Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EVALUAREA ȘCOLARĂ
Studentă: BLAGA(LAZĂR) ALINA MARIA
Specializarea: PIPP
An: II
Grupa: 1
Evaluarea:
reprezintă un proces continuu formal sau
informal de apreciere a calitătii, a importanţei
sau a utilităţii activităţii de predare-învăţare,
proces desfăsurat din nevoia cotidiană de secole,
de comparare sau ameliorare a acestuia.
notarea strategică – practicată la începutul activității pentru a ține elevii sub control, sub
amenințarea notelor slabe sau a nepromovării;
notarea sancțiune – care nu are nimic de-a face cu achizițiile sau performanțele elevilor ci
cu anumite atitudini considerate neacceptabile;
notarea eticheta – prin notarea pe termen lung dupa aceleași păreri
favorabile/nefavorabile, sau în concordanță cu celelalte note ale elevului.
Cauzele care determină distorsiuni subiective în evaluare au fost
identificate de Voiculescu E. ca fiind următoarele:
Stilul generos: este situația inversa a celei de mai sus. Conform acestui model
majoritatea notelor (60% si peste) sunt situate peste nota de trecere.
Acest tip de evaluare are o funcție preponderent motivațională, punând accent pe
toate posibilitățle intelectuale ale școlarului și bazându-se și pe sprijinul părinților
pentru a obține cele mai bune rezultate de la toți elevii.
Stilul moderat sau pedagogia curbei lui Gauss, reprezintă un curent bazat
pe rezultate statistice, pedagogia practica dar si pe teoria „învatarii
depline”, potrivit caruia 80% din populația școlară sunt capabili să- și
însușească materia din programe dacă dispun de timpul necesar iar
distribuția notelor se înscrie aproximativ în modelul gaussian.
Potrivit acestui model, factorul motivațional este asigurat prin
diferențierea notării, iar reușita școlară obținută printr-un cumul de
factori. Practica didactica nu reuseste totdeauna sa diferentieze elevii în
mod obiectiv, de aceea învatamântul frontal trebuie completat cu cel
diferentiat.
Dintre cauzele care generează distorsiuni subiective în evaluare,
amintim: