat s-a insistat pe

finalitatea acestor proiecte. S-a mai spus ca dezvoltarea locala este legata de formarea continua, unde

actorii sociali sunt implicati in stadii de pregatire formale si informale.

22, nr. 800, 2005

Francofonia la Bucuresti, in 2006

interviu cu HERVÉ BOLOT, ambasadorul Frantei la Bucuresti

Deci cum vedeti Romania Excelenta Voastra, care va asociati profesiunea cu aceasta curiozitate, cu aceasta

aviditate fata de lume?

Eu ma vad ca o interfata , acesta este, in primul rand, rolul unui ambasador. Sa inteleaga, cat mai adanc

posibil, aceasta relatie, cateodata putin ambigua, dintre romani si francezi, ca in cantecul lui Gainsbourg:

“Je t’aime, moi, non plus”. Exista in ea o parte afectiva foarte puternica si, daca nu tii seama de ea, vei

intelege mai greu. In mentalitatea romanilor ar trebui renuntat la multe, in numele acestui afect, si, ca

urmare, in munca, in timp ce actionam impreuna, apar mici contradictii, pentru ca nu orice se poate regla

doar prin afecte.

329

22, nr.797, 2005

Asta e prima problema: numarul de membri si profesionalismul lor.

Prima jumatate din ei cred ca sunt la limita supravietuirii, adica sunt oameni foarte saraci, pentru ca de

regula scriitorii n-au avut profesii banoase, ci mai degraba niste sinecuri. Si nici o sinecura nu este cine stie

cat de valoroasa, astfel incat, de regula, au pensii foarte mici. Prin urmare, aspectul sindical este foarte

important. O sa revin imediat si la problema profesionalismului. Si mai este a treia interfata a Uniunii, care

din pacate n-a prea existat - ca parte a societatii civile. Sa nu uitam ca este o institutie in randul careia exista

cateva sute dintre cele mai valoroase personalitati intelectuale din Romania actuala: scritori, critici, eseisti,

dramaturgi, traducatori etc., printre cei mai cunoscuti si mai valorosi din tara. Or, daca pana acum, la tot ce

s-a intamplat in 15, 16 ani de la revolutie, a existat o prezenta, o voce, a mea, a altora, a fiecaruia din noi, n-

a existat niciodata o voce a US. Dau un exemplu: povestea cu mormantul lui Blaga. Am semnat si eu, a

semnat multa lume. Semnatura fiecaruia poate fi importanta, dar a US era foarte importanta. Unde a fost

US in tot acest timp, in toate manipularile presei, in caderea tirajelor, in business-ul pe care-l fac anumite

edituri, in viata universitara corupta? Unde a fost Uniunea in confruntarile politice? Eu nu spun sa ia partea

unui partid sau a altuia, dar nu poate sa n-aiba un punct de vedere de principiu, la un moment dat, cand s-a

incalcat legea, cand s-au intamplat niste lucruri. Ca sa nu spun ca Uniunea ar fi putut sa-si apere niste

oameni in anumite momente cheie, ar fi putut sa colaboreze cu Institutul Cultural Roman, fost Fundatie

Culturala, cu sectiile Ministerului de Externe, care se ocupa de diaspora si nu numai, de politica culturala

romaneasca peste hotare etc., etc. Toate astea, din pacate, au existat prea putin, in timpul lui Dinescu si in

timpul lui Ulici, si in timpul lui Uricaru. Trebuiau sa fie.

22, nr. 916, 2007

Sigur ca, în principiu, lucrurile sunt simple. Dar contactul cu editurile, selectia autorilor, faptul de a tine

seama de cele doua piete, cu cele doua selectii care sunt fatalmente diferite, necesitatea de a face ca

programele însele, prin functionare, sa interactioneze si, prin acumulare, sa conduca spre o masa critica de

autori români publicati, astfel încat ei sa nu mai fie perceputi doar ca individualitati, ci ca parte din

literatura româna, ei bine, toate acestea pretind si absorb un efort urias. Daca toate merg, se va obtine

efectul de impredictibilitate. In momentul de fata procesul este controlat de ceea ce face ICR.

Impredictibilitatea este ca lucrurile sa mearga atât de bine, încât ele sa mearga dincolo de sustinerea si

controlul ICR. Idealul pâna la urma este ca statul, care este o interfata între actorul cultural si piata

occidentala, sa dispara cu timpul si relatia sa se stabileasca direct între autorul român si piata straina. Asa

cum se adreseaza unei edituri românesti, la fel de normal sa fie pentru scriitor, daca are încredere în

valoarea a ceea ce face, sa se adreseze direct unei edituri straine, sa-si faca singur rezumatul în limba de

330

interes (sau sa primeasca sprijin de la o institutie sa faca asta), si în felul acesta relatia sa se faca direct.

Impredictibilitatea procesului consta în aceea ca nu cel care a initiat procesul, în cazul de fata ICR, îl

controleaza pas cu pas, ci procesul este cel care controleaza tot.

Academia CaŃavencu, nr. 22, 2007, p. 23

[...] o interfa Ńă grafică de configurare SELinux şi suport pentru Nouveau, alternativa Open Source la

driver-ele video proprietare, accelerate 3D, ale Nvidia.

În arhiva online a Academiei CaŃavencu pe 2007 (38 de numere – perioada 10 ianuarie-2 oct. 2007),

cuvântul „interfaŃă” se regăseşte de 25 de ori; în 19 dintre contexte apare cu sens informatic, de 9 ori în

sintagma „interfaŃă grafică”;

Academia CaŃavencu, nr. 9, 2007, pag. 4

„Bun, pot cere informaŃii oricând. Ce aş face dacă aş şti? Nu sunt spion, nu pot conduce în operativ spioni.

A, pot fi interfa Ńa, pot face legătura constantă cu Planul NaŃional de InformaŃii.”

Academia Catavencu, nr. 22, 2007, p. 10

Mă rog, ideea e nu numai că pachetul de programe e ales prost, dar şi interfaŃa este absolut banală, ca să nu

zic mai rău. Acum, că am testat deja Joost, serviciul celor de la I-TV mi se pare o Dacia 1310 din ‘ 90,

parcată lângă un Lamborghini.

Academia CaŃavencu, nr. 34, 2007, p. 16

„ Degeaba explic că Illustrator este mai exact, ori că pdf-ul e infinit superior, dacă interfa Ńa de pe

tâmburelul din faŃa clapelordecide altfel. O mie de vorbe nu fac o singură apăsare pe taste.”

Academia CaŃavencu, nr. 11, 2007, p. 10

„A şa am putut observa noua versiune de lingău upgradat cu interfa Ńă biznis şi 3500 de turaŃii pe minut

viteză de procesare a limbilor pe fundul stăpânului.”

331

Academia CaŃavencu nr. 24, 2007, p. 25

„ E drept, 95% din dioxidul de carbon care ajunge în atmosferă ar fi ajuns acolo şi fără oameni: din

respiraŃia plantelor, din procese fizico-chimice la interfa Ńa dintre sol, oceane şi atmosferă, din moartea şi

biodegradarea fiinŃelor vii.”

Academia CaŃavencu nr. 25, 2007, p. 25

„ Când lumina nu intră perpendicular într-un mediu nou, traiectoria acesteia se modifică, apropiindu-se, în

acest caz, de „normala la suprafaŃă” (perpendiculara la interfa Ńa dintre medii.)”

Banii noştri, 14.08.2007

Sistemul electronic de comunicare si informare este, potrivit secretarului de stat, un sistem de cooperare

administrativa in care institutiile din Romania intra in colaborare cu cele din statele membre UE printr-o

interfata unica. El are drept scop facilitarea liberei circulatii de servicii si persoane intre statele membre.

Banii noştri, 02.09.2004

Serviciile de consultanta si asistenta tehnica, asigurate de Divizia de Proiecte Energetice, acopera gama de

activitati desfasurate in cadrul unui contract complex de constructie/ reabilitare/ retehnlogizare a unitatilor

de productie a energiei electrice, printre care mentionam:

- participarea alaturi de Contractorul General la negoacierea Contractului cu Beneficiarul;

- identificarea si contactarea subcontractorilor locali pentru livrarea unor echipamente si produse necesare

Contractorului General;

- interfata intre Contractor si Beneficiar pe durata executiei contractului;

supervizarea lucrarilor executate de subcosntractorii locali;

332

Banii noştri, 06.04.2004

Despre Expert Mobile Agent (solutia de sales force automation SoftExpert) :

- functionare in timp real;

- costuri de instalare si mentenanta scazute;

- creste eficienta activitatii de promovare si vanzari;

- se urmareste eficienta marketing-ului;

- se aloca resursele in functie de criterii obiective;

- realizeaza monitorizarea costurilor activitatii de promovare si vanzare.

Despre Automatizarea Gestiunii Depozit WMS (solutia BAR CODE SYSTEMS ) :

- Sistemul realizeaza automatizarea proceselor specifice unui depozit si se poate interfata cu sistemele de

gestiune integrata a intreprinderii de tip ERP

- Principiul de baza este folosirea tehnologiei codului de bare cu care sunt etichetate produsele in depozit.

Produsul software "BCS for Warehouse" asista ERP-ul prin capabilitati specifice de raportare, inventariere,

receptie & livrare, localizare, determinand o crestere a eficientei si o scadere drastica a erorilor de culegere

date.

- Printre companiile care au ales sa beneficieze de capabilitatile solutiei "BCS for Warehouse" se numara:

Mobifon, Macromex, Romstal, Cargus, Dedeman, ISPAT - Sidex, Achieve Systems.

Banii noştri, 31.05.2004

Petrom pare asadar sursa necazurilor pentru patronul Rompetrol. In egala masura, insa, pentru a dovedi cat

de incurcate sunt caile petrolului romanesc, Dinu Patriciu este implicat intr-un alt business in care partener

ii este chiar Petrom. Patriciu este actionar la cotidianul "Ziua" alaturi de sindicatul petrolistilor din SNP

condus de Liviu Luca. Iar in curand, businessmanul liberal va sta la aceeasi masa rotunda a unui mega trust

de presa autohton creat prin fuziunea proprietatilor media ale lui Luca (televiziuni, radiouri si ziare locale)

si Cristian Burci, considerat de unii dintre liderii presei noastre drept interfata in spatele careia se distinge

silueta masiva a ministrului Transporturilor, Miron Mitrea. Asadar, prigonit de o parte a PSD, Dinu Patriciu

va fi in business cu alta parte, poate la fel de importanta.

333

Banii noştri, 21.06.2004

Care a fost punctul forte al campaniei?

Elementul central a fost reprezentat de planurile lui Basescu. Programul pe care noi l-am prezentat tot

timpul campaniei in filmulete si in ultima saptamana, am scos acest pliant care a fost de mare impact. Sunt

sigur ca lumea l-a pastrat si o sa urmareasca ceea ce face Basescu. Proiectele lui pline de cifre si grafice a

trebuit sa le descifrez si sa le dau o interfata de comunicare mai usoara. Si am folosit ardeiul.

Banii noştri, 29.06.2004

Noul BMW Seria 1 are in echipare mai multe dotari caracteristice modelelor de clasa superioara, cum sunt

senzorul de presiune in pneuri, interfata pentru telefonul mobil cu kit pentru hands-free, comenzi

amplasate pe volan, memorarea preferintelor personale pentru sistemul audio, controlului climatizarii si

regimului de ajustare a scaunelor si oglinzilor.

Banii noştri, 15.07.2004

O alta initiativa pentru impulsionarea activitatii ARIS, institutie gandita ca o interfata pentru atragerea

investitorilor straini, priveste intarirea colaborarii cu consilierii economici de la ambasadele Romaniei din

strainatate. Alexandru Popa a declarat in acest sens ca va elabora un program dedicat acestui aspect si il va

prezenta Ministerului Afacerilor Externe.

Banii noştri, 21.09.2004

Nu este suficient ca o singura institutie dintr-un judet sa aiba capacitatea de a-si interfata sistemul

informatic cu SEN, este necesar ca toate cele patru mentionate sa fie capabile de acest lucru. Asigurarea

interoperabilitatii sistemelor informatice la nivelul administratiei centrale si locale este o cerinta esentiala",

a declarat Adriana Ticau.

in limbajul informatic curent se foloseste a interfata, dar nu se stie daca este calc dupa modelul englezesc

sau s-a dezvoltat pe tărâm românesc.

334

Banii noştri, 27.09.2004

Un rol social mai pronuntat

Daca presedintele firmei Impact pare a fi interesat direct de disparitia ANL ca si concurent de pe piata, in

cazul motivatiei punctului de vedere al Asociatiei Oamenilor de Afaceri, una din cele mai importante

grupari patronale, lucrurile sunt mai complicate. Asociatia propune ca Agentia Nationala pentru Locuinte

sa devina "o institutie specializata din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Locuintei,

avand drept principal obiectiv stabilirea unui cadru de dezvoltare a ansamblurilor rezidentiale din Romania

in functie de necesitatile, infrastructura si specificurile regionale", se arata in comunicatul Asociatiei

Oamenilor de Afaceri din Romania. ANL ar urma sa se transforme intr-o autoritate publica (Agentia

Nationala pentru Coordonare Locativa, propune AOAR denumirea), care prin activitatea sa, sa fie "o

interfata intre intentiile guvernantilor si asteptarile oamenilor de afaceri din domeniul constructiilor

rezidentiale", devenind un "competitor loial... util pe segmentul de piata al locuintelor sociale".

Banii noştri, 06.10.2004

Varful de gama Panasonic, modelul X700, este primul "smartphone" al marcii japoneze cu sistem de

operare Symbian si platforma Series 60. Este echipat cu camera foto digitala ce are capabilitati video si

Java MIDP2.0 si are interfata pentru card miniSD. Ofera conectivitate sporita prin portul USB. Lansat in

luna martie la targul de la Hanovra, acest terminal va fi disponibil in toata Europa din aceasta toamna.

Banii noştri, 25.10.2004

Partea hardware a sistemului, este compusa dintr-un receptor-reflector (parabola), un convertor de semnal

(LNC dublu emisie receptie), un modem de satelit RCST (cuprinde intr-un singur dispozitiv hardware

foarte compact, un modulator MF-TDMA, un receiver DVB si o interfata de trafic terestru) si optional un

gateway/router. Este conceput in conformitate cu tehnologia cea mai recenta si permite latimi de banda

reale, garantate si cu trafic nelimitat, de pana la 2 Mbps upload si 8 Mbps download.

Banii noştri, 07.12.2004

Orange si Microsoft au lansat in premiera pe piata romaneasca telefonul Smartphone SPV C500 (Sound,

Pictures, Video), care ofera un sistem de operare Microsoft Windows Mobile cu interfata in limba romana,

335

fiind echipat cu ecran performant, cu 65.000 de culori, pe care sunt dispuse pictograme ce faciliteaza

accesul la diverse aplicatii, MMS, jocuri, filme sau internet de mare viteza.

Banii noştri, 17.01.2005

Sunteti unul dintre acei impatimiti ai promotiilor? Sau pur si simplu vreti sa va cumparati un produs si nu

stiti de unde e mai ieftin sau mai avantajos sa il cumparati? Intrati pe www.infopromotii.ro si gasiti acolo

informatii despre promotiile in derulare, despre perioada in care se desfasoara acestea, despre conditiile de

participare sau premiile oferie. Cu o interfata vesela si atractiva, site-ul este usor de navigat. Promotiile

sunt prezentate pe categorii, in functie de domeniile din care fac parte produsele. Cautarea se face fie prin

navigarea paginii, fie prin motorul de cautare rapida. Chiar daca toate informatiile despre promotii sunt

afisate asa cum sunt ele primite de la organizatorii lor, gazdele site-ului se ofera sa ajute vizitatorii daca

acestia au intrebari.

Banii noştri, 01.08.2006

De asemenea, Divizia Vanzari & Marketing are o agenda incarcata, propunandu-si infiintarea unui call

center, care sa se constituie intr-un centru de informare rapida si eficienta a clientilor, deschiderea a 35 de

centre de relatii cu clientii, care sa asigure interfata cu acestia, si implementarea unui nou sistem IT de

facturare, care sa ofere informatii complete.

Banii noştri, 02.06.2006

MondoPay - transfer de bani prin e-mail

Ce avantaje aveti utilizand MondoPay?

- transfer de bani instant in Romania si international

- confidentialitate totala:

evitati eventuale fraude nedezvaluind datele dvs bancare

- comoditate:

accesati contul dvs de la calculatorul personal, sau de la orice calculator conectat la internet si efectuati

orice operatiune prin interfata contului dvs.

336

Banii noştri, 22.05.2006

DotCommerce Romania schimba look-ul site-ului oficial, noua interfata de comunicare fiind mult mai

prietenoasa.

Banii noştri, 15.05.2006

Mai ales destinatia banilor si modul lor de plasare se discuta cu banca. Si ca sa aiba un nume, i s-a spus

"private banking".

Relatia clientului cu banca este mai personalizata, exista un bancher personal care reprezinta institutia in

fata clientului. Mai exact interfata intre client si banii sai.

Banii noştri, 15.05.2006

Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania are un nou site. Cu mult mai atractiv, mai simplu

de folosit si mai util decat cel de pana acum. Noua interfata a site-ului permite downloadarea unor

materiale informative, dar si consultante on-line, precum si legislatia actualizata in domeniul protectiei

consumatorilor. Pentru a avea acces la acestea trebuie sa va faceti cont de utilizator.

Banii noştri, 27.04.2006

Prin aplicatia Romania-Atlasul Digital (RO.A.D.), elaborata in cadrul proiectului Romania Digitala,

compania Garmin (www.rqa.ro) ofera o solutie de navigatie prin GPS utilizabila cu receptoare si PDA-uri

Pocket PC/Palm OS proprietare sau PC-uri ce ruleaza Windows 95/98/XP/2000. Functionarea pe alte PDA-

uri decat cele proprietare este posibila, insa doar prin asocierea cu GPS-urile Garmin cu interfata

Bluetooth sau CompactFlash.

Banii noştri, 09.03.2006

Exemplu(*): eTax in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti

Solutia se bazeaza pe interfatarea sistemului informatic specific Primariei, proiectat de compania

337

Advanced Technology Systems, cu aplicatia Internet Banking si Modulul Taxe (de plata electronica a

taxelor).

Banii noştri, 07.02.2006

Fiecare categorie de clienti va avea ca interlocutor un Key Account Manager, care va constitui interfata

unica dintre client si departamentul de vanzari directe, indiferent de natura solicitarii (achizitie de vehicule

noi sau servicii asociate) sau de marca (Dacia, Renault, Nissan).

Banii noştri, 11.11.2005

Specialisti in industria luxului

Prezenta pe piata din 2002, CPP Management Consultants Ltd. este singura companie de consultanta din

centrul si estul Europei, specializata in industria de lux. Firma condusa de Oliver Petcu numara cinci

angajati (cu sef cu tot), specializati, conform profilului companiei, in industria luxului, domeniu in curs de

formare in Romania.

Conform aceluiasi profil, CPP actioneaza ca o interfata intre marile case internationale de lux (moda,

accesorii, hotelarie, SPA - centre de relaxare, vinuri si bauturi fine) si investitori locali si regionali interesati

in a-si dezvolta o afacere in acest domeniu. In vederea acceptarii acestor investitori ca parteneri locali ai

marilor marci de lux, CPP elaboreaza strategii de business, planuri de afaceri, studii de marketing si

fezabilitate, recomandand si formula de dezvoltare a unei astfel de afaceri.

Banii noştri, 17.10.2005

Este un instrument simplu si practic de conversie valutara, care se raporteaza la cursurile Bancii Nationale a

Romaniei. De asemenea, site-ul ofera cursurile de vanzare/cumparare practicate de case de schimb bancare

si nebancare, evolutia grafica a valutelor, informatii financiare la zi preluate din presa de profil si situatia

pietei bursiere. Cei care vor sa verifice pierderile sau castigul rezultat in urma diferentei de curs valutar

dintre data emiterii si data incasarii facturilor au la indemana o interfata de calcul foarte fiabila. In plus, tot

aici va puteti calcula impozitul si salariul net.

338

Banii noştri, 23.08.2005

Schimbarea de garnitura

"Istoria" Alro se cunoaste. In urma cu trei ani, pe vremea APAPS-ului lui Ovidiu Musetescu, cea mai

performanta intreprindere romaneasca este practic data grupului Marco, cu un profit de numai 11,5

milioane de dolari pentru stat. Calculele arata ca intreaga investitie pentru preluarea pachetului majoritar se

amortizeaza in cativa ani. In treacat fie spus, chiar actuala Putere (PNL, PD) initia in urma cu doi ani

motiunea de cenzura "Mafia sufoca Romania", in care Alro Slatina era trecut la capitolul "privatizari

frauduloase".

Daca decorurile nu sunt prea mult schimbate, treptat, actorii privatizarii de atunci au iesit din scena. In

urma cu cateva luni, s-a decis in AGA s-a decis introducerea unei actiuni in raspundere impotriva fostului

presedinte al companiei Alexander Krasner, cu organizarea unei expertize contabile privind contractele

incheiate in timpul mandatului acestuia. De altfel, Krasner si vicepresedintele CA, Peter Braun, nu au fost

descarcati de gestiune, dupa ce acestia isi dadusera demisia motivata de dezacord fata de politica impusa de

actionarul majoritar.

Ca interfata a Marco in timpul si dupa privatizare, cei doi au refuzat cu obstinatie sa spuna care este, cu

adevarat, "actionarul majoritar".

Acum, desi nu insista asupra subiectului, noii reprezentanti ai Marco nu mai fac nici un secret din existenta

actionariatului rus, controlat de omul de afaceri Vitali Matsitski.

Banii noştri, 22.08.2005

In ultimii ani au aparut diverese firme de tuning, unele mai bune, altele mai rele, dar toate incearca sa

scoata masinile din anonimat si pe posesorii acestora, ceea ce ramane de laudat.

Acum trebuie stabilit ce doriti sa faceti si pana unde va intindeti. Va spun sincer ca nu mai au nici o sansa

asa-zisele magazine de tuning, unde intri (magazinul se afla la un parter de bloc sau in vreo "hruba"),

gasesti doi pusti cu niste reviste auto care iti povestesc ei nu stiu ce masini au vazut prin filme si iti

garanteaza ca iti vor comanda niste spoilere "tari" la un "super-pret" cu termen de livrare imprecis.

Nu! Asa ceva nu se mai face, pentru ca au aparut dealeri de piese auto, inclusiv piese de tuning, foarte

seriosi, care livreaza la timp, in conditii bune de pret si transport, plus garantie. Insa acestia nu monteaza

339

piesele si nici nu asigura vopsitorie sau consiliere in privinta piesei potrivite pentru a obtine un design

coerent. Altfel spus, primesti ceea ce ceri si nimic mai mult.

Ca sa supravietuiti intr-un astfel de sector, trebuie sa deveniti interfata intre client si masina visurilor sale,

mai precis sa coordonati design-ul (conceptul), comenzile de piese, vopsitoria si montajul. Nu este nevoie

nici sa puneti pe roate o vopsitorie, o tinichigerie sau sa cumparati dube pentru a transporta piesele din

strainatate, nu are rost sa va bateti capul cu toate acestea. Este mult mai simplu sa aveti contract de

colaborare cu aceste segmente (sunt multe vopsitorii care inchiriaza cabine si tot echipamentul cu ora). La

fel aveti sanse mici sa incheiati un contract direct cu vreun dealer german de piese de tuning, pentru ca

nemtii nu se joaca, vor comenzi cu volum, pun foarte multe conditii si cer garantii.

Banii noştri, 15.08.2005

Uniunea Generalaa Industriasilor din Romania - UGIR-1903 considera ca Romania nu are nevoie de o

legislatie speciala pentru lobby, pentru ca legea patronatelor si legislatia care reglementeaza dialogul social,

asigura cadrul legal al comunicarii dintre institutiile statului si mediul de afaceri.

In opinia conducerii UGIR 1903, Romania nu are nevoie de o legislatie speciala pentru lobby, ci de o clasa

politica responsabila si profesionalizata care sa raspunda competent problemelor pe care le ridica mediul de

afaceri prin interfata sa legala- patronatul.

In acest scop, UGIR-1903 solicita incetarea imixtiunilor statului in procesul de unificare a patronatelor si

stabilirea unor criterii clare de reprezentativitate pentru structurile patronale existente.

Patronii romani considera ca prin introducerea unor criterii si mecanisme performante de determinare a

reprezentativitatii patronatelor vor ramane acele institutii care s-au dovedit capabile sa exprime interesele

mediului de afaceri si ale dezvoltarii economiei nationale.

Banii noştri, 26. 07. 2005

Baze de date actualizate

In 2002, Visa impreuna cu Banca Moscovei au adaugat o aplicatie de plata Visa cardului de acces la

sistemul de metrou al Moscovei, card ce a fost introdus initial in 1998. Ca urmare a implementarii cu

succes si a lansarii cardului de calatorie cu cip, Primaria Moscovei a extins programul pentru a permite

340

oamenilor care primeau beneficii sociale, de exemplu pensionari, studenti, veterani, sa isi colecteze aceste

beneficii si sa isi foloseasca cardul pentru a avea acces si la reducerile si gratuitatile oferite de stat.

Cardul social al Moscovei reprezinta la ora actuala cea mai dezvoltata tehnologie de card cu cip de pe piata.

Cele 20.000 de carduri emise la inceputul acestui an au interfata dubla, ceea ce inseamna ca au atat o parte

de contact care este folosita in timpul tranzactiilor de plata precum si o fata fara acces la datele personale

care permite folosirea cardului la metrou. Pentru autentificarea cipului in timpul aplicatiei de plata, se

foloseste autentificarea de date dinamica (DAA). DAA este cea mai securizata metoda de autentificare a

cipului, deoarece foloseste date dinamice specifice tranzactiei, de fiecare data cand cardul este folosit.

Aceste carduri au fost achizitionate prin programul Visa Smart Breakthrough, o initiativa Visa care

urmareste sa stabileasca relatii cu vanzatori pentru a reduce costurile migrarii la cip.

Banii noştri, 26.07.2006

- design aplicatii software - interfata grafica cu user-ul pentru programe End-User; de unde au fost

dezvoltate şi alte sensuri, în alte domenii.

Banii noştri, 29.06.2005

Toti beneficiarii sistemului integrat de gestiune a afacerii, "Socrate", dezvoltat de Bit Software, sunt

pregatiti pentru procesul de denominare.

In momentul de fata, toti clientii Socrate au instalat versiunea actualizata a sistemului, care suporta procesul

de denominare, conform programarilor facute anterior, dupa instalarea noii versiuni clientii parcurgand

etapa de testare, conform instructiunilor primite, sub supravegerea echipei departamentului de servicii a Bit

Software.

Mai mult, in perioada 30 iunie - 3 iulie Bit Software este alaturi de clientii sai, sustinandu-i in procesul

efectiv de denominare cu un program special de asistenta tehnica oferind servicii de Help Desk 24 din 24

de ore.

Versiunea actualizata a sistemului Socrate este in pas cu toate modificarile legislative in vigoare, oferind o

configurabilitate crescuta, o interfata mai prietenoasa si intuitiva precum si deschidere pentru integrarea cu

diverse alte aplicatii specifice domeniilor de retail, distributie si industria de proces.

341

Banii noştri, 20.06.2005

De asemena, din 24 mai functioneaza Centrul Roman de Informare si Documentare OCDE (CRID) care

functioneaza in cadrul Agentiei Romane pentru Investitii Straine, prin aceasta initiativa, dorindu-se accesul

rapid la documentele si publicatiile elaborate, centrul constituind interfata intre expertii romani si cei ai

organizatiei, din acest punct de vedere fiind singurul centru din Europa de Sud - Est.

Banii noştri, 25.05.2005

UniCredit a contribuit cu 145.000 de euro la un program social

APEL - Serviciul de Formare-Integrare Profesionala, program autonom initiat de Fundatia Parada in anul

2001, s-a extins si in Timisoara cu sprijinul financiar al Fundatiei Unidea si suportul bancii UniCredit

Romania.

Fundatia Unidea, ce deruleaza proiecte umanitare si sociale in intreaga lume, a contribuit la dezvoltarea

programului APEL cu peste 145.000 EURO pentru 2 ani de activitate in centrele din Bucuresti si

Timisoara.

APEL se adreseaza tinerilor in dificultate, cu varsta intre 16-29 de ani aflati in cautarea unui loc de munca.

Principalul obiectiv al programului APEL este reducerea fenomenului somajului si a excluderii socio-

profesionale in randul tinerilor. Serviciul APEL functioneaza ca o interfata intre institutii publice si

organizatii ce au in grija tineri si reprezentanti ai mediului de afaceri.

Banii noştri, 03.05.2005

Batalia frecventelor

In Romania exista acum serviciile generatiei a treia de telefonie mobila. Dupa lansarea Connex 3G, video-

convorbirile sunt realitate si pentru romani. Introducerea 3G este punctul culminant al unui traseu intins pe

cativa ani.

Textul care urmeaza este numai pentru cunoscatori.

Telefonia mobila in standard GSM se manifesta in benzile de 900 MHZ (EGSM), 1.800 MHZ (GSM-DCS)

si 1.900 (GSM-PCS). Banda de 900 MHz este cea mai intens utilizata, atat pe plan international, cat si la

noi. Avem doi operatori pe banda de 900: Connex si Orange. Numai adunand 5,1 milioane de la Orange cu

342

4,9 milioane de la Connex, avem 10 milioane de oameni care vorbesc pe banda de 900 MHz. Asa se explica

si unele blocaje de retea...

Banda de 1.800 MHz are o capacitate mai mare de preluare a apelurilor, cu mai putine blocaje de retea.

Connex si (pe atunci) Dialog intrau pentru a face teste si pe banda de 1.800 MHz pana cand Cosmorom a

castigat monopolul in instanta. Astazi un singur operator este in 1.800: Cosmorom. O are degeaba insa:

clientii sunt putini.

Banda 1.900 MHz nu exista decat pe continentul american. Exista unele telefoane tri-band, care ofera

posibilitatea de roamnig si cu un operator GSM-PCS.

Telefonia mobila CDMA functioneaza in benzile de 450 MHz si 800 MHz. In Romania, Zapp functioneaza

in platforma CDMA 2000 1x. CDMA2000 este doar o radio-interfata a standardului IMT-2000. O alta

interfata este EV-DO, care ofera servicii de date. La noi, tehnologia EV-DO este detinuta de Zapp 2, un

operator de Internet mobil in banda larga, detinut de Zapp.

Banii noştri, 11.02.2005

Cum se deruleaza o zi obisnuita de lucru?

Primiti la sediul dispeceratului (care poate fi inchiriat sau chiar propriul apartament) comenzile de tractare,

pe care le veti transmite catre masina aflata pe teren. Clientul este tractat pana la primul service sau daca

doreste in fata garajului plateste pentru serviciul prestat dupa care masina de tractare se intoarce spre baza,

de unde preia alte comenzi. In linii mari este vorba de fapt de un serviciu de taximetrie, numai ca de data

aceasta automobilul este beneficiarul. In general se practica o taxa fixa (pornirea) la care se adauga un cost

suplimentar pe kilometru.

Trebuie sa fiti pregatiti sa preluati comenzi si in afara orasului, unde un automobilist are mai putine sanse

sa gaseasca ajutor tehnic si unde nu se pune problema sa impinga masina in afara carosabilului, sa o incuie

si sa plece.

Haideti sa detaliam putin componentele unei astfel de activitati:

1. Sediul - nu constituie o problema majora, aveti nevoie de un sediu pentru dvs. si angajati, nu dezvoltati

activitati de relatii cu publicul, practic sunteti interfata invizibila dintre platforma de tractare si client

2. Platformele de tractare - elementul central. Aveti nevoie de platforme de calitate cu capacitatea de a

343

ridica si transporta si automobile mai grele, de tipul SUV-urilor, care cantaresc in medie aproape doua tone.

Aici aveti posibilitatea sa cumparati platforme second-hand diesel, care mai au multe de spus si sunt un cal

de povara de nadejde. Cele mai bune camionete de tractare sunt cele care au troliu electric (pentru ridicarea

automobilului depanat) si suficienta suprafata astfel incat masina "bolnava" sa incapa in intregime pe

platforma, nu sa atarne jumatate in afara. De ce este nevoie de o platforma integrala? Simplu: daca un

automobil are toate cele patru roti imobilizate

(pana, accident, furt) nu poate rula pe sosea.

3. Angajati- soferi cu experienta si care se descurca in situatii neprevazute. Nu putine au fost cazurile cand

cel chemat sa ajute a facut mai mult rau, nestiind sa manipuleze corect sistemul de tractare, rezultand

avarierea masinii depanate sau chiar desprinderea ei in mers

Banii noştri, 27.02.2007

Aplicatia LIBRA WEB BANKING beneficiaza de o interfata grafica usor de inteles, intuitiva si nu in

ultimul rand, practica.

Banii noştri, 19.01.2006

Toate solutiile SCP ofera un sistem de lucru rapid, eficient si flexibil, usor de utilizat. Programele dispun de

o interfata intuitiva cu un layout clar care sa permita lucrul in mod productiv si profitabil.

Banii noştri, 15.08.2005

Aceasta ultima versiune a fost imbogatita cu o serie de functionalitati noi, avan, in primul rand, o interfata

intuitiva si prietenoasa dezvoltata pentru a imbunatati modul de lucru si a-i ajuta pe utilizatori sa exploateze

produsul la maxim cu un minim de timp si efort.

Banii noştri, 29.06.2005

Versiunea actualizata a sistemului Socrate este in pas cu toate modificarile legislative in vigoare, oferind o

configurabilitate crescuta, o interfata mai prietenoasa si intuitiva precum si deschidere pentru integrarea cu

diverse alte aplicatii specifice domeniilor de retail, distributie si industria de proces.

344

Banii noştri, 02.09. 2009

HTC Corporation si-a lansat noul HTC Touch2, un terminal compact care incorporeaza noul software

Microsoft Windows. Utilizand Windows Mobile 6.5 si noile servicii Windows Phone precum MyPhone si

Windows Marketplace, compania HTC isi mareste portofoliu cu un nou telefon cu interfata touch. Noul

dispozitiv Touch2 dispune de buton pentru zoom ce mareste textul la dimensiunea optima. Browserul de

Internet Explorer Mobil e compatibil cu Adobe Flash permitand continuturi Flash video, precum YouTube.

***

Anexa IV: VIRUS / A VIRUSA

Romania Liberă, 9.09.2006

Un virus care a patruns discret prin computerele IPJ Alba ne-a adus vesti proaspete. Deci zice virusul ca

CJ a dat politistilor 1,5 miliarde lei vechi, bani care sa fie folositi pentru cumpararea "unui sistem de

localizare automata a vehiculelor de interventie din dotarea formatiunilor de politie rutiera si ale politiei de

ordine publica", cu alte cuvinte, GPS.

Pentru aceasta, politistii si-au asumat mai multe criterii de performanta: cresterea cu 10 la suta a gradului de

solutionare a infractiunilor in termen de un an de la demararea proiectului si - cel mai tare - cresterea cu 10

la suta a vitezei de reactie a echipajelor operative.

Pana acum, totul bine. Bravo lor, deci daca isi imbunatatesc timpii de reactie si gasesc 10 la suta din hotii

de gaini mai repede. Felicitari sincere si pentru ca stiu sa foloseasca gipiesurile alea pe care le-au cumparat

de la SC WSCOMM Cluj-Napoca. Deci e vorba de 50 de antene si 50 de unitati GPS si, bineinteles, 50 de

seturi de instalare.

Continuarea povestii este, insa, mult mai interesanta. Deci pentru implementarea softurilor, politistii au

aflat prin metode specifice ca au nevoie de 12 calculatoare pe care le-au si cumparat de la SC "Info Grup"

Alba Iulia. Mai stiti firma? Deci patronul ei este amic la catarama cu prefectul de Alba si chiar a cumparat

pentru acesta o gazeta locala pentru a-i face imagine.

Prefectul este reprezentantul Guvernului in general si al Ministerului Administratiei si Internelor in

particular, care minister este tocmai cel care a cumparat de la prietenarul prefectului. Pai ce sa faca

militienii? Sa nu cumpere de la amicul lu' sefu'? Vedeti legatura cu PNL? Inca nu? Atunci va dam si mai

multe detalii.

Aceeasi firma este castigatoarea majoritatii licitatiilor pentru informatizarea primariilor locale, un proiect

nasit de ministrul Apararii Nationale, Tase Atanasiu, pe vremea cand era presedintele CJ Alba. Sa traiti!

Servim Patria!

345

Romania Liberă, 10.09.2005

Comanesti, cel care a construit castelul. "El a avut o fata, Maria si un baiat, Nicolae. Fata, Maria Ghika a

avut si ea o fata, Zoe, care s-a casatorit cu Mihail Sturdza. Au avut un copil, Ilie Vlad Sturdza, care este

tatal meu" - explica Paltin Sturdza genealogia. Printul este consultant informatic si profesor la Universitatea

spaniola de informatica. El a plecat din Romania in 1969, la varsta de 25 de ani. "Probabil ca am mostenit

un virus de la strabunicul meu, deoarece si eu am cutreierat lumea" - povesteste el. "Am fost in America de

Nord, America de Sud, America Centrala... Nu m-am putut integra intr-o societate, deoarece simteam,

undeva in sufletul meu, ca odata si odata ma voi intoarce in Romania". De Comanesti il leaga amintirile

tatalui sau. "Eu nu am trait in Comanesti. Insa in copilarie si mai tarziu am vazut fotografii cu domeniile de

acolo si m-au incantat peste masu-ra" - explica printul. Desi este constient de faptul ca palatul este acum o

glorie apusa, printul vrea sa-i pastreze valoarea istorica. "Vreau sa ramana ceea ce a fost intotdeauna: o

emblema a orasului Comanesti. O urma a familiei Ghika, care a contribuit la propasirea zonei. Sa nu mai

vorbim de aspectul economic. Intentionez sa gasesc un partener strain, care sa exploateze castelul ca un

hotel tematic. Vizitatorii vor vedea o sala etnografica, cu exponate din secolul al XVIII-lea, o sala a familiei

princiare Ghika. Vreau ca totul sa fie ceva foarte intim si personalizat. Modelul place foarte mult in

Occident".

Romania Liberă, 06. 12. 2006

Cu patru zile inainte de congresul PSD, doctorul Oprescu a facut analizele partidului, diagnosticul pus fiind

acela de boala incurabila in faza terminala. Intr-o conferinta de presa, Oprescu a prezentat ieri "rezultatul"

analizelor, care il infatiseaza pe Mircea Geoana ca pe un virus mortal cu care au fost infestati social-

democratii. "Sub conducerea lui Mircea Geoana partidul va merge in jos si vor fi sefi peste o ruina", a spus

Oprescu, in opinia caruia actualul sef al partidului este "marioneta lui Traian Basescu". "Geoana nu inspira

Romania Liberă, 24. 04.2007

O dovada de sinceritate. Asta sunt eu. "Sunt un brand, ce sa fac?". "Nu-mi doresc sa pozez in ceva ce nu

sunt, nu-mi doresc sa fiu ipocrita (…)". Cat despre duplicitate, "iubirea in care cred si pe care o daruiesc nu

e pregatita pentru un astfel de virus, asa ca s-ar defecta iremediabil" (Unica, aprilie). "Mi s-a recunoscut un

anume firesc pe care-l port cu mine si care stabileste cel mai bun echilibru intre ceea ce sunt si ceea ce par a

fi…" (Elle, aprilie).

346

Romania Liberă, 15 martie 2007

Banuiesc ca sunt destui naivi care sunt gata sa inghita rapid chiftelutele marinate la Cotroceni ale domnului

Pana, gata sa puna pe chituci PD Constanta, folosind modelul aplicat de Duvaz cu ani in urma. Am ajuns sa

traiesc si ziua cand, reintorcandu-se in Partidul Democrat, Viorel Pana sa defileze in chip de mare vedeta si

salvator al unor idealuri in care chiar domnia sa nu crede! In spatele acestei decizii se ascund noi jocuri de

culise care vor clatina din nou Organizatia Judeteana a PD Constanta, formatiune in interiorul careia lupta

pentru debarcarea lui Stelian Dutu capata accente hilare. Acum, fiind vulnerabil cu dosarul sau de la DNA,

Stelian Dutu este mai expus ca niciodata diversiunilor care se ascund in spatele revenirii sau plecarii unora

din PD Constanta! Pana ar putea fi purtatorul unui virus anti-Dutu. Sigur, din ecuatie nu pot fi scoase

interesele de moment ale domnului Pana, caruia, conform metabolismului sau, i s-a facut subit dor de

politichie, locul de unde candva si-a luat zborul in Parlamentul Romaniei. I s-a facut dor de politichie sau

de Parlament?

Romania Liberă, 04.11.2005

Asistam la o crestere subita a numarului de pensionari! PIB-ul risca sa fie net depasit de ponderea

bolnavilor "nchipuiti, pentru ca tot mai multi ãnasiti" de fosta putere se cer afara. Sunt cei care nu se mai

simt deloc bine pe functia pe care o detin. Nu s-a mai pomenit pana acum un val atat de mare de pensionari!

A dat boala "n ei! I-a lovit strechea? Compara unii pensionarea lor "n forta cu un virus. Avem tot mai multi

pensionari cu musca pe caciula! Si musca asta, la "nceput, daca va aduceti aminte, era o biata musculita!

Hranita bine, protejata, ca avea imunitate, s-a facut ditamai musca! Acum de-abia daca o mai tine cascheta!

De cand s-a zvonit ca vine controlul prin diverse institutii, nimeni nu se mai simte bine. Au aparut devize

noi: ãDau un post de sef pe o pensionare sanatoasa si linistita!" Se cauta tot mai multi domni graduÕ de

sanatate. Renunta la sanatatea lor de fier pentru un diagnostic de pensionare. Ieri bateau pas de defilare, azi

de-abia daca "si mai tarasc picioarele "n paslari. Corpul de Control al ministrului de Interne s-a dovedit a fi

o sursa periculoasa de microbi. S-au "mbolnavit pe capete sefii unor inspectorate. Sunt galbeni ca ceara si

spun ca nu cred sa mai apuce vara... Sistemul national de pensionare a devenit un sistem protector.

Remarcam faptul ca, "n ciuda pensiilor mici, "nca nerecalculate, sunt tot mai multi cei care se cer afara.

Fenomemul despre care va vorbesc a aparut peste noapte. Nu mai sunt nici paturi "n spitale, dat fiind

numarul mare de bolnavi "nchipuiti. Casele de pensii au fost luate cu asalt. Vrea musca politiota sa se lase

la vatra. S-a saturat de locatia pe care a avut-o "n stapanire atata amar de vreme.

Romania Liberă, 10 03.2006

Virusul Akcent" este de neoprit. In perioada 3.03-6.03, specialistii au constatat o crestere a contaminarilor

cu muzica Akcent in urmatoarele tari: Norvegia, Finlanda si Suedia. Pentru ca fenomenul este ingrijorator

347

si ameninta si alte regiuni ale Europei, cercetatorii au intocmit un jurnal medical cu simptomele celor

infectati.

Vineri, 3 martie: Fenomenul a aparut, in perioada analizata, in Norvegia. Cei patru vinovati de contaminare

- Adi, Marius, Mihai si Sorin - imediat ce au aterizat in Norvegia au poposit la televiziunea nationala,

NRK TV. Aici au inregistrat un material pentru cea mai urmarita emisiune muzicala. Dupa televiziunea

norvegiana, a urmat Radio NRJ, cel mai popular radio din Peninsula Scandinava, unde "Kylie" este difuzata

in heavy rotation. Seara, Adi, Marius, Mihai si Sorin au fost reperati intr-un club, unde au sustinut un

super-concert. Cele 1.000 de persoane prezente i-au sustinut frenetic, cantand cu ei nu numai single-ul stiut,

ci si celelalte piese necunoscute lor.

Sambata, 4 martie: O noua zi, o noua tara. In Finlanda, Akcent a sustinut doua concerte, in orasele Mietaa

si Tampere. Concertele, anuntate in media locala cu cateva saptamani inainte si la care au cantat doar

baietii de la Akcent, au strans peste 1.000 de persoane fiecare si s-au bucurat de un succes nebun, fanele

dezlantuindu-se pe muzica Akcent. Cu aceasta ocazie, colectia de suveniruri primite de la fani s-a

imbogatit... cu piese de lenjerie intima. Specialistii care au analizat comportamentul fetelor au declarat ca

asemenea explozii de isterie au vazut doar la concertele sustinute de nume mari, precum Take That,

Backstreet Boys, NKOTB sau N'SYNC. Baietii au avut adevarate probleme in a parasi locatia din Tampere,

fanele nelasandu-i sa plece si dorindu-si sa ii atinga macar o data. Surpriza specialistilor a fost faptul ca

spectatorii au platit pentru a-i vedea pe cei patru in concert. Practic, au dorit sa fie infectati.

In Finlanda, Adi, Marius, Mihai si Sorin au facut un scurt popas la Radio NRJ, dar au sustinut si numeroase

interviuri pentru ziarele finlandeze. Dupa calatoria finlandeza, specialistii au un nou motiv de ingrijorare:

numarul fan cluburilor Akcent a crescut vertiginos.

Duminica, 5 martie: In seara zilei de 5 martie, baietii de la Akcent au ajuns la ultima destinatie a calatoriei

lor, Suedia. Interviurile pentru televiziunile (THE VOICE si AFTONBLADET TV) si revistele suedeze

(STARLET) au inceput inca din primele ore ale zilei de 6 martie. Acest tur de forta al baietilor a avut si o

parte mai putin placuta: la intoarcerea in tara, celor patru li s-au pierdut bagajele.

Dupa un studiu atent, specialistii care au investigat fenomenul Akcent, numit in presa scandinava

AKCENT Ð NORDIC TOUR, au constatat o puternica rezistenta la oboseala a celor patru vinovati de

raspandirea virusului (in patru zile, Adi, Marius, Mihai si Sorin au dormit doar cateva ore, au petrecut

aproximativ 19 ore in avion, noua zboruri, au sustinut trei super-concerte, cinci emisiuni TV, noua

interviuri pentru reviste). Surse confidentiale ne-au informat ca virusul AKCENT a fost semnalat deja in

alte tari europene (Belgia, Olanda, Franta, Bulgaria, Turcia) si ca pe zi ce trece se extinde.

Romania Liberă, 15.07.2006

Un spectru bantuie barca liberala din Romania: eurostangismul. Un eurostangism cu chef de mahalageala in

fata hegemoniei americane. Daca Tariceanu si "liberalii" sai invoca, pentru a justifica propunerea de

retragere a trupelor romanesti din Irak, cazurile Spaniei si Italiei, inseamna ca barca liberala romaneasca

348

pluteste in deriva prin malurile propagandistice ale stangii europene. Guvernele de la Madrid si Roma, care

au venit cu propuneri similare - pasaminte surse de inspiratie pentru liberalii nostri -, sunt guverne

socialiste, membre ale grupului socialist din Parlamentul European. Unul dintre europarlamentarii de seama

ai acestui grup este celebrul militant trotkist din Franta Daniel Cohen-Bendit, cel care afirmase in

furtunosul mai 1968, la Paris, ca ar prefera sa poarte o casca a Armatei Rosii decat sa manance un

hamburger in Brooklyn. Numai acolo colcaie cu predilectie virusii a ceea ce Jean-Fran·ois Revel numea

"obsesia antiamericana". Acest virus antiamerican se manifesta in diverse grade si sub diverse forme: de la

ifosul grupului socialist din Parlamentul European, privind o virtuala autonomie europeana fata de Statele

Unite in domeniul politicii externe si de securitate, pana la antiamericanismul primar al unor grupuri

stipendiate candva de Uniunea Sovietica in Europa Occidentala: comunistii si ecologistii. Prin initiativa

extrem de ciudata a retragerii trupelor din Irak, trambitata de presedintele lor, aflat intr-un deficit

adolescentin de autoritate in raport cu tatucul de la Palatul Cotroceni, liberalii semnalizeaza dreapta, dar

vireaza brusc la stanga, chiar extrema stanga, descoperindu-si, chiar acasa la ei, afinitati nebanuite cu

discursul antiamerican si antioccidental al Partidului Romania Mare.

Romania Liberă, 22.02.2006

Cu chiu, cu vai s-a reusit, luni, "performanta" deblocarii acelei aprobari de perchezitie a apartamentelor

detinute de presedintele Camerei Deputatilor, dar care nu va putea fi posibila mai repede de 20 de zile.

Ceea ce s-a intamplat, aseara, la locatia din sectorul 1, unde anchetatorii declara ca au facut din nou unele

verificari la domiciliul altor titulari de contracte, nu constituie decat un mic pas din actiunea inceputa de

DNA referitor la un caz de luare de mita de care se vorbeste nu numai in Romania.

Este limpede ca fostul lider al PSD ramane un politician "greu", in jurul caruia graviteaza interese de grup

si de partid, chiar daca, momentan, poarta ecusonul de autosuspendat. Pe de alta parte, se constata cat de

mare este rezistenta fostei puteri la ofensiva Justitiei pentru stoparea coruptiei la nivel inalt si pedepsirea

politicienilor corupti cu statut de demnitar. Sa recunoastem faptul ca anchetatorii inca sunt sub influenta

efectelor unui virus pe care PSD a avut grija sa-l lase slobod in timpul guvernarii, din motive usor de dedus.

Institutia condusa acum de Monica Macovei depune eforturi disperate pentru desprinderea de un trecut

unde ilegalitatile si-au facut cuib, cu sprijinul unor politicieni care, iata, au probleme cu Justitia.

Romania Liberă, 12.10.2005

Daca politicienii lui Tariceanu refuza o astfel de recomandare, nu acelasi lucru se poate spune de

democratii lui Boc, care nu ies din cuvantul fostului lor lider de partid. Dar cel mai mult se bucura PSD,

stiut fiind ca grosul presedintilor de consilii judetene este alcatuit din baroni locali avand mare trecere la

partidul condus de Geoana. De aici si disponibilitatea de care se tot vorbeste pe la colturi de a renunta la

Nastase si Vacaroiu. Daca sustinatorii lui Mircea Geoana uneltesc cu unii politicieni din Alianta pentru

349

schimbarea presedintilor celor doua Camere, inseamna ca pretul celor doi demnitari este sub asteptari. Mai

scumpi pentru partid sunt baronii locali decat politicienii in jurul carora se invart negocierile facute in

secret. Liberalii nu inteleg de ce seful statului se schimba de la o zi la alta si se amesteca in treburile

Aliantei. De aici si atacarea Cotroceniului de care vorbeam mai inainte. Declaratia facuta de primul

politician al tarii la Washington referitoare la schimbarea presedintilor Camerelor, considerata ca nefiind

prioritara, este mereu adusa in fata ori de cate ori se discuta despre virusarea Aliantei.

In urma acestor declaratii s-au format doi poli cu manifestari diametral opuse, care nu fac decat sa

diminueze sansele de reusita referitor la slabirea puterii PSD in Parlament si nu numai. Uitati-va cum se

chinuie Alianta sa schimbe acel blestemat regulament si veti intelege mai usor in ce limite se gaseste

colaborarea dintre PNL si PD. Este posibil ca solutia anticipatelor de anul viitor, inclusiv organizarea

referendumului anuntat de Basescu, sa clarifice o situatie complicata, fara iesire parca in prezent.

Deocamdata, nimeni nu este dispus sa recunoasca punctele slabe si nici sa accepte faptul ca se poarta

negocieri cu PSD. Politicienii Aliantei fug de declaratiile fara acoperire, in timp ce presedintele Geoana

anunta ca nu sacrifica tandemul Nastase-Vacaroiu, insa trebuie sa plateasca factura pastrarii baronilor in

functie. In consecinta, s-a ajuns sa se stea la masa cu dusmanul despre care se vorbea ca este lovit de un

virus periculos. O tulpina din aceasta boala a infestat si aripile puterii, din pacate.

Romania Liberă, 26.10.2005

Nenorocirea este ca venerabilul Trahanache considera ca o sotietate fara printipuri, care va sa zica, nu le are,

spre deosebire de fondatorul PDSR, care merge pentru o idee contrara timpului istoric. Axioma sa a fost

probata din plin mai ales in perioada guvernarilor pesediste, atunci cand a fost infestata moralitatea cu un

virus caruia societatea civila inca nu i-a gasit antidotul.

Este posibil ca unii sa spuna ca principiile lui Ion Iliescu sunt mai sanatoase decat ale unora care se cred

buricul pamantului in materie de cinste si corectitudine. Probabil. Sunt politicieni care au renuntat demult la

principii din considerente straine de morala. Se pleaca de la parerea ca, atata vreme cat societatea prezinta

simptome de boala, nu are rost sa se mai defileze cu convingeri avangardiste, indiferent de cerintele

europene.

Romania Liberă, 08.12.2006

Mircea Geoana mai are doua nopti de cosmaruri pana la incaierarea cu Oprescu, care va tulbura, cu

siguranta, apele la alegerile interne, asteptate de toti pesedistii ca o tamaduire, dupa doi ani de framantari,

lovituri sub centura, batai de tobe, limbaj inflamator si lupte grele pentru putere. Si scaderea in sondaje.

Oprescu il acuza pe "camaradul" Geoana ca a derutat propriul electorat si a transformat PSD intr-un partid

cvasiparalizat. Pe final de campanie electorala, incercand sa-si demonizeze adversarul, Oprescu a reglat

tirul cu o torpila

350

cu iz medical (dupa ce cu o zi inainte l-a comparat cu un virus mortal pentru PSD). De la butelia de azot, in

locul celei de oxigen, "bolnavul", adica PSD, ar putea sa intre in amortire.

Romania Liberă, 26.09.2005

Cu un PUR zis aliatul PNL-PD, dar in culise prieten de nadejde al PSD, guvernarea actuala are un virus de

care cu greu va scapa. Un medicament eficient ar fi putut sa-l distruga, de aceea PUR-PC s-a si straduit sa

impiedice declansarea alegerilor anticipate.

Prins in rezolvarea numeroaselor probleme pe care un guvern responsabil trebuie sa le abordeze zilnic,

"ajutat" de binevoitori care mai mult il dezinformeaza decat sa-l informeze, lui Tariceanu i-a fost greu sa le

aleaga, din noianul de vorbe, pe acelea care-i foloseau cu adevarat. In loc sa opteze cu mult curaj pentru

anticipate, a fost tentat mai degraba sa se apropie de PSD, ai carui lideri i s-au pus, cu multa perfidie, la

dispozitie, sugerandu-i ca fara ei nu se poate descurca in Parlament. Pesedistii, avand ei insisi mari

probleme de imagine, marii rechini luptandu-se intre ei, fac eforturi sa sparga Alianta. Tariceanu a facut din

"integrarea europeana" un scut pentru apararea intereselor sale, perfectionandu-si discursul. Insa oricat de

mult se straduieste sa convinga de faptul ca in continuare se intelege bine cu presedintele, oricine isi da

seama ca nu-i chiar asa.

Romania Liberă, 06.08.2005

Aproape sigur, Monica Macovei e tataroaica. Ionut Popescu e alt suspect. Un test genetic l-ar da de gol.

Traian Basescu a fost deja dovedit. Trei alogeni nu fac o drama demografica. In schimb, aceiasi trei alogeni,

plantati de-a curmezisul mentalitatii de stat, sunt o contradictie intolerabila. Ceva intre virus si scurtcircuit.

De aici riposta. Urgenta ca un proces biologic si plina de autentic national, reactia de respingere a

alogenilor vinovati de autonomie nu e o chestiune de optiuni politice. Ea e de-a dreptul un test de

solidaritate.

Critica politicii reformiste si a putinelor ei personaje a dezvaluit public o majoritate politica si mentala; un

aparat de administrat Romania prin conservare. Fortele sunt de o inegalitate gigantica. Macovei e, pana la

urma, doar un ministru nedormit. Ionut Popescu e, ca orice Popescu, un functionar dispretuit de patriciatul

petrolier si forestier. Basescu e presedinte, dar, la o privire istorica mai atenta, e presedintele unei cauze

invinse, zi de zi, de 15 ani incoace. Culpa acestui trio nu e usor de inteles. Acuzarea nu se refera niciodata

la ea. Nimeni nu va rosti in gura mare acuzatia de reformism, desi acesta e virusul mortal pe care

organismul cauta sa-l distruga din toate puterile financiare si mediatice.

Romania Liberă, 07.09.2005

Pana la baronismul pesedist nu a fost decat un pas. Sa vii acum si sa consideri cel mai corupt partid ca fiind

modelul de la care trebuie pornit pentru a avea o societate sanatoasa, cred ca nu este altceva decat o deviere

de la realitate. Este scandalos ca un lider de partid, presedinte in exercitiu, sa vorbeasca de necesitatea

351

votului nominal cand, la vremea respectiva, PSD mai ales, s-a opus initiativei altor formatiuni politice. Este

jenant sa te exprimi in astfel de termeni, gen "revolutia binelui", cand ai contribuit din plin la infestarea

clasei politice cu un virus periculos: minciuna.

Romania Liberă, 02. 09.2005

Desi melomanul bucurestean e o prezenta traditionala la Ateneul Roman sau in Studioul de Concerte Radio,

reuniunile festivaliere reusesc a mobiliza - macar o data la doi ani - interesul unui public mai larg, iar

aceasta fie si in virtutea unui snobism benefic, a unui virus mobilizator care ne spune unora dintre noi ca e

bine sa fim vazuti, sa asistam la acest eveniment al vietii noastre culturale.

Acesta este motivul pentru care prezentele cu totul inedite la festivalul enescian merita mentionate atat

spectatorului traditional, cat si celui ocazional. Ele sunt numeroase, iar unele dintre acestea se incadreaza in

zona muzicii pop, a spectacolului de mare audienta.

Romania Liberă, 10.11.2005

De la Cluj, liderului PD i se pare oarecum mai clara evolutia lucrurilor. Emil Boc, ingrijorat si el de ceea ce

vede la televizor, spune ca imaginea coalitiei se deterioreaza din cauza unor limbuti care uneori ar avea mai

multa sare pe limba. El a izolat un virus de care s-a molipsit puterea. Dar oare s-a inventat vaccinul

impotriva dezbinarii?

Romania Liberă, 16.01.2007

In spiritul gandirii politice corecte, a admira pe cineva sau creatia cuiva este o blasfemie, pentru ca

inseamna a recunoaste inegalitatea dintre oameni. Ideea de a acorda premii pentru anumite merite este si ea

condamnata pentru ca premierea unora ar insemna "jignirea" si "punerea in inferioritate" a altora. Cand

ideile gandirii politice corecte incep sa patrunda pe terenul educatiei, monstruozitatile devin si mai evidente.

In Statele Unite s-a discutat la un moment dat daca nu ar trebui sa fie interzise anumite jocuri sportive in

scoli, pentru ca sa nu fie umiliti copiii invinsi... Iar in Franta, pentru evacuarea ideii de competitie in

materie de asimilare a cunostintelor, este des vehiculata ideea ca scoala n-ar fi decat un loc de viata pentru

copii, de unde fiecare asimileaza cat poate, si ca nimeni nu trebuie nici premiat, nici sanctionat pentru cat

reuseste sau nu sa asimileze.

Sufocant, exasperant, stupid, dar impertinent, agitand un arsenal imens de constructii intelectuale puriste,

curentul gandirii politice corecte castiga tot mai mult teren pe planeta, in ciuda multor critici care i se aduc.

In Franta, un eminent intelectual de origine rusa, Vladimir Volkoff, a publicat in 2001 un excelent pamflet

intitulat "Manualul gandirii politice corecte", in care demoleaza sute de expresii si idei aruncate in

circulatie de aceasta noua forma de dictatura.

352

Interesant mi se pare in acest moment faptul ca tarile din Europa de Rasarit, proaspat iesite dintr-o alta

dictatura, au reusit deocamdata sa nu se lase contaminate de fenomen. Nu stiu pana cand vor rezista in fata

tavalugului, dar daca vor reusi sa reziste, daca intelectualii Europei de Rasarit vor face front comun in fata

acestui virus, aceasta ar putea fi poate cea mai mare contributie a lor in sfera gandirii europene. Pentru ca

gandirea politica corecta este o forma de spalare a creierelor mai subtila si mai perfida decat ideologia

comunista.

Romania Liberă, 23.02.2007

Spectacol cu doar trei actori, "Vulpoiul" urmareste transformarile prin care trec relatiile interumane atunci

cand un "virus" apare. "Acolo unde se gaseste doar o singura femeie, ea se numeste, obligatoriu, Eva...

Cand apare si a doua femeie, deja se naste feminismul, cu toate complicatiile sale", a spus maestrul

Zamfirescu despre complicatul joc al sentimentelor ilustrat in teatrul lui Miller.

Intr-o cabana izolata se retrag doua femei tinere care hotarasc sa se rupa de lumea dezlantuita, dupa un

razboi devastator si dezumanizant. Locuiesc si se intretin singure, isi organizeaza existenta asa cum pot.

Sunt foarte bune prietene pana atunci cand apare barbatul, "sarpele", asa cum il caracterizeaza in final una

dintre ele pe pustiul obraznic si timid totodata, pe care sunt nevoite sa-l primeasca sub acelasi acoperis.

Procesul de constiinta complicat, care se petrece sub acoperisul cabanei izolate, constituie o provocare care

se sfarseste cu o solutie neasteptata.

Romania Liberă, 14.08.2007

Florin Bican s-a gandit sa-si ajute pustiul sa se fereasca de marlanie, una dintre cele mai spornice maladii

contemporane.

» Asa au aparut "Cantice marlanesti" (Humanitas Educational), o colectie de poeme in zona "colindelor

horror" ale Adei Milea.

» Desenele, pe masura enormitatilor puse in versuri, sunt realizate de graficianul Iulian Fratila.

» "Cantice marlanesti" a aparut in colectia Educational a Editurii Humanitas. Cand apreciati ca ar trebui sa

inceapa tratamentul profilactic impotriva marlaniei?

— Marlania fiind atemporala, profilaxia ei nu se poate lega de un moment determinat cronologic. Nu e

niciodata prea tarziu – si nici prea devreme – pentru a da pe ea cu DDT-ul etern al spiritului.

» Este marlania un rau social, care ne agreseaza din exterior, sau doar un fel de virus pe care oricare dintre

noi il poate purta si la care suntem, pana la urma, imuni?

— Marlania este o stare latenta generala, care si-a facut intrarea in fondul nostru genetic prin pacatul

originar. Desi nu posed cunostinte avansate de biologie, as indrazni sa spun ca flora noastra microbiana

inglobeaza, fara exceptie, microorganisme purtatoare de marlanie, intr-o doza mai mare sau mai mica.

353

Romania Liberă, 09.02.2007

Cu ochii pe Gigi Becali

Autoinstalarea in postura de salvator al natiunii romane e visul de marire al multor persoane politice; e

nevoie de o anumita charisma pentru concretizare, dar si de o accentuata vointa de putere. In opinia lui

Maximilian Katz (coordonator al Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului in

Romania), negationisti ca Gheorghe Buzatu, Ion Coja, Corvin Lupu sau Corneliu Vadim Tudor, in fond,

intelectuali romani ce se exprima liber, sunt doar exceptii intr-o masa mare de negationism local.

Elita mai larga de negationisti promoveaza un “soft-antisemitism”, ca un virus insidios, propagat de vant.

Gigi Becali nu face parte din aceasta elita. El are “calitati innascute” care l-au scos din magma, prin

brutalitatea cuvantului, demagogie, manipularea prin mesaj religios a celor credinciosi sau a celor

defavorizati.

Romania Liberă, 17.11.2006

Prin Decizia nr. 6/26.01.2006, lui Rares Nenciu i se desface disciplinar contractul de munca. Motivatiile au

fost virusarea sistemului informatic aflat pe computere si faptul ca Nenciu este urmarit penal pentru

delapidare. Motivarea vizavi de virusare este o murdarie. Se sustine ca sistemul a fost virusat pentru ca

Rares a accesat site-uri porno cu minori. Faptul a fost stabilit de firma Net Power srl. Ne miram de

performantele acestei firme care poate stabili cu atata exactitate de unde provine un virus informatic.

Romania Liberă, 14.11.2006

Din '90 incoace se promoveaza cu predilectie nonvalori. Comertul - in sensul rau si absurd al cuvantului -

primeaza, conteaza ambalajul, nu continutul. Este vorba de muzica, dar situatia se extinde in toate

domeniile. Cultura este virusata. Si vecina mea vrea sa cante, sa devina vedeta! Si poate are sanse mai

mari ca mine sa iasa din underground. Ai crede poate ca recunoasterea muzicala la nivel national ar fi

normala dupa 20 de ani, dar lumea a luat-o razna. Sunt promovati pseudoartistii care fac playback", spune

cu mahnire Adi Manolovici, unul dintre cei mai titrati chitaristi. A inceput sa studieze chitara din 1983 si

teoria muzicala in 1990, cu profesorul Ivonne Buzescu de la Conservatorul de Muzica "Ciprian

Porumbescu" din Bucuresti. Are o bogata activitate muzicala, de-a lungul anilor cantand cu Mondo Perfetto,

Floarea Albastra, Blue Spirit, Independent, Eden, Adi Manolovici Group. In anul 2004 editeaza si lanseaza

prima metoda de chitara electrica din Romania, impreuna cu invitati de marca: actorul Adrian Pintea si

Laurentiu Cazan. Grupul Adi Manolovici Syndikate a fost infiintat in anul 2005.

354

Romania Liberă, 19.09.2005

Dar, poate ca dupa ce se vor satura de solitaire, mai usor de invatat decat Word-ul, politistii vor descoperi si

minunata lume a Internetului. Le recomandam sa nu acceseze site-uri XXX, nu de alta, dar pot virusa PC-

ul.

Romania Liberă, 17.06.2006

Radu Paraschivescu isi lanseaza, astazi, cea de-a cincea carte. "Ghidul nesimtitului" se constituie intr-un

fals tratat despre performanta in nesimtire, despre ceea ce trebuie sa faci pentru a fi un marlan desavarsit,

indiferent daca te afli la Ateneu, in tramvai, la biserica sau intre peretii propriei locuinte.

Cartea seduce prin verva comica, prin creionarea unei tipologii la limita patologicului si prin sondarea

necomplezenta a unui trai cotidian parca mai virusat ca niciodata. Volumul apartine Colectiei "Rasul

Lumii", lansata de "Humanitas", dar, dincolo de rasetele pe care le provoaca, se ascunde o ingrijorare

camuflata inutil: aceea a unui sceptic care simte in destui semeni veritabile pericole ambulante.

Romania Liberă, 07.09.2005

Informatizarea Justitiei s-a virusat

Ministerul Justitiei si Ministerul Public au anulat procedura privind achizitia de echipamente IT prin

leasing financiar. In legatura cu aceasta procedura au fost constatate mai multe contradictii intre caietul de

sarcini si clarificarile cerute de firmele participante. Modul de finantare, moneda de referinta, modul de

calcul si alte aspecte de ordin tehnic nu fusesera stabilite conform caietului de sarcini. Decizia celor doua

ministere a fost luata in urma rezolutiei Comisiei de solutionare a contestatiilor. Procesul de informatizare a

sistemului judiciar nu va fi oprit insa, informeaza ministerele in cauza, iar anuntul de participare va fi

publicat in cel mult sapte zile.

Romania Liberă, 16.03. 2007

Un prefect virusat de orgolii marunte

Lucian Cristea

Gripa aviara, pe care autoritatile nu au stiut sa o gestioneze cum trebuie, pare sa-i dea mari batai de cap

prefectului de Constanta, Danut Culetu, depasit si dumnealui de situatie. Scandalul izbucnit pe tema testarii

355

solutiilor folosite impotriva virusului H5N1 a luat amploare dupa ce chiar prim-ministrul Tariceanu in

persoana a tras concluzii deloc magulitoare in ce priveste eficienta masurilor preconizate in judetul

Constanta. Desi a fost urecheat de seful Guvernului, domnul prefect a gasit de cuviinta sa se razboiasca la

scena deschisa cu presa. Iata ce a grait domnia sa intr-un moment de profunda cugetare personala: "Nu

presa stabileste ce fac autoritatile, nu veniti dumneavoastra sa ne spuneti ce avem de facut!" Iritat la culme

de relatarile unor confrati de-ai nostri, prefectul apolitic de Constanta a sarit la inaintare cu reteveiul din

dotarea Mitei Baston. Nu e prima data cand domnia sa da frau liber aversiunii sale fata de ziaristi. Pe noi a

incercat sa ne ia de ciuf pentru ca am scris despre povestea de la Grindul Chituc, iar nu cu mult timp in

urma, din cate imi amintesc, ziaristilor li s-a interzis accesul la o banala sedinta de lucru. Este limpede ca

domnul prefect de Constanta se simte incomodat de insistenta gazetarilor care vor sa despice firul in patru

intr-o problema sau alta. E la fel de limpede ca domnia sa nu agreeaza, ca toti cei aflati in functii de

conducere, critica. Dincolo de crizele de personalitate ale prefectului Culetu, un lucru este cert Ð gripa

aviara continua sa faca ravagii in judetul Constanta, iar solutiile (nu ma refer la substantele menite sa

combata H5N1) intarzie sa apara. In aceste conditii, este firesc ca presa sa faca front comun pentru a

informa corect si la timp opinia publica in legatura cu situatia existenta in teritoriu, fiind totusi vorba de o

situatie extrem de periculoasa.

Romania Liberă, 26.03.2008

Vom fi si in continuare de aceeasi parte a baricadei, continuand proiectele care ne-au consacrat", a

comentat, la randul sau, Emil Boc inscrierea in PD-L a fostilor liberali. Potrivit acestuia, grupul nou-venit

ar reprezenta "liberalismul autentic" conservat la Cluj-Napoca si care nu a fost "virusat" de Ion Iliescu si

Adrian Nastase.

Romania Liberă, 10.05.2006

Ma gandesc insa ca, daca am inlocui "rus" cu "roman", lucrurile ni s-ar potrivi ca o manusa. Doar ca noi nu

am avut un Berdiaev care sa strige cu atata forta incat sa-i demaste astfel pe noii asupritori si prigonitori.

Exilul nostru, spre deosebire de cel rus, a fost mult mai firav si, minat de o serie de rafuieli interne, nu a

putut sa uneasca toate vocile pentru a arata ce se intampla de fapt in tara dupa 1945. Sau Occidentul virusat

de partidele comuniste, socialiste si social-democrate vedea in tot ce se spunea despre tarile Europei

rasaritene doar o mana fascista care, evident, aranja lucrurile in sensul dorit de cei care luptasera alaturi de

Hitler.

356

Romania Liberă, 08.03.2008

Alegerile se vor desfasura din nou sub spectrul aceluiasi inveninat, Ion Iliescu. Scoaterea de sub urmarire

penala a reprezentat pentru el un elixir al tineretii vesnice. A revenit in prim-planul politicii, dupa ce fusese

strivit de lupii tineri din partid. A intrat cu bocancii in reformarea PSD promisa de Geoana si, din mers, a

propulsat un alt personaj odinioara trecut la indexul pesedist, Adrian Nastase. Impreuna cu Iliescu si

Nastase a revenit toata gasca de baroni locali care abia asteapta sa-si revendice pozitii fruntase pe mosiile

judetene. Ion Iliescu nu perverteste numai minti tinere (ma refer la cei care-l iau in serios pe blog), a

virusat si guvernarea tarii, sustinand un Guvern care, in conditii normale, trebuia sa dispara de mult.

Romania Liberă, 18.11.2005

Un al doilea motiv pentru care interesul cu care a fost primita hotararea Curtii Constitutionale s-a situat la

cote dintre cele mai scazute tine de coeficientul ridicat de probabilitate a ceea se anticipa ca va fi raspunsul

acesteia. As tine orice pariu ca numarul celor care ar fi mers pe varianta favorabila schimbarii ar fi fost de

un ordin de marime cu totul nesemnificativ. Printre cei mai vehementi in demonizarea Curtii nu a fost altul

decat premierul Tariceanu, care si-a construit motivatia demisiei, pe care ulterior si-a retras-o, pe neputinta

de a suporta ideea de a fi in fruntea unui Guvern ale carui initiative reformatoare vor fi invariabil boicotate

de o Curte incurabil virusata de PSD.

Romania Liberă, 02.02.2007

Babel, de Alejandro González Iñárritu, face radiografia societatii contemporane, virusata de neincredere si

neintelegere. Urmand povestile mai multor personaje, desfasurate in tari diferite, el arunca o plasa peste o

realitate in care totul comunica si reverbereaza. La rigoare, acelasi lucru se poate spune si despre Ultimul

rege al Scotiei, si el nominalizat la apropiatele Oscaruri (deci pe val), care, desi se ocupa de dictatura lui Idi

Amin in Uganda anilor ’70, face un fel de psihanaliza a fascinatiei si ororii.

Romania Liberă, 25.11.2005

Pentru a intrevedea toate ratiunile pentru care PSD a acceptat sa acorde grupurilor parlamentare autoritatea

legitima asupra celor doi inalti demnitari ai statului, sa ne amintim de speculatiile care s-au facut repetat

357

auzite in timpul in care Curtea era cufundata intr-o profunda deliberare si care incercau sa anticipeze

raspunsul la o intrebare-cheie: "Va fi executat sau nu Adrian Nastase?!". Mai pe sleau, prestigioasa

institutie virusata de PSD in proportie de circa 90% va da pe tava actualei puteri capul lui Adrian Nastase,

ca o implacabila reverenta in fata legii, sau va interpreta aceeasi partitura ca si in cazul in care a respins

pachetul de legi al Guvernului privind reforma in Justitie?

Romania Liberă, 24.05.2006

O alianta politica virusata Indemnul la calm si liniste adresat de oficialii europeni puterii de la Bucuresti

nu pare sa fi ajuns la urechile politicienilor din Alianta. Se vede treaba ca raportorii UE si-au cam racit gura

de pomana daca PD a deschis un nou front in fata redutelor PNL pentru castigarea puterii depline in

Guvern. Discutiile din ultimele zile arata clar ca democratii au un interes special de promovat de care, sa o

spunem pe-aia dreapta, seful statului nu cred ca este strain. Ofensiva pornita de Emil Boc si Vasile Blaga

tinteste de fapt postul lui Tariceanu.

Romania Liberă, 08.01.2007

Cand va ajunge "Chronology" la Bucuresti? Unde ai vrea sa iti vezi "Arhiva"?

- Nu am unde prezenta expozitia din Londra la Bucuresti, nu exista acel spatiu, acel nivel de cultura,

institutii care sa faca posibila aceasta prezentare. O sa-mi sugerezi MNAC. Nu calc pe acolo. Un simbol al

dictaturii nu poate fi simbolul viitorului nostru. Pentru mine, acest muzeu nu exista. Vreau mai mult de la

aceasta cultura pe care m-am angajat s-o schimb. Totusi, intr-o forma sau alta, de-a lungul anilor, am

prezentat deja aici ce expun acum la Londra. La Bienala Periferic Iasi, in Proiectul Social 2006, am

prezentat cronologia culturii noastre pe peretii baii turcesti, unde a si ramas. Acum, arhiva este in carantina

(a fost virusata si s-a imbolnavit). La anul va intra in inventar - se re-formuleaza, se re-organizeaza, o voi

pregati pentru ceva. Inca nu stiu pentru ce. Totusi, viitorul ei va fi public - si mai clar interdisciplinara. As

vrea sa o vad intr-un spatiu central, curat, accesibil, in care sa se poata desfasura.

Romania Liberă, 23.08.2007

O Romanie postcomunista si preorientala, dar foarte diferita de cea descrisa in urma cu cativa ani de Robert

Kaplan in "Fantomele Balcanilor". Americanul, la fel ca autorul "Danubiului", italianul germanist Claudio

Magris, mai avea obsesii si complexe culturale si retrogeopolitice, de genul: Transilvania e germanic

imperiala, Valahia si Moldova raman rural-turcizate. Polonezul ia in primire doar feliile central-est-

europene obscure, pervertite mai adanc de comunism decat bantuite de fantoma lui Franz Josef, in Slovacia,

358

Ucraina, Ungaria sau Romania.

Cartile calatorilor straini sunt mult mai interesante, prin rabdare si adancire in realitatea tarii vizitate, decat

articolele expediate conjunctural din presa zilei. Citind Le Monde sau Die Welt, intalnesti o Romanie

virusata in mod suplimentar de superficialitatea observatiei, cu apucaturi dominant rrome, in registrul

delincventei ireductibile.

Romania Liberă, 12.10.2005

De aici si disponibilitatea de care se tot vorbeste pe la colturi de a renunta la Nastase si Vacaroiu. Daca

sustinatorii lui Mircea Geoana uneltesc cu unii politicieni din Alianta pentru schimbarea presedintilor celor

doua Camere, inseamna ca pretul celor doi demnitari este sub asteptari. Mai scumpi pentru partid sunt

baronii locali decat politicienii in jurul carora se invart negocierile facute in secret. Liberalii nu inteleg de

ce seful statului se schimba de la o zi la alta si se amesteca in treburile Aliantei. De aici si atacarea

Cotroceniului de care vorbeam mai inainte. Declaratia facuta de primul politician al tarii la Washington

referitoare la schimbarea presedintilor Camerelor, considerata ca nefiind prioritara, este mereu adusa in fata

ori de cate ori se discuta despre virusarea Aliantei.

In urma acestor declaratii s-au format doi poli cu manifestari diametral opuse, care nu fac decat sa

diminueze sansele de reusita referitor la slabirea puterii PSD in Parlament si nu numai. Uitati-va cum se

chinuie Alianta sa schimbe acel blestemat regulament si veti intelege mai usor in ce limite se gaseste

colaborarea dintre PNL si PD. Este posibil ca solutia anticipatelor de anul viitor, inclusiv organizarea

referendumului anuntat de Basescu, sa clarifice o situatie complicata, fara iesire parca in prezent.

Deocamdata, nimeni nu este dispus sa recunoasca punctele slabe si nici sa accepte faptul ca se poarta

negocieri cu PSD. Politicienii Aliantei fug de declaratiile fara acoperire, in timp ce presedintele Geoana

anunta ca nu sacrifica tandemul Nastase-Vacaroiu, insa trebuie sa plateasca factura pastrarii baronilor in

functie. In consecinta, s-a ajuns sa se stea la masa cu dusmanul despre care se vorbea ca este lovit de un

virus periculos. O tulpina din aceasta boala a infestat si aripile puterii, din pacate.

Romania Liberă, 13.05.2006

Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a analizat ieri o prima lista a dotarilor independente si a altor

cheltuieli de investitii pe anul 2006, stabilindu-se pentru acestea o suma de 191.790.000.000 lei vechi. Din

aceasta suma, 169 de miliarde sunt alocate pentru constructiile care continua la cladirea Casei Poporului si

23 de miliarde pentru "dotari indepen-dente". Astfel, vor fi cumparate 5 autoturisme noi, 3 seturi de mobila,

o cositoare rotativa, o masina de francat, programe software pentru devirusare, 90 de calculatoare si 70 de

imprimante, un sistem pentru testare si veri-ficare canale fibra optica, un sistem de achizitie audio-video si

gestiune dezbateri in plen si comisii. Si pentru Centrul Interna-tional de Conferinte s-a aprobat la capitolul

359

cheltuieli suma de 3,2 miliarde de lei pentru cumpararea unui videoproiector, a unei instalatii de traducere

simultana din 7 limbi, a unui sistem de conferinta si a doua calculatoare cu imprimanta.

Romania Liberă, 12.05.2009

Dupa asimilarea sloganului "ati mintit poporul cu televizorul" cei mai multi (dintre telespectatori, desigur)

nu vor sa creada "basmul" cu gripa porcina, in ideea ca "cine-i mai crede pe-astia". Asa ca moda e si ea

"virusata" din lipsa de motivatie si mai ales din lipsa de spectatori. Fardurile verii insa nu ne pot ocoli...

cremele de zi, blande si hidratante, sunt obligatorii, iar din lipsa de vacanta vom folosi fonduri de ten mai

bronzante.

22, 922, 2007

Cum mi-am petrecut vacanta de vara este un experiment "infantil" enorm si monstruos, o performanta fara

precedent in materie: naivitatea e programata cu virtuozitate hi tech, iar compozitia romanesca imbraca

forma (si continutul) unei "compuneri scolare" in care discursul naratorului-copil e textualizat cu toate

naivitatile de ideatie, de perceptie si de limbaj. Efectul de naturalete, de autenticitate scripturala si

existentiala e maxim. Nici o interventie din afara, nici un comentariu auctorial nu razbate in acest univers

suficient siesi, care incepe si se incheie dupa toate sabloanele naturist-idilice ale genului, dar contine cu

totul altceva... Aflat in competitie directa cu colega sa Nahabetian Miruna - fiica de deputat plina de calitati,

autoare a celor mai lungi compuneri "cu actrite, extraterestri, masini de curse si cu peisaje de vis" - elevul

Luca dintr-a III-a (sau a IV-a, nu e prea clar) incearca sa o impresioneze si, totodata, sa-si epateze

invatatoarea spre a-si asigura intaietatea. Cum? Scriindu-si viata in singura tema pentru vacanta: cele trei

luni si jumatate de vara sunt povestite nu pe 3-4 pagini ci pe 350, "in patru caiete groase", pe iunie, iulie,

august si septembrie. Copilul nu transcrie la modul "sincer" intamplarile cotidiene, ci, emuland-o pe

Miruna si posedat de daimonul scrisului, "baga si din top". Ba chiar - de la un punct incolo - delireaza, cu

psihicul fragil virusat de viata si de literatura.

22, 874, 2006

Parlamentarii din Comisia de supraveghere au iesit de la intalnirea de joi cu Radu Timofte, sustinand

punctul de vedere al SRI, ceea ce a devenit deja o traditie pentru comisie. Pentru Radu Stroe, vinovata e

“graba” si oricum “SRI nu putea face mai mult”. Gabriel Oprea, reprezentantul PSD, e si mai categoric:

“serviciul a actionat cu competenta si a livrat informatia autoritatilor indreptatite”. Iar Liviu Codarla (PRM)

anunta ca, in ciuda scandalului declansat si a reactiei presedintelui Basescu, seful SRI isi mentine “ipoteza

de lucru”, potrivit careia vinovate pentru noul val de gripa aviara sunt pasarile importate. In ton cu SRI,

Jurnalul National continua campania de promovare a tezei aducerii virusului din afara granitelor Romaniei,

360

intrebandu-se in numarul de sambata, 27 mai: “Cand au fost, in fapt, importati puii virusati?”, si asta in

ciuda faptului ca autoritatile (mai putin SRI) accepta ca cel mai probabil scenariu este cel al contaminarii

puilor importati in tara Mioritei.

22, 815, 2005

Basescu, cel putin, si-a schimbat punctul de vedere, dupa ce a aflat ca orataniile moarte din Ceamurlia erau

virusate, spunand, nevinovat, ca lumea trebuia sfatuita mai din timp ce sa faca. Or, aceste sfaturi au aparut

cam de la inceput, dar probabil ca presedintele nu le-a auzit. O fi fost la Carrefour, sa cumpere carne de

pasare, mai in vazul lumii. Dar cea mai profunda schimbare de atitudine am vazut-o la taranii din

Ceamurlia. Revoltati ca li se cere sa-si omoare pasarile preventiv, aceiasi comunarzi ai Deltei le-au predat

fara sa mai carteasca, dupa ce au aflat rezultatele analizelor de la Bucuresti. Daca exista un Dumnezeu al

pasarilor, sper ca acesta le va pune o vorba buna ceamurlenilor la Mai-Marele sau, pentru a le ierta cele

cateva zile de ratacire, cand au fost solidari cu orataniile, nu cu semenii lor.

22, 841, 2006

Farmacistele batrane care joaca astazi rolul vracitelor de odinioara au uneori dexteritati de politicieni sau

macar de diagnosticieni ai vremurilor. Una dintre ele, vrednica locuitoare în cartierul Manastur din Cluj, are

teoria urmatoare: virusii care împanzesc astazi Romania, într-o explozie a virozelor si gripelor

incontrolabile, au gasit teren propice datorita trupurilor ciuruite ale locuitorilor acestei tari. Ce sunt acelea

trupuri ciuruite? Trupurile maturilor care au flamanzit progresiv în ultima faza a regimului Ceausescu, dar

si trupurile celor nascuti tot în aceeasi perioada (fetusi care nu erau hraniti adecvat si care s-au nascut tarati

etc.). Trupuri peste care a venit si tranzitia cu toate ale ei, uneori cu destula mizerie economica ori

financiara. Or, aceste trupuri ciuruite sau terci sunt taramul predilect pentru afluxul de viroze care napadesc

astazi Romania din punctul de vedere al sanatatii locuitorilor ei. Dar, previne stimabila farmacista clujeana,

nu doar trupurile sunt ciuruite si virusate, ci si mintea, psihicul romanilor. In concluzie, întreaga tara este

de fapt virusata, nu doar fizic si psihic, ci si politic. O tara virusata, ciuruita, terci, ca sa folosesc termenii

cel putin în chip simbolic pitoresti ai batranei farmaciste din Cluj.

In ce ma priveste, ceea ce constat în ultima vreme, ca pe un semn bun, este totusi sindromul unei

devirusari a Romaniei, cel putin din punct de vedere moral. Intrucat evenimentele recente s-au aglomerat

în a pune pe tapet chestiuni arzatoare: deconspirarea Securitatii (sper ca jurnalistii si politicienii sa afle

macar acum ca termenul corect este acela de deconspirare si nu desconspirare, ca sa îl pronunte totusi

adecvat în fata camerelor de luat vederi si în fata natiei), condamnarea comunismului, Legea lustratiei.

361

22, 941, 2007

Disputa presedinte-premier nu face si desface doar cariere, ci viruseaza si temele importante de politica

externa. Prezenta trupelor române in Irak e subiect de disputa, liberalii cerând apasat, la un moment dat,

retragerea lor, spre nemultumirea presedintelui. Pozitia României fata de Kosovo este ca un curcubeu:

Basescu sustine principiul inviolabilitatii frontierelor Serbiei, Cioroianu vorbeste de o solutie negociata

acceptata de cele doua parti ca o garantie pentru stabilitatea pe termen lung a Balcanilor de Vest, iar

Tariceanu sustinea in iulie, la Roma, planul Ahtisaari, caruia i se opune cu inversunare Rusia, sprijinitoarea

neconditionata a Serbiei. Ce sa mai inteleaga ministrul francez de Externe Bernard Kouchner, venit la

Bucuresti sa-si intâlneasca omologul sârb, Vuk Jeremic? Chemarea la unitatea UE in privinta Kosovo,

invocata de Kouchner, iar mai recent de Javier Solana, inaltul reprezentant UE pentru politica externa, e un

deziderat de neatins chiar si pentru actorii politici din România. Pâna si recentul scandal de coruptie de la

Consulatul României din Chisinau e citit in grile diferite la Victoria si Cotroceni: in timp ce premierul cere

schimbarea radicala a modului in care sunt numiti consulii, presedintele acuza autoritatile de la Chisinau de

diversiuni.

Ca diplomatia româna umbla pe doua carari era evident inca din 2005. Inventarea tapului ispasitor in

persoana ministrului Cioroianu este un truc ieftin, care tine tot de macelul dintre palate. Cele doua capete

ale Executivului n-au putut sa se puna de acord nici macar cu temele principale de politica externa. Intre

timp, insa, toate proiectele importante enuntate de presedintele Basescu la inceputul mandatului par sa

esueze: relatia cu Republica Moldova este cel putin la fel de tensionata ca pe vremea guvernarii Iliescu-

Nastase; de implicarea in solutionarea conflictului transnistrean, care era oricum o utopie, nici macar nu se

mai vorbeste; s-a lucrat prea putin la imbunatatirea relatiei cu Ucraina, si pe fondul tensiunilor politice de la

Kiev; relatia cu Rusia n-a fost nicicând mai proasta; proiectul Marii Negre a inghetat; axa Washington-

Londra-Bucuresti este virusata de pozitionarea alaturi de Rusia in chestiunea Kosovo; toate traseele

importante de livrare a hidrocarburilor par sa ocoleasca România etc. Asemenea contraperformante sunt cu

atât mai ingrijoratoare cu cât la Rasarit exista sansa unor evolutii surprinzatoare, in contextul transferului de

putere de la Kremlin. Or, cu politica externa a Bucurestiului, atât UE, cât si NATO au motive de

ingrijorare. Nici macar strategia pe 10 ani, lansata de ministrul Cioroianu, n-are cum sa faca politica

externa a României mai previzibila.

22, 795, 2005

La mai bine de o luna de la congresul care l-a adus pe Mircea Geoana in fruntea PSD, impresia pe care o

creeaza fostul partid de guvernamant este aceea de corabie fara carmaci: un virus necunoscut pare sa-i fi

infectat serverul si sa-i fi distrus softul. Probabil ca hackerii care l-au introdus nu vor decat sa distruga

partidul, iar sansele lor de reusita sunt considerabile.

362

Nu stiu cat de bine se pricep Ion Iliescu si Ioan Talpes la virusarea computerelor, dar nu am nici o indoiala

ca ei sunt cei care vor distruge soft-ul PSD. In starea sa actuala, partidul nu le mai foloseste la nimic.

Dimpotriva, le poate crea probleme, daca ancheta privind legaturile dintre PSD si mafiotii arabi din stirpea

lui Hayssam va confirma faptele cutremuratoare pe care presa la dezvaluie de mai bine de 10 ani, si anume

complicitatile criminale intre mafioti, unii reprezentanti ai serviciilor secrete, politicienii puterii si o parte

din procurori. Adica tot ceea ce a adus Romania atat de aproape de situatia unui stat mafiot.

22, 855, 2006

Trebuie sa observam ca opinia publica pare mai dispusa ca niciodata sa accepte o condamnare oficiala a

trecutului totalitar (Ruxandra Cesereanu vorbea recent despre "devirusarea Romaniei"). Totusi, daca

timiditatea cu care, pana acum, Traian Basescu a condamnat acest trecut pare sa ne indice ca are nevoie de

o lectie de istorie autentica, acelasi lucru il putem spune si despre majoritatea romanilor. Incercand sa aduca

argumente presedintelui pentru condamnarea perioadei comuniste, Comisia poate considera ezitarile sau

chiar nostalgiile acestuia ca fiind reprezentative.

Cadran politic, nr, 9

Gusa, un specialist în PSD

În evaluarea temelor lansate în ultima vreme de Cosmin Gusa trebuie avut în vedere ca acesta a facut parte,

pe o perioada relativ îndelungata, din structura centrala a PSD. Ca secretar general, a avut în mâna practic

tot partidul, a avut acces la documentele interne, a intrat în legatura directa cu cei mai importanti lideri ai

PSD, i-a cunoscut îndeaproape, a aflat ce gândesc si ce fac. Asadar, cu toate resentimentele pe care trebuie

sa le fi pastrat, Gusa poate fi considerat persoana autorizata, un fel de specialist în PSD. Subiectele initiate

de Gusa au strânsa legatura între ele si reprezinta continuarea în registru donquijotesc a vechii sarcini

primite pe linie de partid: democratizarea si întinerirea PSD, cu deosebirea ca aceasta sarcina a fost extinsa

la întreaga clasa politica. Întrebarea fundamentala a lui Gusa este: cum putem elimina reziduurile

totalitariste din politica? Iar raspunsul: prin promovarea tinerei generatii, nevirusata de comunism si mult

mai eficienta. În opinia lui Gusa „reziduurile” totalitariste pot fi identificate, si ele se numesc Dan Ioan

Popescu, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc etc, adica lideri marcanti ai partidului de guvernamânt. Ei sunt

foarte puternici, l-au învins pe tânarul Gusa, deocamdata, iar puterea lor provine dintr-o sursa de legitimare

care se vrea originara, inepuizabila. Aceasta sursa este Ion Iliescu, „revolutionarul” de la 1989.

363

Cadran politic, nr 10

Sectorul IT. Sectorul IT va creste probabil mai mult prin vânzarile de produse hardware. Producatorii

români de soft sunt prea mult specializati pe outsourcing, unde valoarea adaugata este mica. E adevarat,

anul 2003 a marcat o victorie importanta a unui producator român de software, prin vânzarea programului

anti-virus RAV catre Microsoft, însa valoarea tranzactiei, aproximativ 10 milioane de dolari da masura

nivelului la care este industria noastra de profil.

Totusi, ritmul de crestere a fost între 20 si 40%. Peste 70% din exporturile noastre, în valoare de 200

milioane de euro, merg spre Uniunea Europeana.

Vânzarile de hardware au fost accelerate de vânzarile în rate ce au permis scaderea pretului la un sistem

low-end, pâna la cca 300 euro. Amplificate si de retelele de retail, dar si de lanturile specializate, UltraPro,

Flamingo, Best Computers, vânzarile vor continua sa creasca si în 2004 în acelasi ritm ca anul trecut. Din

pacate însa, ponderea produselor software în totalul vânzarilor nu va trece de 30% (un raport aproape invers

fata ce se întâmpla în tarile dezvoltate).

Capital 16.09.1999

Aviara 2006 viruseaza increderea consumatorilor

Capital, 20.01.2000

Desi companiile producatoare de antivirusi se afla intr-o lupta permanenta cu virusii informatici, softurile

de devirusare fiind imbunatatite aproape saptamanal, infectarea sistemelor informatice a luat o amploare

ingrijoratoare, daune provocate de virusi necunoscuti fiind raportate zi de zi, pretutindeni in lume. Nici

chiar Presedintia Romaniei nu a scapat necontaminata, un virus afectand intr-o singura zi mai multe

calculatoare ale amintitei institutii si provocand pierderea tuturor datelor din acestea.

Capital, 25, 11, 2004

Presedinte al comisiei de inscriere/admitere din unitatea de invatamant este directorul unitatii de invatamant;

\r\nq) instruiesc presedintii comisiilor din centrele de inscriere si presedintii comisiilor de

inscriere/admitere din unitatile de invatamant; efectueaza, daca este cazul, schimbari ale presedintilor si

membrilor comisiilor din centrele de inscriere, precum si ale membrilor din comisiile de inscriere/admitere

din unitatile de invatamant;) iau toate masurile pentru asigurarea securitatii documentelor scrise sau

informatice legate de inscrierea in invatamantul liceal si profesional de stat, avand in vedere inclusiv

devirusarea dischetelor pe care se transmit informatiile de la centrele de inscriere la centrul de admitere

364

judetean/al municipiului Bucuresti;) transmit, in fiecare unitate de invatamant gimnazial, modelul

electronic al fisei de inscriere sau, dupa caz, asigura un numar suficient de fise, pentru a permite inscrierea

tuturor candidatilor, respectand intocmai modelul comunicat de Comisia Nationala de Admitere;

Banii Noştri, 17. 01.2007

Sa fie de vina graba de a lansa public un astfel de program inaintea altor competitori, fosti membri ai

partidului?! Moment in care, o alerta pe calculator ma anunta ca am primit un e-mail de la Varujan

Vosganian cu mesajul "strategia post-aderare"! Deschid rapid documentul atasat, fara de teama de a fi

virusat in vreun fel de liberali, si in sfarsit pot consulta programul cu pricina. Asadar, citesc in diagonala

"A doua modernizare a Romaniei", viziunea liberala.

Banii Noştri, 09.01.2006

Cele 9 limbi in care pot fi scrise mesajele virusate au contribuit la succesul sau.

Banii Noştri, 26.04.2005

Conform unui studiu efectuat de Gecad Net, mai mult de jumatate dintre utilizatorii romani de e-mail

primesc aproximativ 5 mesaje virusate in fiecare zi.

Cotidianul, 29.10, 2007

De fapt, ce risca PNL? Ultimul partid istoric care activeaza in prima liga politica din Romania nu este

amenintat decit cu disparitia. Sigur, nici taranistii nu ar fi crezut asa ceva cind cistigau toate sondajele pe

care si le comandau, nu? Si ia uite-i, astazi, ce frumos arata: Milut recita prin emisiunile electorale (sint

banii lui, ce mama naibii!) un fel de poezii despre coliva. Noi, taranistii, am facut. Noi, taranistii, am dres.

Trist, foarte trist. Dar ce folos, liberalii dau si ei semne ca s-au virusat. Curg sondajele comandate de

fundatiile de partid in care PNL se ridica la cer. Si nu se opresc la acest exercitiu narcisistic. In toate

sondajele, DNA, organismul care i-a prins pe Remes si pe Muresan cu caltabosii in sac, este pur si simplu

desfiintata. Procurori care lucreaza la comanda politica, comisii prezidentiale care trebuie desfiintate,

Basescu care e mai rau decit Basescu, nici la frizer nu ti se indeplinesc comenzile ca in aceste cercetari

sociologice. Daca filmul realizat de DNA a fost o comanda politica, ce a facut Remes cum se cheama?

Probabil este vorba despre promovarea produselor romanesti la nivel european, asa cum pompos si-au

intitulat liberalii bucuresteni actiunea de simbata.

365

Cotidianul, 1.10.2007

Prezentul are legaturi din ce in ce mai simbolice cu trecutul. In fatada noii arene, Emirates Stadium, a fost

incastrat orologiul de pe Highbury, faimosul Clock End, in holul de la intrare troneaza bustul lui Herbert

Chapman (1878-1934), cel mai mare antrenor din istoria clubului, iar birourile clubului poarta denumirea

oficiala Highbury House. In rest, oligarhizarea fotbalului englez i-a virusat chiar si pe „tunari“, clubul

aflindu-se inclusiv zilele acestea in centrul unui scandal, perpetuu de altfel dupa cumpararea a 21% din

Arsenal de catre rusul de origine uzbeca Aliser Usmanov.

Cotidianul, 10 iulie 2007

Elita, ne spune etimologia latineasca, alege pentru ca este, mai intii, aleasa.

Bazat pe ideologia urii si pe crima invidiei egalitariste, comunismul a negat prestanta spiritului, meritul

inteligentei libere si dreptul proprietatii. Pentru decenii, ne-a fost oferit ca trufanda doar „bunul intregului

popor“. Logica antiselectiei bolsevice a facut din profesori de prestigiu precum Bratianu, Vulcanescu sau

Pandrea niste „banditi“, in timp ce veleitarii „corecti politic“ au umplut rindurile clasei conducatoare.

Dezastrul civic si educational provocat de virusarea cercetarii umaniste n-a fost nici astazi reparat in

premise sau consecinte. Universitatile de stat ramin cel mai putin reformate institutii ale Romaniei

postcomuniste, ca rezultat al curmarii violente a traditiilor interbelice. Pe scurt: n-avem prea multe repere

pe drumul gindirii.

Cotidianul, 6 iulie 2007

Dominatia prin fonduri si functii, instaurata de PSD printre „intelectualii sai“ (Simion, Buzura si altii

asemenea), a fost echilibrata mai mereu de intelectualii din zona GDS & Humanitas, virusati insa de

dorinta armoniei totale in tot ce inseamna opinie politica sau culturala. Dorinta de exclusivism (de

apartenenta clara la un grup, de legitimare a neofitilor dupa probe initiatice clare) nu face decit sa indice

spiritul inca slab al culturii „personalitatii“ adevarate in Romania. Citeva figuri impunatoare prin mediile

intelectuale nu inseamna nimic cita vreme dialogul e inhibat de mecanismele apartenentei sau ale adularii.

Aceeasi grupare pe caste se repeta incapatinat in mai toate mediile sociale. Si e plicticos.

366

Cotidianul, 7 iunie 2007

Coruptia a virusat fondurile europene

Un raport despre transparenta fondurilor europene arata ca faza cea mai sensibila a unui proiect este

selectarea ofertelor.

Conflictul de interese, incapacitatea autoritatilor, beneficiarii „versati“, nepotismele si lipsa de transparenta

sint principalele „boli“ identificate intr-un raport despre fondurile europene, realizat de Agentia de

Monitorizare a Presei si Asociatia Pro Democratia cu finantarea Open Society Institute. Raportul s-a facut

in baza unui studiu ce a vizat fondurile europene obtinute in regiunile sud si sud-est, autorii intervievind

180 de subiecti, atit beneficiari ai fondurilor, cit si autoritati. Principalele probleme apar, spun autorii

raportului, in faza de selectare a ofertelor, care are un grad de vulnerabilitate de 33%. De exemplu, in ce

priveste influenta politica exercitata asupra deciziilor evaluatorilor, 45% dintre beneficiari considera ca

exista influenta politica in mare si foarte mare masura. Vulnerabilitatea in faza de implementare a

proiectelor a fost cuantificata la 27%, iar aceasta presupune servicii/lucrari sub standardele de calitate,

coordonatori de proiecte nepregatiti, nereguli permise de legislatia stufoasa in domeniu.

Cotidianul, 24 noiembrie 2006

Ardeiul prezidential

Desi www.basescu.ro a ramas neschimbat de acum doi ani, de cind fostul primar al Capitalei a cistigat

alegerile prezidentiale, el continua sa stringa peste 600 de vizitatori pe saptamina. Consilierul prezidential

Adriana Saftoiu spune ca, in urma lansarii site-ului electoral, s-a observat ca acesta era accesat in special de

publicul tinar, cu virste de la 20 pina la 40 de ani, care isi lua “mult mai multe informatii de pe Internet

decit din fluturasi", si de catre romanii din afara granitelor. Oferta prezidentiala, rezumata in sase

angajamente fata de alegatori, platforma-program si biografia fostului capitan de nava nu sint insa punctele

de atractie ale paginii de web. Internautii gusta mai mult cele doua jocuri, in care pot sa ajute un ardei sa

obtina majoritatea in Consiliul General al Primariei sau au sansa sa tinteasca chipul prezidential. “Dragi

“internauti”, am fost in cursa, dar nu m-am lasat prins. Si nu m-au virusat! Ba, mai mult, am cistigat.

Datorita voua", le multumeste seful statului romanilor care ii viziteaza pagina virtuala.

Cotidianul, 23 oct. 2006

Sa ne gindim ce s-ar fi intimplat daca respectiva emisiune ar fi fost realizata in 1984. Probabil, tot Stefan ar

fi cistigat, numai ca imediat s-ar fi demonstrat stiintific faptul ca in venele lui Ceausescu tot singe de

367

musatin curge. Diferenta fata de anul 2006 este ca acum, nu unul, ci un puhoi de oameni virusati cu

mentalitati comuniste se vor mindri de azi ca sint urmasii sai. In Anglia, concursul similar a fost cistigat de

Churchill, in Germania - de Adenauer, in Franta - de De Gaulle. La noi a cistigat un mit ce ascunde un

fustangiu renumit, un chefliu de seama, un barbar razboinic si un mistic de soi. Ceea ce l-a transformat a

fost arma dublei masuri, folosita cu atita dibacie de comunisti. Ca si de actualii politicieni. Iar dupa cum se

vede, ea este extrem de eficienta. Cine traieste in Romania si spune ca nu e comunist, sa fie constient ca

reprezinta o minoritate. Sau sa-si mai puna intrebari..

Cotidianul, 11 aug. 2006

Institutul „Marius Nasta“ a fost virusat cu un contract de pe urma caruia pierde anual 21,4 miliarde de lei.

Noul manager vrea sa-l rezilieze.

Cotidianul, 1 iunie 2006

Stirpirea produselor fara licenta de pe hardurile romanilor, cu perchezitii si amenintari, este creatia unor

minti virusate din cauza excesului de zel.

Nu am mai cumparat muzica de ani de zile. Nici CD-uri, nici casete. Cu toate astea, am fost mereu la curent

cu cele mai noi albume, dar si cu toate colectiile speciale, scoase la vinzare in SUA. Intr-o vreme aveam

aproape toate filmele care rulau in cinematografele din Romania. Din cauza asta, nici la cinema nu am mai

fost de ani buni.

Cotidianul, 22 mai 2006

In sectoarele 2 si 4 din Bucuresti, suspecte de a fi virusate cu H5N1, stapinii de oratanii sustin ca vrabiile,

graurii si turturelele sint agentii de raspindire a gripei aviare in Capitala.

Cotidianul, 19 mai 2006

„Virus Virus !“ la Bucuresti

Primul lucru pe care l-au facut artistii, cind au ajuns in Capitala, a fost sa injecteze, in spatiul cotidian, o

doza-soc de arta contemporana. Au fost peste tot: in ziare, cu scrisorile Laetitiei Carton, destinate unor

oameni de afaceri romani, in mailuri, cu mesaje si imagini ale compozitiilor lor, in televiziune, cu lucrari

video care apareau nitam-nisam in mijlocul programului, fara nici o explicatie, la radio, cu sculpturi sonore

368

care intrerupeau hiturile pe nepusa masa. Au virusat pina si strada Arthur Verona (cind era inchisa pentru

masini si deschisa pentru oameni), unde au vorbit cu trecatorii despre arta contemporana si au lasat stencil-

uri in urma lor.

Cotidianul, 2 aprilie 2006

Sub tirania lipsei de cvorum

Daca presedintele de atunci al CNSAS, Gheorghe Onisoru, a facut la inceput opozitie Comisiei

parlamentare ce sustinea de fapt interesele serviciilor, treptat el a trecut in cealalta tabara. Astfel, el s-a

alaturat, la sfirsitul anului 2002, celor trei membri ai Colegiului numiti de PSD - vicepresedintele Mihai

Gheorghe, Florin Chiritescu si Aurel Pricu - care, prin absenta lor, nu permiteau intrunirea cvorumului in

Colegiu. Aceasta a fost cea mai lunga criza din CNSAS si care a virusat iremediabil atmosfera in institutie.

Onisoru a revenit la sedinte dupa sapte luni de absenta, insa reprezentantii PSD au absentat aproape doi ani,

profitind de faptul ca legea nu prevedea sanctiuni in acest sens. Pe fondul acestei crize, asa-numitul „raport

Predescu“, realizat de senatorul PSD Ion Predescu ca presedinte al subcomisiei ce controla activitatea

CNSAS, a fost bomboana de pe tort.

Cotidianul, 3 ianuarie 2006

„Fotbalul nu a devenit o prioritate pentru Guvern. El va trebui sa se finanteze din surse private pentru ca nu

va fi subventionat”, a declarat premierul Calin Popescu Tariceanu in ultima zi a anului trecut, uitind ca, la o

discutie colocviala, omologul sau italian, Silvio Berlusconi, i-a cerut citiva fotbalisti pentru a face lobby

Romaniei. Cel mai bun jucator din campionatul intern, Mirel Radoi, ar putea ajunge insa la rivala Inter

Milano, club care ofera Stelei sase milioane de euro pentru un transfer definitiv al internationalului roman.

Gigi Becali a solicitat inca de vineri, la FRF, cartea verde a lui Radoi, dar se pare ca intre timp negocierile

au fost virusate. Capitanul Stelei a anuntat ca spera sa se califice cu Steaua in Liga Campionilor, iar Becali

ca vrea pe finul sau zece milioane de euro. Pentru a ajunge la aceasta cota, Radoi spera sa revina in echipa

nationala, astfel ca a profitat de atmosfera de sarbatori pentru a mai face un pas spre impacarea cu

selectionerul Victor Piturca. Fotbalistul stelist a dat din coate in noaptea de Revelion pentru a-si face loc

prin retea, pentru a-i trimite un SMS cu urari fostului sau antrenor.

Cotidianul, 3 noiembrie 2005

Partidele au viata virtuala putin virusata

Partidele politice acorda o importanta redusa promovarii brandului prin intermediul propriilor site-uri.

Lipsa interactivitatii, amestecurile cromatice obositoare si aglomerarea de informatii ii alunga pe cei mai

multi internauti.

369

Cotidianul, 26 iunie 2007

Statele slabite ori chiar prabusite sub instabilitate politica sau economica pot tiri dupa ele tari puternice din

celalalt colt al globului, iar distantele nu mai inseamna nimic. Indexul anual al statelor esuate, ca si

„Foreign Policy“ si Fondul pentru Pace avertizeaza ca oameni care mor intr-un colt al lumii pot prabusi

economii in alt colt al lumii.

Maceluri motivate etnic sau religios ori orase orientale cu bazaruri de arme pun in pericol securitatea

superputerilor. Un lider incompetent sau corupt ori cu apucaturi de criminal in serie nu isi distruge doar

conationalii, ci ameninta sa se inarmeze nuclear. Pe principiul vaselor comunicante, extremele se atrag si se

combina in ramificatiile globalizarii, iar problemele tarilor sarace viruseaza tarile dezvoltate.

Anul 2006 apare catastrofal in statisticile preluate de „Foreign Policy“, cu putine semne de stabilitate.

Analistii de la Fondul pentru Pace spun ca violente precum cele determinate de caricaturile cu profetul

Mahomed, ori razboiul din Liban, sau distrugerea moscheii siite din Samara in Irak au drept surse, dupa ce

sint date deoparte explicatiile de suprafata, slabiciunea politico-economica a statelor respective si neputinta

restului lumii de a le ajuta semnificativ.

Cotidianul, 29 aprilie 2006

Artistii francezi ne viruseaza

Expozitia „VIRUS VIRUS!“ dauneaza grav ignorantei si plafonarii mediului artistic romanesc.

Animati de dorinta de a contribui la afirmarea creatiei tinere, o gascade artisti romani, bulgari si francezi au

pus pe picioare o asociatie, „La Moitié Pleine“, care are drept scop promovarea proiectelor culturale

transfrontaliere si crearea unor „punti de sutura“ intre scenele nationale bulgara si romana, la nivelul artei

contemporane.

Săptămâna financiară, 1.02.2008

Retele de „boti"

Una dintre ustensilele piratilor o reprezinta computerele deturnate - celebrele „zombie" -, pe care hackerii

instaleaza diverse coduri si apoi le controleaza de la distanta. Majoritatea sunt computere care acceseaza

Internetul, dar nu au antivirus ori alte sisteme de protectie sau au vulnerabilitati software: din Windows,

din alte aplicatii. Sunt calculatoarele celor care acceseaza site-uri peer-to-peer si altele asemenea, unde

continutul este virusat. Foarte putini utilizatori pot scapa de amenintarile informatice in „jungla"

370

Internetului. Chiar si cei care au solutii complexe: antivirus , anti-spyware, firewall, anti-spam sunt in

pericol din cauza vulnerabilitatilor din aceste aplicatii. Pe care hackerii le descopera si le exploateaza din

plin.

Săptămâna financiară, 08.06. 2007

Bariera subtire

Specialistii in psihanaliza sunt de parere ca organizatiile au nevoie, mai mult ca niciodata, de cunostintele

unui psiholog care poate rezolva multe dintre situatiile conflictuale ce apar inevitabil la locul de munca.

Studiile arata ca la ora actuala, trei din zece salariati dezvolta tot felul de afectiuni psihice. Cele mai

intalnite sunt depresia, anxietatea si frica de a vorbi in public.

In plus, foarte rar mai exista o granita cat de subtire intre viata personala si cea profesionala, iar din aceasta

cauza este ceva obisnuit ca problemele pe care angajatul le are acasa sa-l afecteze la serviciu si invers.

Specialistii spun ca suntem de fapt prizonierii propriei minti si ca discutia cu o persoana care ne poate

lamuri in legatura cu multe dintre indoielile pe care le avem ne poate usura traiul la locul de munca. In plus,

s-a dovedit ca foarte multi dintre salariati folosesc corporatiile in care muncesc pentru a-si pune in scena

propriile piese, iar companiile sunt de fapt niste structuri de putere care oricand pot fi virusate cu atitudini

„nesanatoase". Psihanaliza este modalitatea cea mai simpla prin care firmele pot crea o bariera de protectie

impotriva modificarilor permanente care apar din cauza progresului.

Săptămâna financiară, 11.05.2007

Exemplele sunt foarte multe, la cea mai mare parte din caietele de sarcini, in toate domeniile. Citite printre

rănduri, aceste caiete devin o sursa de umor, impreuna cu colegii, de multe ori distrăndu-ne copios de ce

minuni pot inventa ai nostri pentru „ai nostri".

Este extrem de dificil daca nu imposibil pentru un procuror sa-i acuze de coruptie sau frauda pe cei vinovati

de „ingineriile" exemplificate mai sus. Sunt atăt de rafinate si perfide, incăt foarte greu un judecator ar

putea sa condamne pe cineva care elimina din licitatie o mare companie care a avut o statie de asfalt in

functiune, in Bucuresti, insa nu pe o raza de 20 km, ci de 25 km.

Exista si efecte ale operatiunii de „aranjare" a caietelor de sarcini: marile companii care vor sa participe la

licitatii refuza acest lucru daca nu participa nemijlocit la intocmirea si elaborarea respectivelor documente,

activitate la care, in mod normal, nu au acces, fiind atributul autoritatii care organizeaza licitatiile, al

beneficiarului.

Altfel spus, domeniul licitatiilor publice, care asimileaza multe miliarde de euro anual, este complet

distorsionat, viciat si virusat. Semnalele transmise la Bruxelles de companiile participante sunt

distrugatoare pentru increderea in Romănia, orice ar afirma oficialii nostri in ceea ce priveste combaterea

371

coruptiei fiind contrazis cu probe clare si dovezi incontestabile.

Inapoi in Balcani, Europa nu-i de noi!

Săptămâna financiară, 21.10.2007

Dezinformare pe toata linia

Revenim asupra listelor cu retrageri de la FNI care au un rol (a se citi importanta) crucial in

dosarul/dosarele) aflate pe rol. Astfel, la doar doua luni dupa caderea Fondului, comisia parlamentara de

ancheta furniza procurorilor un document. Vi-l prezentam si dumneavoastra. Tot mai multe date vin sa

confirme o alta inselatorie admisa deja de autoritati: liste fabricate. (...) Reprezentanti ai Guvernului au

preluat, mai mult sau mai putin in cunostinta de cauza, liste «virusate» cu persoane ce nu si-au retras

niciun ban din fond. Faptul ca Ministerul Finantelor a lansat liste pentru care nu isi asuma nimeni

raspunderea lasa impresia unei complicitati a institutiilor statului in ingroparea cazului FNI. (...) O serie de

persoane trecute in liste sunt «paravan» pentru retrageri reale in numele unor personaje cunoscute din viata

politica si economica. Construirea listei si cu persoane care figureaza cu subscrieri si rascumparari ce se

dovedesc fictive pare sa fi fost facuta pentru a putea fi aplicat principiul «totul sau nimic». Daca lista este

admisa, atunci sunt acuzate si persoane nevinovate. Daca lista este respinsa, persoane vinovate sunt facute

scapate". No comment.

Săptămâna financiară, 24.06.2006

Ghiseul virtual", virusat de birocratie si interese

Pornit, la finele anului 2005, ca un mare proiect ce urma sa simplifice plata amenzilor rutiere prin sistemul

online, Ghiseul virtual a esuat lamentabil. Dar nu oricum, ci dupa ce s-au cheltuit toti banii.

Pornit, la finele anului 2005, ca un mare proiect ce urma sa simplifice plata amenzilor rutiere prin sistemul

online, Ghiseul virtual a esuat lamentabil. Dar nu oricum, ci dupa ce s-au cheltuit toti banii.

In timp ce bugetul public suporta 500.000 RON pentru un portal nefunctional, romanii alearga de la o

coada la alta pentru a-si achita amenzile. In acest timp, vinovatia se disputa intre MCTI si MAI, dar apar si

interese ale altor firme concurente.

Guvernare cu probleme si pe Internet

La ora actuala sunt in jur de 500 de taxe pe care un contribuabil ar trebui sa le plateasca in Romania. Daca

s-ar rezuma numai la asta, locuitorul respectiv nu ar mai avea timp sa munceasca. Pentru a usura plata

taxelor, amenzilor si impozitelor, mintile luminate ale tarii au implementat un program de plata prin

intermediul unui portal, pe Internet. Cu toate ca a trecut o jumatate de an de la demararea proiectului,

sistemul este nefunctional. Pentru a vedea ce s-a facut cu jumatate de milion de RON, accesati www.

372

ghiseul.ro. Aceasta modalitate facila de plata a fost inclusa in cadrul programului de e-Government, asa-

zisa Guvernare Electronica. Ea contine mai multe componente, printre care si Ghiseul virtual.

Săptămâna financiară, 19.05.2006

Ce-ar fi fost daca, macar la mijlocul anilor "90, guvernantii ar fi spus (si facut) hai sa facem reforma si sa

traim mai bine, aceasta este tinta noastra in urmatorul deceniu"? Acum, oamenii de la Bruxelles s-ar fi rugat

de noi sa intram in UE. Poate altfel s-ar fi derulat negocierile, poate altele ar fi fost conditiile. Pentru ei,

bineinteles. Asa, unde suntem acum? Numaram stegulete rosii sau galbene si gainile moarte-n papusoi.

Eventual, mai combatem cateva saptamani schimbarea guvernului si virusarea Aliantei D.A. Mai putem sa

ne umplem timpul cu proiectarea (la nesfarsit) a vreunei autostrazi sau cu refacerea pe hartie a centrului

istoric. Nu vom scapa insa de ziua de 2 ianuarie 2007. Sau 2008. Iar aceasta data va insemna pentru

Romania un singur lucru - integrarea in Uniunea Europeana este doar un eveniment de conjunctura, nu si

un scop in viata. Suntem europeni, poate la fel de mult ca olandezii sau britanicii si, oricum, pentru asta nu

ne trebuie aprobare. Problema este ca nu ne tine de foame.

Săptămâna financiară, 17.02.2006

Raliu pentru toata lumea

Oamenii care merg la Dakar ajung la start din diverse motive. Unii sunt profesionisti, veniti direct de pe

pistele de curse sau angajati ai producatorilor de masini si motociclete. Alearga mereu ca sa castige si, de

obicei, ocupa primele 20-30 de locuri. Altii vin pentru aventura, pe banii sponsorilor interesati de

eveniment. Categoria cea mai bizara, dar si cea mai admirata, este cea a veteranilor. Oameni care strang

ban peste ban vin cu motociclete romantice si spera ca, odata si-odata, tot vor reusi sa termine cursa. Unii

au participat si la peste zece editii, unii s-au pensionat si nu mai au altceva de facut, dar sunt iubitori

devotati ai motociclismului, altii s-au virusat definitiv de prima data cand au participat si nu accepta sa nu

ajunga, o data in viata, la finalul cursei. Per total, Dunca a facut figura frumoasa: printre primii amatori,

putin in spatele profesionistilor, o singura participare si o reusita. Iubit sau hulit, e singurul roman care a

reusit. Pana acum.

Cadran Politic, nr.9

Gusa, un specialist în PSD

În evaluarea temelor lansate în ultima vreme de Cosmin Gusa trebuie avut în vedere ca acesta a facut parte,

pe o perioada relativ îndelungata, din structura centrala a PSD. Ca secretar general, a avut în mâna practic

tot partidul, a avut acces la documentele interne, a intrat în legatura directa cu cei mai importanti lideri ai

373

PSD, i-a cunoscut îndeaproape, a aflat ce gândesc si ce fac. Asadar, cu toate resentimentele pe care trebuie

sa le fi pastrat, Gusa poate fi considerat persoana autorizata, un fel de specialist în PSD. Subiectele initiate

de Gusa au strânsa legatura între ele si reprezinta continuarea în registru donquijotesc a vechii sarcini

primite pe linie de partid: democratizarea si întinerirea PSD, cu deosebirea ca aceasta sarcina a fost extinsa

la întreaga clasa politica. Întrebarea fundamentala a lui Gusa este: cum putem elimina reziduurile

totalitariste din politica? Iar raspunsul: prin promovarea tinerei generatii, nevirusata de comunism si mult

mai eficienta. În opinia lui Gusa "reziduurile" totalitariste pot fi identificate, si ele se numesc Dan Ioan

Popescu, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc etc, adica lideri marcanti ai partidului de guvernamânt. Ei sunt

foarte puternici, l-au învins pe tânarul Gusa, deocamdata, iar puterea lor provine dintr-o sursa de legitimare

care se vrea originara, inepuizabila. Aceasta sursa este Ion Iliescu, "revolutionarul" de la 1989.

Banii noştri, 17.01.2007

Sa fie de vina graba de a lansa public un astfel de program inaintea altor competitori, fosti membri ai

partidului?! Moment in care, o alerta pe calculator ma anunta ca am primit un e-mail de la Varujan

Vosganian cu mesajul "strategia post-aderare"! Deschid rapid documentul atasat, fara de teama de a fi

virusat in vreun fel de liberali, si in sfarsit pot consulta programul cu pricina. Asadar, citesc in diagonala

"A doua modernizare a Romaniei", viziunea liberala.

Banii noştri, 29.02.2008

Dinamo şi Rapid, echipe autovirusate

Prima zi din sferturile Cupei României la fotbal a fost una de excepŃie. Aparent, am putea vorbi despre o

surpriză şi jumătate în numai două meciuri. În realitate, victoria Mioveniului în faŃa dinamoviştilor şi

eliminarea Rapidului de Unirea Urziceni se aşază în firescul unei realităŃi pe care perdanŃii încearcă să o

escamoteze, iar ignoranŃii nu sunt capabili să o descifreze. Comentatorii grăbiŃi au afirmat imediat după

meciul de la Urziceni că Dinamo a avut o evoluŃie neaşteptat de slabă. Nu contrazic respectivul calificativ.

Ba chiar aş îngroşa tuşa spre penibil. SusŃin însă că evoluŃia jenantă a dinamoviştilor nu a surprins.

Dimpotrivă, echipa a demonstrat constanŃă. A confirmat în meciul cu Mioveniul slăbiciunile etalate în

meciul de campionat cu Ceahlăul, confirmând erorile pe care conducătorii dinamovişti le-au comis în

această iarnă prin politica haotică de restructurare a lotului. ObservaŃiile pe care le-am făcut pe această

temă în decursul timpului se confirmă. Acum atrag atenŃia asupra faptului că fotolnicii de la Dinamo nu ştiu

să citească diagrama seismografului din Groapă. Privesc cu reproş către jucători fără a le înŃelege

frământările chiar de ei create. Laşitatea acestui gest poate avea efecte dezastruoase. Pentru că niciodată

jucătorii cotonogiŃi moral nu vor mai fi capabili să scoată carul din şleau.

374

Banii noştri, 11.01.2008

Păsărin, virusată

Posesoarea unui nume ca Pă-sărin este, nu-i aşa?, parcă predestinată să zboare... pe motocicletă. La asta s-a

gândit şi Cristina Şoloc. Prezentatoarea emisiunii Moto Magia e hotărâtă ca în 2008 să promoveze cât mai

mult motociclismul printre vedetele feminine din România. Prima “victimă”, Cosmina Păsărin (foto), a

acceptat provocarea şi a “topit” cromul unei Hon-da Shadow de toată frumuseŃea. Încântată de experienŃă,

ea s-a hotărât ca, la primăvară, să devină motociclistă cu acte în regulă. Se va înscrie cu încredere la o

şcoală moto, iar echipa emisiunii Moto Magia o va asista pas cu pas. Cât de mult a încins Cosmina motorul,

şi mai ales atmosfera, puteŃi vedea mâine, de la ora 11:00, la TVR 2, când începe un nou sezon al emi-siunii

Moto Magia.

Banii noştri, 19.06.2005

Atractia fatala a vedetelor virusate

Mail-urile cu ""informatii de ultima ora"" sau cele cu vedete ""surprinse"" in diverse ipostaze sunt preferate

de autorii de virusi . In clasamentul mondial al tepelor cu virusi care se transmit prin mail conduc Britney

Spears, Bill Gates si Jennifer Lopez.

Asa cum stirile despre vedete/VIP-uri atrag o gramada de cititori si telespectatori, la fel se intampla si cu

mail-urile care promit un atasament cu detalii ""picante"" despre un personaj foarte cunoscut. Conform

unui studiu al companiei Panda Software, Britney Spears conduce in topul vedetelor al caror nume este

folosit in mail-uri virusate. In continuarea topului se afla boss-ul de la Microsoft, Bill Gates, urmat de

nume precum Jennifer Lopez sau Paris Hilton. O multime de victime fac si mail-urile al caror mesaj

promite un atasament cu imagini sau film despre prinderea/sinuciderea lui Bin Laden sau evadarea lui

Saddam Hussein. In aceeasi categorie de ""tepe"" intra si acele mail-uri cu link catre un anume site de pe

care se poate instala cu usurinta in computerul utilizatorului un virus.

Conform studiilor realizate de o echipa BitFender, pe locul intai la motive exploatate de scriitorii de virusi

se afla cele cu continut erotic, intr-o proportie de aproximativ 90% din cazuri. Atunci cand soseste in casuta

electronica un mail cu text care trimite la un atasament ""bogat"" in poze sau cu filmulet erotic (si nu

neparat cu un personaj cunoscut), nu putini sunt cei care rezista tentatiei de a-l deschide. De asemenea, un

rol important in pacalirea utilizatorilor il au si mail-urile ""inspirate"" din subiecte de actualitate. Printre

aceste teme s-au detasat: ""11 septembrie-film inedit"", ""Tsunami"" sau ""Imagini inedite din procesul lui

Michael Jackson"". O alta ""vedeta"" a autorilor de virusi este acel mail cu text care sugereaza ca ar fi

ajuns ""din greseala"" la utilizator. Ceva in genul: Draga Ioana/ John, iti trimit, in sfarsit, poza/documentul

asa cum ne-am inteles"". Desi utilizatorul nu are nimic in comun cu Ioana/John, isi face loc curiozitatea. Ia

sa vedem despre ce poza este vorba si, in loc de fotografia promisa, in calculator isi face loc un virus care

poate produce pagube importante.

375

Banii noştri, 05.02.2009

Situatii recente de virusare in masa au fost determinate de increderea utilizatorilor in aplicatiile lansate

automat pe computer, datorita functiei Auto Run, si de neconstientizarea riscurilor folosirii lor.

Banii noştri, 14.04.2009

In mod logic, serviciile si consultanta IT vor creste progresiv, odata cu riscurile pe care navigarea pe

internet o presupune si cu inmultirea atacurilor informatice. Totusi, in prezent, circa 60% dintre companiile

care apeleaza la consultanta IT specializata o fac abia in situatii extreme cum ar fi pierderea in totalitate a

datelor, oprirea activitatilor sau virusarea intregii retele. "Desi consumatorii declara ca sunt preocupati de

securitate, au destul de putina toleranta in a o avea ca prioritate. Acest lucru reiese din datele referitoare la

investitiile in sistemele de securitate IT, investitii ce nu depasesc 5% din bugetul de intretinere", spune

Marius Stanca, dir. gen. Computer Troubleshooters Bucuresti. Acesta sustine ca pierderea datelor in

totalitate sau virusarea cumputerelor este unul din cele mai grave motive privind apelarea la serviciile

specializate IT.

Folosirea stick-urilor de memorie a adaugat alte 30 de procente la numarul de probleme IT in ceea ce

priveste riscul de infectare. Disponibilitatea mare pe piata si pretul care nu mai e de mult prohibitiv, plus

faptul ca scanarea de catre utilizator este putin probabila duc la un risc si mai mare de virusare. Analistii de

profil sustin ca instruirea personalului printr-un training scurt de 30 de minute poate reduce riscul

incidentelor IT cu 30% pana la 80%, in functie si de interesul angajatilor.

Formula AS, 522/ 2002

Am urmat scoala de arte plastice, nu a fost o alegere impusa de parinti! Tatal meu era un om de o libertate

interioara nemaipomenita. Imi aduc aminte ca atunci cand m-a dus la examenul de admitere ii marturisise

unui profesor - domnul Burina, care era profesor de pictura - ca habar n-are daca am talent sau nu... "Eu

vreau sa-i dau baiatului meu libertatea sa aleaga ce vrea in viata." Aceasta atitudine deschisa in fata vietii,

care pentru ai mei a fost un fel de profesiune de credinta, m-a marcat definitiv. Chiar si mai tarziu, cand am

dat la Teatru si am tot picat, mama mai plangea ce mai plangea, dar tata nu mi-a zis niciodata nimic. Si sa

stiti ca am tot picat cu brio, vreo trei ani la rand. Si atunci, ca si acum, lucrurile erau destul de pervertite.

Functiona un fel de rutina in a aprecia viitorul talent. Pana la urma, am avut noroc ca in comisia de

admitere erau doi mari actori: Olga Tudorache si Dem Radulescu - Dumnezeu sa-l ierte pe acest imens

artist! De cate ori eram... virusat de profesori mediocri, care se legau de tot felul de chestii, cum ar fi ca

sunt mic de inaltime, eu imi reveneam repede din soc, fugeam la Cinemateca, revedeam marile filme.

Vedeam filmele lui Akira Kurosawa, ale lui Bergman.